sâmbătă, 23 iunie 2018

Ștefan Isac, momente omagiale - Cunoscutul interpret de folclor și scriitor caransebeșean a aniversat alături de soția sa, Maria, venerabila vârstă de 50 de ani de căsătorie


  Momente omagiale deosebit de importante, frumoase și emoționante, pentru interpretul de folclor și scriitor Ștefan Isac! 

  Cunoscutul artist caransebeșean a aniversat recent o jumătate de secol de căsătorie, respectiv, ”Nunta de Aur”, alături de soția sa Maria Isac, născută Radici. 

  „În prezent, Maria mea, soția mea, dragostea mea veșnică, trece prin momente deosebit de grele, cauzate de o boală foarte gravă... Noi, oricum, vom lupta și continuare, căci, trebuie să câștigăm și să rămânem împreună și pe viitor! Maria îmi este alături de 50 de ani și pot să spun că m-a înțeles nemaipomenit și m-a sprijinit necondiționat pentru ca eu să îmi pot etala activitatea pe linia cultural-artistică. Secretul longevității noastre pleacă de la buna-înțelegere în cuplu, ca urmare a faptului că avem și doi copii, un băiat și o fată, care ne-au dăruit la rândul lor, doi nepoți, un băiețel și o fetiță”, a precizat Ștefan Isac, alături fiind de consoarta sa aflată pe patul spitalului. 


  Altfel, accesând pe Google, Radio ,,Antena Satelor”, la rublica ”Vedete”, se poate constata faptul că, din numărul de 64 de artiști ai cântecului popular din întreaga țară ce figurează în acest top, șapte sunt din Banat, iar trei sunt gugulani, și anume, doinitorul Achim Nica, Dumitru Chepețan și Ștefan Isac. 

  Celelalte vedete prezentate la loc de cinste sunt: Ileana Constantinescu, Nicolae Sabău, Mioara Velicu, Irina Loghin, Floarea Calotă, Ștefan Isac, Maria Lătărețu, Aurelian Preda, Ion Albeșteanu, Gheorghe Zamfir, Mariana Drăghicescu, Liviu Vasilică, Ion Cristoreanu, Stelian Stoica, Elena Roizen, Drăgan Muntean, Maria Tănase, Maria Lătărețu, Zavaidoc,, Maria Murgoci, Grupul Iza, Maria Cornescu, Irina Someșan, Tiberiu Ceia, Traian Jurchela, Elena Pădure, Dumitru Zamfira, Gheorghe Sărac, Alexandru Pugna, Ileana Domuța Mastan, Gheorghe Roșoga, Elena Merișoreanu, Aneta Stan, Luca Novac, Frații Petreuș, Valeria Peter Predescu, Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Dumitru Fărcaș, Daniela Condurache, Ion Dolănescu, Benone Sinulescu, Maria Rădițeanu Voicescu, Fănică Luca, Lucreția Ciobanu, Matilda Pascal Cojăcărița, Radu Simion, Gavril Prunoiu, Viorica Flintașu, Victoria Darvai, Maria Dragomiroiu, Ioan Bocșa, Nicolae Mureșan, Maria Butaciu, Ștefania Rareș, Nicolae Rotaru, Gheorghe Turda, Nicolae Furdui Iancu, Dumitru Fărcaș, Grigore Leșe, Sofia Vicoveanca, Angela Moldovan și Barbu Lăutaru. 


  ”Am avut o surpriză foarte plăcută când am fost înștiințat de colaboratorul meu Vasi Popescu despre faptul că sunt prezentat în acest top deosebit de important, ce îi include pe cei mai reprezentativi soliști ai folclorului românesc. Această recunoaștere mă onorează și mă face să mă simt foarte de mândru!”, a mai adăugat cunoscutul artist gugulan. 

