marți, 15 august 2017

Eveniment sportiv în “Ţara Gugulanilor” – Aproape o sută de ciclişti şi atleţi din vestul României s-au aliniat la startul celei de-a II-a ediţii a competiţiei outdoor “Gugu Trail Race & MTB”, derulată în comuna Bucoşniţa


 Acţiunile de promovare a mişcării în natură, a unui stil de viaţă sportiv, şi de solidaritate cu mediul înconjurător din frumoasa zonă naturală a “Ţării Gugulanilor”, au continuat în vecinătatea municipiului de pe Timiş şi Sebeş.

 Teritoriul administrativ al comunei Bucoşniţa din judeţul Caraş-Severin, localitate aflată la 15 kilometri de municipiul Caransebeş, a găzduit cea de-a II-a ediție a competiţiei outdoor “Gugu Trail Race & MTB” 2017.



  Prin urmare, cicliştii din Banat, şi nu numai, au avut ocazia să îşi demonstreze abilităţile specifice la ghidonul bicicletelor lor, iar atleții
, unii sosiți acasă chiar și de peste hotare, s-au întrecut în probe de alergare montană.


  Evenimentul derulat la poalele Dealului ”Gugu”, de 484 metri altitudine, a cuprins următoarele probe distincte: “Mountain Bike” şi Semimaratonul Gugulanilor ”Cristian Nemeș” pe o distanţă de 22 kilometri, cu o diferență de nivel de aproximativ 580 metri și o altitudine maxima de 580 metri, și “Alergare Cros: Rages Run” - 12 kilometri, cu o diferență de nivel de aproximativ 290 metri și o altitudine maximă de 480 metri. 



  Traseele pe care s-au desfăşurat probele concursului a fost format din drumuri publice asfaltate, poteci turistice amenajate şi neamenajate, pante cu înclinare mare, zone accidentate, pajişti, păduri şi tăieturi.



  Proba copiilor s-a desfășurat în centrul localității pe un traseu de 400 metri, pentru copiii cu vârsta până la 12 ani, iar cei cu vârsta cuprinsă între 12 și 16 ani au alergat 800 de metri.
           
  Manifestarea dedicată rutieriştilor pe două roţi şi atleţilor s-a bucurat de participarea a aproape o sută de sportivi din judeţele Timiş, Mehedinţi, Arad, Hunedoara, şi bineînţeles, Caraş-Severin.



  Organizatorii competiţiei “Gugu Trail Race & MTB” nu au perceput sportivilor taxe de participare la eveniment, acesta având şi un scop caritabil în vederea atragerii de fonduri pentru ajutorarea copiilor defavorizaţi susţinuţi de Asociaţia “Ajutorul Copiilor pentru Viaţă” din Caransebeş.

  În clasamentul ”Open”, la categoria ”Cros”, primele locuri le-au revenit Danielei Vasiloanca și lui Nicu Ștefan Diaconu. Locurile I la categora “Mountain Bike” au fost adjudecate de Lavinia Moraru și Ovidiu Pintican, iar categoria ”Semimaraton” a fost câștigată de Alina Preda și Viktor Manoilă. 



  La final, toţi câştigătorii celor trei probe de concurs au fost recompensaţi cu diplome, trofee şi mult râvnitele medalii. Mai mult, participanții și colaboratorii evenimentului au putut servi prin grija organizatorilor porții consistente de gulaș la ceaun și băuturi răcoritoare.



  “Ne dorim să promovăm mişcarea în aer liber, în natură, un mod de viaţă sănătos şi această zonă minunată din vecinătatea comunei Bucoşniţa. Sperăm ca evenimentul nostru să fie un imbold pentru tineri şi îi invităm la sport, alături de noi. De asemenea, mesajul pe care îl transmitem se referă la protejarea şi ocrotirea mediului înconjurător. Evenimentul a fost un succes, iar astfel, ne bucurăm că am reuşit să strângem şi fonduri pentru copiii din Caransebeş ce provin din familii cu un trai mai dificil. Mulţumesc tuturor pentru implicarea în buna desfăşurare a acestei competiţii, îi felicit pe toti cei ce au participat, le doresc spor la antrenamente în continuare și le mulțumesc din suflet celor ce s-au implicat în realizarea acestei competiții, sponsori, voluntari, copii și prieteni! Nu în ultimul rând, țin să le mulțumesc celor ce au făcut donații pentru copiii nevoiași din cadrul asociației, iar, cu ajutorul lor, și aceștia vor avea un start bun în noul an școlar. Astfel, localitatea Bucoșnița, putem spune, că, pentru o zi, chiar a devenit capitala Țarii Gugulanilor!”, a precizat coordonatorul acţiunii, Marian Constantin Petruţa Iovanovici.



  ”Principalul scop al concursului este mișcarea în aer liber, practicarea sportului pentru o viață sănătoasă, dar și promvarea comunei noastre. Traseele probelor, marcate de băieții din Grupul MTB, s-au desfășurat prin satele Bucoșnița și Petroșnița, cu urcare la Mănăstirea Petroșnița și coborâre în Valea Cernețului, dar și cu traversarea Dealului Gugu în Valea Bucoșnița. Le mulțumim tuturor participanților și colaboratorilor pentru implicare!”, a adăugat primarul comunei gugulane, Vichente Suru.



  Evenimentul sportiv “Gugu Trail Race & MTB” a fost organizat prin implicarea directă a iubitorului de natură şi sport caransebeşean, Marian Constantin Petruţa Iovanovici, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Bucoşniţa, precum şi cu aportul partenerior: Asociaţia “Ajutorul Copiilor pentru Viaţă”, Serviciul Judeţean “Salvamont” Caraş-Severin, dar şi cu sprijinul tinerilor voluntari de la Asociaţia "MTB", Asociaţia "Sim.Ţim la fel" şi Clubul "Impact Vox" din municipiul din “Ţara Gugulanilor”. 

  Totodată, concursul a beneficiat și de implcarea sponsorilor de la societățile ”Linia de Sosire” din Timișoara, ”Emiliano Vest” și Hotel ”Palace” din Caransebeș.



Fotoreporter: Iasmina Iovănescu
Fotoreporter: Maria Buliga
Fotoreporter: Cristian Cornian

vineri, 11 august 2017

Adevăruri istorice la Caransebeș - Ieruga sau ”Canalul Morilor” a reprezentat în urmă cu mai bine de un secol un reper deosebit de important pentru localitate, atât din punct de vedere economic, cât și ca atracție peisagistică


  Ieruga sau ”Canalul Morilor” a constituit un obiectiv de bază al rețelei hidrografice din Caransebeș, care a condus la o dezvoltare economică semnificativă a localității în urmă cu peste o sută de ani.

  Cursul de apă care parcurgea inclusiv Centrul Civic nu mai există, iar, în prezent, albiile secate ale acestuia îndeplinesc rolul de canalizare urbană, fiind acoperite cu plăci de beton și pământ.

   Din punct de vedere istoric, Ieruga, o abatere a Râului Sebeș, este menționată în acte documentare încă din anul 1581 sub denumirea de ”Apa Monachilor”.



  Începând cu finele secolului al XVIII-lea și continuându-se cu secolul al XIX-lea, la Caransebeș devine o tradiție construirea de mori și folosirea apei Ierugii în scopuri economice.

  Prin urmare, odată cu anul 1889, trei industriași ai locului, respectiv, Schmit, Dachler și Perlfdoter, au construit aici Uzina Electrică, aceasta fiind la data inaugurării prima microhidrocentrală din România.



  Obiectivul aproviziona cu energie electrică fabricile întreprinzătorilor, fosta Vila ”Bellavista” și Crucea din lemn de pe Muntele Mic, construită de Societatea de Tramvaie din Timișoara.

  ”Zona Uzinei Electrice era în acea vreme un parc deosebit, cel de-al doilea loc de atracție și promenadă pentru caransebeșeni. Primul loc era bineînțeles, Parcul Teiuș, iar, oamenii mergeau deseori la orele serii în apropierea podului de lemn de pe Râul Sebeș să admire de la distanță Crucea iluminată de pe Muntele Mic. De asemenea, Parcul Uzinei Electrice era apreciat de localnici și datorită cascadei de pe Ierugă cu o cădere a apei de aproape cinci metri și care punea în funcțiune mecanismele de producere ale energiei electrice. Nu în ultimul rând, pe lângă zbuciumul apelor învolburate, oamenii mai erau impresionați de mediul ambiant și de frumusețea arborilor din zonă”, a afirmat privitor la acest subiect reputatul istoric bănățean Liviu Groza.



  Uzina a fost dotată în următorii ani cu motoare Diesel pentru stimularea creșterii producției de energie electrică, iar astfel, a devenit mult mai eficientă, alimentând principalele străzi ale orașului din Banatul Montan.

  Totodată, în amonte de acest obiectiv a fost construit un dig care reglementa debitul apei Ierugii pentru a fi constant.



  Mai mult, în aval de microhidrocentrală, în zona actuală a străzii Târgului, a fost construită o altă amenajare hidrotehnică menită să controleze debitul de apă care continua spre zona urbană. Prin aceasta, autoritățile vremii au dorit ca apa să fie utilizată corespunzător pentru economia orașului și să nu existe riscul inundării curților și grădinilor oamenilor de aici.