  Interpretul de folclor s-a născut la data de 16 mai 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş. Debutul artistic a lui Stefan Isac s-a petrecut în anul 1964, pe scena Casei de Cultură din Caransebeş, odată cu participarea la concursul intitulat „Tinere talente“ unde a obţinut locul I, fiind astfel apreciat de dirijorul şi directorul ansamblului, Nicolae Perescu. De-a lungul timpului, a colaborat cu o serie de ansambluri, între care „Iedera“ din Oţelu-Roşu, „Semenicul“ din Resiţa, „Fluieraşul“ şi „Transilvania“ din Cluj-Napoca, „Haţegana“ din Hunedoara, „Balada Cernei“ din Băile Herculane”, „Timişul“ din Timişoara sau Orchestra Radioteleviziunii Române. A participat la turnee în ţară şi străinătate în ţări precum Italia, Franţa, Elveţia, Danemarca, Suedia, Turcia, Bulgaria, Spania şi Anglia. 


  Anul 1976 avea să-i aducă lui Stefan Isac înregistrarea primului disc, la Electrecord, în conţinutul căruia s-au evidenţiat melodiile „Mândra mea din Ilova“, „Izvorăl cu apă rece“, „Hai mândro pe luncă-n jos“ sau „Ce mi-e drag vara mi-e drag“. Un an mai târziu vine şi al doilea disc al solistului intitulat „Tineri interpreţi bănăţeni“. Atât melodiile ce se regăsesc de pe cele două discuri, plus altele înregistrate la Radio Bucureşti au fost incluse pe o casetă audio care a apărut pe piaţă în anul 1993. După anul 2000, Stefan Isac a mai înregistrat o casetă audio colectivă, ce conţine colinde, o casetă cu muzică populară din Banat intitulată „Mărie, dragă Mărie“ precum şi una cu muzică de petrecere. 


  Ştefan Isac este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, iar în urma activităţii susţinute în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu mai multe diplome şi premii de excelenţă. 

  De menționat că, reputatul folclorist este recompensat în prezent şi cu importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat pentru munca depusă în slujba domeniului artistic şi a culturii locului. 


  Distincţia i-a fost conferită de Ministerul Culturii din România prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa. 

  Alături de munca sa din domeniul muzical, Ștefan Isac desfăşoară o activitate intensă şi în domeniul literelor. 


  Artistul popular a lansat până în prezent un număr de patru materiale pentru tipar. 

  Prin urmare, ultima scriere semnată de folcloristul gugulan este volumul-continuare a cărţii intitulate „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”. 

    Prima dintre cele două cărți a apărut în anul 2011, a fost dedicată aniversării a 60 de existenţă neîntreruptă a renumitului ansamblu caransebeşean şi s-a bucurat de un real succes în rândul cititorilor. 


 Materialul prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti care au derulat activităţi specifice aici din anul 1951 până în prezent. 

  Ediția revăzută și adăugată, lansată în anul 2017, prezintă și alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în cadrul primei cărţi, respectiv, noii membri ai Ansamblului Folcloric „Doina Banatului”, soliști, instrumentiști, coregrafi și dansatori. 


  Totodată, alte două apariții editoriale apărute în ultimii ani, poartă semnătura autorului gugulan. 

  Este vorba despre materialul de tipar intitulat “Luţă Ioviţă - Barbu Lăutaru al Banatului”. În cadrul broşurii, autorul oferă cititorilor biografia cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie muzicală a reputatului taragotist Luţă Ioviţă, dar şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre viaţa acestuia. 


  „Un om, un nume” este o altă culegere avându-l ca autor pe Ștefan Isac, lucrare ce îşi propune să prezinte personalităţile marcante din mai multe domenii de activitate din zona muncipiului Caransebeș. 

  Autorul a luat decizia de a scrie aceste volume în urma colaborării cu jurnalistul Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”, publicaţie unde cunoscutul interpret de muzică tradiţională întreţine rubrica dedicată folclorului din zona Banatului Montan. 


  În momentul de față, autorul are aproape finalizate și alte două lucrări ce vor vedea lumina tiparului în perioada imediat viitoare. Este vorba despre cartea autobiografică intitulată ”Ștefan Isac Omul & Artistul”, dar și volumul continuare al culegerii „Un om, un nume”. 