  Pe traseul dintre Uzina Electrică și Centrul Civic al orașului se aflau mai multe mori de apă între care ”Moara Episcopească” și ”Moara Hartl”, situate în vecinătatea Catedralei istorice cu hramul ”Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.



  ”La finalul secolului al XIX-lea, în fața Morii Hartl exista o baltă mare numită Ștrandul Copiilor unde se scăldau micii caransebeșeni alături de gâște și rațe. Unii dintre copii, cei mai hazlii, încercau să prindă pește, iar, cei mai norocoși dintre aceștia chiar reușeau să aibă capturi”, a precizat Liviu Groza.

  Ieruga își urma traseul prin zona unde se află astăzi Grădina de Vară ”Arcade”, aici aflându-se o altă moară denumită ”Maingast”.



  ”Canalul Morilor” ajungea în dreptul șoselei principale spre Ardeal, la actuala stradă Mihai Viteazul, și continua pe sub drumul în cauză, urmând întreg traseul străzii Vasile Alecsandri din prezent.

  În anul 1891, odată cu demararea lucrărilor de sistematizare din Centrul Civic, sunt construite peste Ierugă trei poduri în zona din fața unde se află astăzi Primăria Municipiului Caransebeș. Clădirea administrativă în cauză era să fie inaugurată în anul 1903.



  Ieruga continua prin dreptul fostei Case a Pompierilor, situată vizavi de Biserica Romano-Catolică. Ca și element inedit, trebuie menționat faptul că, imobilul pompierilor voluntari fiind construit din lemn, a luat din nefericire foc, iar astfel, în urma unui incendiu de proporții, cu toate intervențiile de rigoare, a ars complet și a dispărut la începutul secolului XX.



  În locul unde se intersectează astăzi străzile Vasile Alecsandri, fostă Canalului, și Tribunalului, apele Ierugii puneau în funcțiune Fabrica de Cherestea ”Munc”, incendiată secolul trecut de legionari datorită faptului că proprietarul era de etnie iudaică. Locuința familiei Munc se afla în locația actualei Grădini de Vară ”Ava”, iar birourile administrative ale societății se găseau în casa de la colțul străzilor Libertății și Tribunalului, imobil unde domiciliază în prezent venerabilul istoric Liviu Groza.



  Mai departe, Ieruga trecea pe sub un podeț în dreptul străzii Libertății și continua pe strada Teiușului.

  ”Strada Teiușului reprezenta la acea vreme o revelație, admirată și unanim apreciată de caransebeșeni. Pe ambele albii erau sălcii pletoase, iar multe dintre crengile acestora aplatizau, se scăldau în Ierugă și parcă plângeau, făcând corp comun cu susurul apelor. Apele erau atât de curate și nu existau niciun fel de gunoaie deversate, iar, dacă mergeai în locul de deversare în Râul Timiș, chiar puteai să bei apă potabilă din Canalul Morilor”, a mai adăugat Liviu Groza.



  La capătul străzii Teiușului mai existau în urmă cu un veac un abator, alte două mori, patru cazane de țuică și fabrica de gheață a orașului.

  În fine, Ieruga se revărsa în Râul Timiș în locul unde se află în prezent vechiul pod de fier, din apropierea pasajului Nicolae Bălcescu.



  Frumusețea și pitorescul
”Canalului Morilor” au încetat să mai existe începând cu anul 1956, când autoritățile vremii au decis să dezvolte zonele traversate de ape conform arhitecturii socialiste și au acoperit cu plăci de beton acest obiectiv boem. Prin urmare, au dispărut și morile, podurile, dar și salciile ornamentale.

  După Revoluția din Decembrie 1989, Municipalitatea a avut o tentativă palidă să redea Caransebeșului farmecul și rafinamentul de altădată.



  Astfel, în urmă cu mai mulți ani, s-a intenționat decopertarea unei porțiuni din Ierugă în zona Centrului Civic, cu amenajarea de poduri din fier forjat, mobilier urban și alte elemente decorative specifice.

  Însă, din păcate, din motive mai mult sau mai puțin obiective, inițiativa în cauză nu s-a mai concretizat și a rămas în stadiul de proiect edilitar abandonat.


luni, 17 iulie 2017

Partituri clasice la Caransebeș - Sinagoga "Beith El" a fost gazda unui nou eveniment cultural dedicat iubitorilor muzicii de calitate, cu participarea a trei cunoscuţi artişti din ţară şi străinătate


  O nouă manifestare cultural-muzicală a avut loc la Sinagoga Neologă “Beith El” din municipiul de pe Timiș și Sebeș.
 
  Templul iudaic, recunoscut pentru acustica sa deosebită, a găzduit la orele serii un excepțional concert de muzică clasică, susținut de trei cunoscuți artiști ai momentului.

  
  Astfel, au încântat asistența: baritonul Constantin Traşcă, Adrian Pipaş - vioară şi Alexandru Petria, la orgă, caransebeșean la origine și dirijor al Operei din Stuttgart - Germania.


  Muzicienii au abordat un repertoriu deosebit de variat, elegant și rafinat, incluzând compoziții din creațiile semnate de Johann Sebastian Bach, Giuseppe Verdi, Franz Schubert, Georg Friedrich Haendel, Mihai Brediceanu, Tomaso Albinoni sau Henry Purcell. 


 
La finalul prestației lor, artiștii au fost răsplătiți de către cei prezenți cu ropote de aplauze, adresate preț de mai multe momente.


  Mai mult, generosul și inimosul public caransebeșean, nu doar că a asistat și savurat din plin performanța reprezentanților muzicii culte, ci, la finalul evenimentului, chiar a și cântat tradiționalul ”La mulți ani!” baritonului Constantin Trașcă, cu prilejul aniversării sale. 


  Manifestarea a fost organizată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România - Obștea Caransebeș, cu sprijinul Primăriei și Casei de Cultură ”George Suru”. 


 
De precizat și faptul că, accesul publicului la acțiunea cultural-muzicală a fost gratuit.


 ”Sunt deosebit de încântat de această seară minunată. Îmi exprim mulțumirea pentru faptul că oamenii din Caransebeș și nu numai, participă într-un număr atât de mare la astfel de evenimente muzical-culturale și mă bucur că am putut oferi concetățenilor ocazia de a se delecta pe notele muzicii clasice. De asemenea, doresc să mulțumesc Primăriei și Casei de Cultură George Suru, fără de care nu am fi putut face posibil acest eveniment. Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc prietenului nostru Alexandru Petria, care, de fiecare dată, ne încantă cu deosebita sa interpretare a muzicii clasice”, a spus președintele Obștii Evreilor, medicul Florin Damian-Schwartz. 


  ”Bucuria revederii publicului caransebeșean, cel mai cald public din lume, după părerea mea, îmi conștientizează faptul că, de fapt, sunt reprezentantul de onoare al muzicii clasice din orașul meu natal, peste tot pe unde Dumnezeu îmi poartă pașii carierei mele. Ca atare, fiecare apariție în fața dumneavoastră, minunatul meu public, este nu doar bucuria revenirii acasă, cât și o piatră de încercare în a demonstra că am reușit să mai fac un pas pe calea desăvârșirii mele profesionale! Prin urmare, emoția premergătoare fiecărui concert este inerentă! Mă bucur să revin cu drag în fața dumneavoastră și, la final, mă închin cu umilință în fața aplauzelor cu care mă onorați și îmi bucurați sufletul!”, a spus la finele concertului Alexandru Petria.


   În ultimii ani, comunitatea evreiască din municipiul de pe Timiș și Sebeș s-a dovedit a fi un continuu promotor al culturii, la Sinagoga Neologă “Beith El” fiind organizate cu regularitate manifestări dedicate iubitorilor de muzică clasică.


  Pentru perioada viitoare, sunt programate aici și alte evenimentele muzicale similare.

video

joi, 13 iulie 2017

Seară clasică la Caransebeș - Sinagoga "Beith El" găzduiește un nou eveniment cultural adresat iubitorilor muzicii de calitate, cu participarea a trei cunoscuţi artişti din ţară şi străinătate

  
 Manifestările cultural-muzicale continuă la Sinagoga Neologă “Beith El” din municipiul de pe Timiș și Sebeș.
 
 Templul iudaic găzduiește duminică, 16 iulie, începând cu ora 19:00, un excepțional concert de muzică clasică, susținut de trei cunoscuți artiști ai momentului.


 
  Își vor da concursul baritonul Constantin Traşcă, acompaniat la vioară de Adrian Pipaş, şi de Alexandru Petria, la orgă, dirijor al Operei din Stuttgart - Germania.


 
  Manifestarea este organizată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România - Obștea Caransebeș, cu sprijinul colaboratorilor apropiați.



  De precizat și faptul că, accesul publicului la acțiunea cultural-muzicală este gratuit.



  ”După cum i-am obișnuit pe caransebeșeni, vom organiza alături de Primăria Municipiului Caransebeş și Casa de Cultură George Suru, un nou concert de muzică clasică susținut de renumitul Alex Petria, care ne va încânta la orgă, de Adrian Pipaș la vioară, și de baritonul Constantin Trașcă. Vă invităm cu tot dragul la acest rafinat eveniment să ne bucurăm împreună de frumusețea muzicii clasice!”, a spus președintele Obștii Evreilor, medicul Florin Damian-Schwartz.