   De asemenea, pe masa de lucru a scriitorului se mai află și materialele întitulate: ”Monografia satului Ilova”, ”Pelerinajele Corului Gheorghe Dobreanu al Catedralei Episcopale”, ”Voiaj în istorie și cultură (Impresii și reportaje din Grecia)”, ”Lăutari de altă dată” și ”Mesageri ai cântecului popular”.

sâmbătă, 5 mai 2018

Spectacol teatral în ”Țara Gugulanilor” - Trupa ”Masquerade” a Colegiului Național ”Traian Doda” din municipiul Caransebeș a montat pe scenă cu deosebit entuziasm piesa ”Doamna Ministru”, o adaptare după Branislav Nušić


  Evenimentele culturale dedicate promovării artei dramatice continuă în municipiul din ”Țara Gugulanilor”.

  Trupa de Teatru ”Masquerade” a Colegiului Național ”Traian Doda” a jucat cu real succes comedia ”Doamna Ministru”, o adaptare după Branislav Nušić.

               
  Manifestarea artistică a fost găzduită de sala de spectacole a Casei de Cultură ”George Suru”, care s-a dovedit neîncăpătoare pentru caransebeșenii de toate vârstele, iubitori de artă și teatru.

  ”Doamna Ministru” este o piesă de teatru de comedie din anul 1929. Reprezintă una dintre cele mai cunoscute lucrări ale dramaturgului sârb Nušić și a fost adaptată în numeroase producții de televiziune sau cinematografice.


  Prin urmare, adaptată fiind de elevii gugulani, acțiunea comediei are loc la București, la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Piesa este compusă din patru acte și urmărește ascensiunea socială a unui ministru, care intră brusc în elitele societății.


   Personajul central al spectacolului teatral este, însă, ”Coana Jivka”, peste care dă un noroc neașteptat: soțul ei este numit ministru în proaspătul guvern, iar astfel, în sfârșit, își poate împlini visurile îndelung mocnite de putere și parvenire. Nu banii o interesează pe Jivka, ci faima socială, renumele, titlul de doamnă ministru, așa că își face cărți de vizită cu acest titlu, se plimbă numai cu automobilul ministerial, învață să fumeze, să joace bridge și își ia un amant. Totul pentru a fi o doamnă de lume bună. Dar tot ce face aceasta este de un comic involuntar pentru că ea a trăit toată viața la mahala și nu înțelege absolut nimic din ceea ce face și de ce o face, se lasă influențată de toți, neștiind cum să facă mai bine pe nobila, iar tocmai eforturile în cauză o aduc în ridicol.


  De fapt, comedia ”Doamna Ministru” nu este despre politicieni, ci despre ceea ce stă în spatele lor, respectiv, o familie adeseori stupidă care singură îi poate scufunda mai rău decât toate actele lor politice. Lumea măruntă de manevre și mișculații care se creează în spatele unui om proaspăt învestit cu putere este subiectul acestei piese, lume care adesea nu este vizibilă opiniei publice, ploconelile în fața unei soții semidocte și ambițioase, rubedeniile care se înșiră la ușă să primească și ei ceva, pretendenții la mâna fiicei ministrului deși, fata era deja măritată, toate acestea fiind de un comic absurd, dar atât de verosimil.

  În concluzie, o piesă despre sentimentul balcanic al familiei, scrisă de un sârb, dar atât de românească, în fond.


  Distribuția reprezentației teatrale i-a consemnat pe elevii actori: ”Miv” Vladu-Berneanțu, Andu Suciu, Georgi Pepa, Bogdan Gașpar, Rareș Deteșan, Dan Lazăr, Robert Șvaia, Alex Hertila, Carina Nistor, Adi Popescu, Andrada Călțun, Cristian Palciuc, Maria Benghia, Iosefine Crăciun și Raul Antistescu.

  Odată cu prestația lor, tinerii caransebeșeni și-au dezvăluit aptitudinile artistice, au avut farmec, dar și o expresivitate agreabilă și coerentă, reuşind să impresioneze asistenţa numeroasă care i-a răsplătit la final cu ropote de aplauze, preț de mai multe minute.


  Totodată, în cadrul spectacolului lor, tinerii actori au impresionat prin momente de improvizație, dialoguri haioase, inedite și creativitate, dovedindu-și astfel,  aplecarea și dragostea față de scenă.