 
  În ultima perioadă, comunitatea evreiască din municipiul de pe Timiș și Sebeș s-a dovedit a fi un continuu promotor al culturii, la sinagogă fiind organizate cu regularitate manifestări dedicate iubitorilor de muzică clasică.


 
  Astfel, cel mai recent, a concertat aici pentru melomanii caransebeșeni Cvartetul ”Clasica” de la Opera Națională Română din Timișoara, în componența: Gianluca Vanzelli - flaut, Alina Bazarca - vioară, Gabriela Vanzelli - violă, Darius Tereu - violoncel, precum și solista mezzosoprană Gabriella Varvari.

vineri, 30 iunie 2017

Personalitățile Banatului: Istoricul caransebeșean Liviu Groza aniversează la data de 10 iulie 2017 respectabila vârstă de 85 de ani de viaţă


  Reputatul om de cultură Liviu Groza se află în fața unei frumoase, emoționante și venerabile aniversări. 

  Pe parcursul vieții sale, acesta a dus o intensă muncă de cercetare şi promovare a evenimentelor istorice petrecute în Banatul Montan, rezultând astfel un număr impresionant de 56 de volume de specialitate.



  Liviu Groza s-a născut la Caransebeş în data de 10 iulie 1932 şi a absolvit Liceul “Traian Doda” în anul 1951. În tinereţe, şi-a dorit să ajungă medic chirurg însă, vremurile i-au fost potrivnice pentru împlinirea acestor năzuinţe, fiind nevoit să îmbrăţişeze meseria armelor. A fost un ofiţer conştiincios al Armatei Române, dar neîmpăcat cu gândul că nu s-a realizat profesional aşa cum ar fi dorit.


  Acesta i-a cunoscut îndeaproape pe academicianul arheolog Constantin Daicoviciu şi pe profesorul universitar doctor Radu Vulpe, care i-au călăuzit primii paşi spre pătrunderea tainelor istoriei. Ulterior, acesta a urmat cursurile Şcolii de Ofiţeri de la Sibiu şi ale Facultăţii de Istorie, fapt ce l-a ajutat să se consacre studiului în domeniul istoriei militare. A activat la Garnizoana Caransebeş până în anul 1987, când a trecut în rezervă.



  În anul 1989, Liviu Groza a avut prilejul să ducă o intensă activitate de cercetare la Arhivele de Război din Viena. A studiat cu acest prilej o serie de documente referitoare la istoria militară a Banatului pe care le-a publicat în scrierile sale, între care un loc aparte îl ocupă cele zece volume sugestiv intitulate „Restituiri Istorice“. A ţinut numeroase expuneri în cadrul unor simpozioane, conferinţe, interviuri la radio şi televiziune şi a colaborat la diverse reviste din ţară şi străinătate, unde a publicat peste o sută de articole de specialitate. Colaborarea cu istorici de prestigiu precum Hadrian Daicoviciu, Ioan Piso, Gheorghe Lazarovici, Doina Benea, Costin Feneşan, Valeriu Leu, Constantin Pop şi încă mulţi alţii, i-a fost benefică pentru clarificarea unor probleme mai puţin cunoscute în istoria militară a Banatului.



  De asemenea, de un mare ajutor i-a fost colaborarea cu cercetătorii Triţu Măran şi Alexander Krischan din Viena şi cu doctorul Rainer Egger, directorul Arhivelor de Război din capitala Austriei, care i-au pus la dispoziţie documente de o inestimabilă valoare.



  Pentru întreaga sa activitate, Liviu Groza a fost distins de mai multe instituţii şi organizaţii cu diplome de excelenţă.

  Comunitatea caransebeşeană i-a conferit titlul de “Cetăţean de Onoare”, precum şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin. Totodată, a mai fost recompensat cu distincţii similare şi în localităţile Reşiţa, Orşova, Băile Herculane, Obreja, Eftimie Murgu şi Sacu.



  Reputatul om de cultură caransebeșean, la 85 de ani de viață, a editat în timp un număr de 56 de volume de specialitate privitoare la istoria Banatului Montan.

  Astfel, au rezultat mai multe scrieri, între care se remarcă cele zece volume din “Restituiri Istorice”, precum şi titlurile ”Contribuţii la monografia Caransebeşului”, „Batalionul 2 Grăniceresc de Gardă din Caransebeş", „Biserica strămoşească în Banatul grăniceresc”, „Oameni care au fost”, „Legendă şi istorie în Valea Almăjului”, „Statuile din Caransebeş”, „Din amintirile unui dezertor”, „Simboluri ornamentale pe casele din municipiul Caransebeş", „Contribuţii la istoria Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13 din Caransebeş”, „Lupta de la Lugoj”, „Gheorghe Bona-Un caransebeşean pe nedrept dat uitării", „Caransebeşul şi Marea Unire” sau materialul intitulat ”Aspecte din activitatea Regimentului de Graniță Româno-Bănățean numărul 13 din Caransebeș”, lansat recent.



  Ultima scriere prezintă noi cercetări efectuate de reputatul istoric asupra Regimentului de Graniţă din urbea de pe Timiș și Sebeș, dar, spre deosebire de celelalte volume editate până în prezent în care sunt prezentate detalii importante privitoare la partea militară, în noua scriere sunt abordate și aspecte de natură socială precum căsătoriile în Graniţă, respectiv, cum erau oficiate și desfășurate acestea, care era problema organizării sanitare în Graniţă, dar și ce importanţă, precum și ce valoare aveau Punctele de graniţă în care erau trimişi soldaţii pentru a nu lăsa să pătrundă bolile care afectau atât animalele, cât şi oamenii. 



  ”Regimentul de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13” din secolului al XIX-lea era alcătuit din punct de vedere etnic, în mare parte, din soldaţi români originari din zona urbei de pe Timiş şi Sebeş, care luptau cu strălucită bravură în subordinea Guvernului Austro-Ungar, datorită contextului istoric acelei perioade.

  Eroismul ostaşilor români era prezentat în presa autohtonă şi internaţională a vremii prin articole elogioase ce scoteau în evidenţă simţul de jertfă, cutezanţa extraordinară şi dispreţul faţă de moarte a acestora.



  Pe teritoriul ”Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13” s-au născut nu mai puţin de 25 de generali care au luptat pentru păstrarea identităţii și demnității naţionale. Între aceştia, s-au făcut remarcaţi printr-o serie de merite deosebite Moise Groza, Alexandru Guran, Traian Doda și eroul Ioan Drăgălina, demisionat din Armata Austro-Ungară în anul 1887.

  Autorul vorbește întotdeauna cu admirație și vădită emoție când prezintă informații, documente și fotografii inedite, privitoare la viața și activitatea militarului caransebeșean căzut pe frontul de luptă al Primului Război Mondial.



 ”Spre finalul vieţii sale, patriotul român Ioan Drăgălina a fost rănit în braţul stâng şi omoplat de o rafală de mitralieră în luptele de pe Valea Jiului. Ajuns pe patul spitalului din Bucureşti, generalul l-a întrebat pe doctor cum s-ar putea întoarce mai repede pe câmpul de luptă, tratându-i braţul, sau prin amputarea acestuia. Medicul i-a răspuns că ultima dintre proceduri este cea eficientă, iar eroul român a ordonat tranşant: Taie-l, îmi va ajunge şi un singur braţ să îmi înfrâng inamicul! Din păcate, generalul suferea şi de diabet zaharat, a făcut infecţie generalizată în organism şi a murit. Oricum, cine l-a cunoscut în viaţă a rămas puternic impresionat de puterea personalităţii sale. Era de o statură înaltă şi avea o înfăţişare frumoasă, înfăţişarea clasică a bănăţeanului voinic. Ochii lui mari și negri păreau a căuta mai întâi ceea ce este mai bun şi mai nobil în fiinţa omenească, de aceea s-a şi putut apropia sufleteşte de cei pe care-i conducea. Da, acestea sunt cuvintele rostite de cei care l-au cunoscut personal și au luptat vitejește alături de generalul Ion Drăgălina!", a spus istoricul din municipiul de pe Timiș și Sebeș.

  


  Altfel, Liviu Groza a amenajat într-una dintre încăperile imobilului unde domiciliază, o inedită expoziţie cu caracter permanent. Aceasta prezintă aspecte deosebit de importante din viaţa reputatului scriitor şi cuprinde fotografii, documente, obiecte personale, medalii jubiliare şi decoraţiuni militare ce i-au fost conferite în perioada sa de activitate.



  Omul de cultură a aşezat central în cadrul spaţiului expoziţional o fotografie personală elocventă, iar sub aceasta crezul după care s-a călăuzit în viaţă: ”Am muncit toată viaţa ca să trăiesc şi după moartea mea”.



  „Cu mândrie de bănăţean adevărat, pot să spun cu bucurie în suflet că la împlinirea acestor ani de viaţă, mi-am îndeplinit crezul pe care l-am urmat cu sfinţenie. Inima mea încă bate datorită norocului și soartei ce au avut grijă de mine, dar, în special, datorită medicilor care s-au ocupat îndeaproape de sănătatea mea. Trebuie să le mulțumesc din suflet! Voi munci cu tărie şi în continuare pentru Caransebeş, căci, doresc să dau tot ceea ce ştiu pentru acest minunat oraş. Prin urmare, lucrez în prezent la un nou material de tipar, referitor la frumoasa mea localitate și la Marea Unire, care este aproape finalizat și pe care doresc să îl lansez anul viitor, cu prilejul aniversării centenarului celui mai important act istoric național. Vă mulțumesc din suflet tuturor celor care îmi sunteți alături, vă consider adevărații mei prieteni, vă iubesc și vă stimez!”, a declarat Liviu Groza cu prilejul aniversării frumoasei vârste de 85 de ani.



  De menționat și faptul că, Liviu Groza a fost sărbătorit recent cu mare fast de comunitatea sa natală printr-o acțiune omagială organizată de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă și Consiliul Judeţean Caraş-Severin.


Citeşte în continuare şi alte informaţii importante de la Caransebeş:

Primeşte ultimele ştiri de la Caransebeş direct pe email:

Etichete:

Caransebeş Cultură Artă "Ţara Gugulanilor" Banatul Montan Casa de Cultură "George Suru" Istorie Social Reşiţa Timişoara Tradiţii Sport Folclor Ion Marcel Vela Parcul "Teiuş" Colegiul "CD Loga" Ioan Cojocariu Literatură Învăţământ Educaţie Administraţie Liviu Groza Muzică populară Parcul „General Ioan Drăgălina” Bucureşti Mediu Colegiul "Traian Doda" Muzică clasică Culinar Fotbal Adrian Ardeţ Etnografie Fotografii inedite Luţă Ioviţă Spiritualitate Monumente Ştefan Isac Comerţ Lugoj Piaţa "Revoluţiei" Sănătate Ansamblul "Doina Banatului" Culte Liga a II-a Pictură Atletism Balta Sărată Ery Pervulescu Eveniment Felix Borcean Gabi Zaharia Teatru Politică Produse ecologice Simpozion Sinagoga "Beith El" Suporteri Cristian Dragomir Eugen Petri Turism Arheologie Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Poezie Sculptură Ana Pacatiuş Autorităţi Dan Daniel Doran Mihaela Pral Religie Râul Timiş Sibiu Sorin Bălu Achim Nica Armata Română Cluj-Napoca Daniela Văcărescu Documente Festival Jurnalism Liliana Danci Medicină Muzică uşoară Oţelu Roşu PSS Lucian Procese electorale 1 Decembrie 1918 Afilon Laţcu Biblioteca ”Mihail Halici” Campanie Ciclism Cornel Galescu Craiova Elie Miron Cristea Iancu Laurenţiu Klaus Iohannis Mihai Vintilă Petronela Ciobotea Piaţa agroalimentară Poiana Mărului Pomicultură Primul Război Mondial Râul Sebeş Taraful "Olanii" "Ruga de la Oraş" Adela Jurchescu Alin Artimon Alin Paleacu Ansamblul "Junii Gugulani" Deva Filip Strejariu O.S.P.D. Caransebeş Sorina Jurj Transport Valea Cenchii Adrian Crânganu Agricultură Andezit Arad Banatul Sârbesc Cercul Militar Cinematografie Cinematograful "Luna" Constantin Daicoviciu Dansuri populare Dumitru Chepeţean Eftimie Murgu Loredana Cimpoieru Maraton Obreja Palatul Cotroceni Patinaj Victor Ponta Alba Iulia Ana Paica Arhitectură Armeniş Băile Herculane Campionat Naţional Club Sportiv Şcolar Constantin Brătescu Dacia Romană Dan Laurenţiu Tocuţ Ecologie Economie Emanuela Budimir Florin Bojin Ilie Iova Legumicultură Marmură albă Ministerul Sănătăţii Muntele Mic Nicolae Borceanu Silvicultură Travertin Alexandra Nicolau Alexandru Petria Amenajări edilitare Ana Jurj Bata Marianov Buchin Bucoşniţa Chinologie Clubul "Impact Vox" Clubul "Rotary" Comunism Constantin Petruţa-Iovanovici Cosmin Popovici Cristian Brecica Cristina Galescu Cupa României Daniel Opriţa Dimitar Pangarov Divizia A Felicia Stoian Florin Damian-Schwartz Gabriela Szabo Gheorghe Jurma Grupul "MTB" Holocaust Ilegalitate Ivan Bloch Lucia Măran Ministerul Culturii Monden Nicoleta Cimpoieru Nutriţie Oradea Oraviţa Pavel Craia Pavel Şuşară Piatra Neamţ Reformă Regimentul 43 "Infanterie" Salvamont Schi Sorin Gheju Teregova Tezaur Traian Doda Turnu Ruieni Târgu Jiu Universitatea de "Vest" Urbanism Volei "Piaţa Gugulanilor" "Pro Patria" "Turnul lui Ovid" Adrian Jurchescu Adrian Stepan Aeroclubul României Alexandru Guran Alpinism Antoniu Sequens Ariana Covaci Baia Mare Bersobis-Aizis Bocşa Caniculă Carmen Neumann Cornel Ungureanu Corneliu Baba Costin Feneșan Călin Popescu Tăriceanu Daniel Alic Defrişări Dumitru Jompan Episcopia Caransebeşului Epoca Neolitică FC "Viitorul" Caransebeş Filarmonica "Banatul" Finanţe George Enescu George Pelin Gheorghe Secheşan Gorun Guvernul României Iconografie Infrastructură Ionela Bădălan Iosif Caraiman Jupa Liga a IV-a Mafie Marcel Tolcea Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia Mariana Ionescu Mihaela Muntean Mircea Moscovici Moise Groza N.D. Vlădulescu Nicolae Borlovan Nicolae Corneanu Nicolae Iorga Nicolae Sârbu Nicolae Ungar Nistor Ghimboaşă Omagiu Ovidiu Roşu Poliţia rutieră Pădure Revista ”Interferențe” Râul Bârzava Sarmizegetusa Satu Mare Semimaraton Sinagoga "Beit El" Tenis Tibiscum Turnu Severin Valea Timişului Valeria Arnăutu Vioară Viticultură Voluntariat Ştefan Popa Popa’s Ştrandul "Tineretului" "Magica Balta" "Radarul pădurilor" Agmonia Alexandru Mironov Alin Oprea Ana Borcean Ana Munteanu Andrei Ungur Aniversare Arţari Atletism Master Aviaţie Balcaniadă Bozovici Buziaş Caricatură Caritate Catedrala Episcopală Cecilia Clipa Chişinău Cinematograful "Tineretului" Colegiul "Octav Băcilă" Colegiul "Traian Lalescu" Comemorare Cornelia Mateescu Costi Păun Crin Antonescu Cristian Iorgov Cultura "Vinca" Cutremur Dan Alexa Dan Diaconescu Daniela Fara Decebal şi Traian Demisie Dimitrie Cantemir Doriana Talpeș Dramaturgie Ecumenism Editorial Elena Udrea Eleonora Bunea Emil Săndoi Epigrame Epoca Bronzului Evaziune Filaret Musta Floarea Pascal Gabi Ţurcaş Galeria de Artă "Corneliu Baba" Gelu Stan George Corbu Gheorghe Tache Gheorghe Țunea Grafică Grai bănăţean Gripă Handbal Handmade Horia Irimia Iaz Iaşi Ieruga Ilie Sârbu Incompetenţă Industrie Informatică Infracţiuni Internet Ioan Jorj Ioan Mircea Petruţ Ioan Piso Ion Mocioalcă Iuliana Popescu-Enache Iuliu Hossu Iuliu Vuia Josef Racz Laura Sgaverdea Laurenţiu Bădicioiu Lavinia Călina Lederata-Arcidava Liceul "Dacia" Liceul "Sabin Păuţa" Liceul "Trandafir Cocârlă" Lindenfeld Liubiţa Raichici Manuela Ionescu Margit Szemenyei Maria Bologa Maria Frenţiu Maria Tănase Marian Enache Masivul Făgăraş Mihai Bolintiş Milos Simovici Mioveni Mircea Baniciu Mircea Dinescu Mircea Ionescu Quintus Miruna Maria Mihancea Mitropolit Primat Mizil Molizi Muzeul Satului Bănăţean Mălina Ciobanu Nicolae Bănicioiu Nicoleta Voica Olimpiadă Naţională Ordine publică Orşova Palatul Împăratului Traian Parlamentul României Paula Seling Petre Mogoşanu Petrică Miulescu Irimică Petroșnița Petru Bona Pierre Amoyal Platani Port popular Prea Sfinţia Sa Lucian Presă scrisă Protest Publicistică Publicitate Pâncota Regele Ferdinand Râul Cerna Salarizare Seminarul "Ioan Popasu" Serbările Cetăţii Silviu Hurduzeu Simbolistică Slatina Olt Slatina Timiş Solidaritate Sorin Grindeanu Stana Stepanescu Teologie Tiberiu Ceia Timotei Popovici Traian Băsescu Traian Topliceanu Transfăgărăşan Transplant organe Tudor Gheorghe Uzdin Vaccin Valea Almăjului Vandalism Vasile Popovici Vârful "Gugu" Împărăteasa "Sissi" Împărăteasa Maria Tereza Şah Şcoala Populară "Ion Românu" Şesu Roşu Ştefan Velovan ”Descriptio Moldaviae”

Toate subiectele zilei:

Delicii culinare:

Translate

Arhivă blog

Persoane interesate