  De precizat și faptul că, odată cu derularea acestui eveniment a existat și o situație ridicolă de natură tragi-comică care s-a produs după căderea cortinei spectacolului teatral, atunci când actorii gugulani, cât și numerosul public aflat în sala de spectacole, aproape că au fost azvârliți în stradă de conducerea Casei de Cultură ”George Suru”, datorită faptului că aici urma să aibă loc imediat tocmai o acțiune politică, și anume, o întâlnire a membrilor Partidului Național Liberal Caransebeș, prezidată de senatorul Ion Marcel Vela. În aceste condiții, tinerii artiști performeri au fost îndrumați și nevoiți să se dezbrace de costumația scenică în toalete, dar și în foaierul instituției, în văzul tuturor, precum și să ofere declarații presei în plină stradă.


  ”Totul a fost astăzi ca o euforie pentru mine, căci, am jucat pentru ultima oară, a fost ultima noastră piesă montată împreună pe scenă, și am încheiat cu tristețe rolul de actori, iar de acum, vom deveni spectatori. Îndemn pe oricine să aleagă teatrul, să trăiască ce am simțit și eu pe scenă, pentru că este într-adevăr, un sentiment unic”, a spus după spectacol eleva Georgi Pepa.


  ”Cei patru ani de actorie au fost deosebit de minunați, nu am crezut că mă pot regăsi în pielea tuturor personajelor jucate. Totuși, chiar am reușit! Mă gândesc cu tristețe la ultima reprezentație, care a avut un real succes în rândul publicului, la fel ca celelalte, dar sunt convinsă că, după plecarea noastră, colegii noștri vor duce cu cinste și mândrie și pe mai departe numele Trupei Masquerade. Oricum, mă bucur să știu că evoluția mea în teatru a pornit cu un rol secundar de servitoare, iar, la final, am ajuns să joc un rol principal de doamnă ministru. Mulțumesc doamnei profesor coordonator Mihaela Muntean, precum și celorlalți colegi de trupă pentru timpul petrecut împreună, familiei  pentru susținere, dar și prietenilor și cunoscuților pentru încurajări!”, a adăugat ”Miv” Vladu-Berneanțu, interpreta ”Coanei Jivca”.


  ”Au fost emoții la începutul piesei, pentru că acum am debutat în teatru, însă, pe parcurs, acestea au dispărut. Am avut un sentiment de bucurie când am văzut că publicul se amuză la replicile noastre haioase și sper să continui în această trupă până la final”, a menționat tânăra artistă Carina Nistor.


  Altfel, Trupa de Teatru ”Masquerade” a Colegiului Naţional ”Traian Doda” din Caransebeș, coordonată de cadrul didactic Mihaela Muntean, prezintă cu regularitate diverse piese publicului iubitor al artei dramatice încă din urmă cu mai bine de patru ani.


  În repertoriul elevilor gugulani figurează reprezentaţii de succes ca: “Iată femeia pe care o iubesc”, o dramă după Camil Petrescu, ”Gaițele”, de Alexandru Kirițescu, sau ”Titanic Vals” și ”Escu” de Tudor Mușatescu, precum și  o adaptare după ”Revizorul”, de N.V. Gogol,  spectacol ce a obținut ”Marele Premiu” în cadrul evenimentului teatral juvenil de amploare denumit ”Stage International Youth Theater Festival”, ediția a VIII-a, desfășurat în anul 2017, la Cluj-Napoca.

duminică, 22 aprilie 2018

Personalităţile Banatului: Interpretul caransebeşean de folclor Ştefan Isac popularizează şi promovează cu mult succes prin intermediul domeniului literelor muzica tradiţională autentică din Banatul Montan


Alături de munca sa din domeniul muzical, reputatul interpret de folclor Ștefan Isac desfăşoară o activitate intensă şi în domeniul literelor.

Artistul popular a lansat până în prezent un număr de patru materiale pentru tipar.

Astfel, ultima scriere semnată de folcloristul gugulan este volumul-continuare a cărţii intitulate „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”.


Prima dintre cele două cărți a apărut în anul 2011, a fost dedicată aniversării a 60 de existenţă neîntreruptă a renumitului ansamblu caransebeşean şi s-a bucurat de un real succes în rândul cititorilor.

Materialul prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti care au derulat activităţi specifice aici din anul 1951 până în prezent.


Între personalităţile din domeniul folclorului autentic care se regăsesc în acest volum, se numără, dirijorii Nicolae Perescu, Laci Perescu, Iancu Laurenţiu şi Nicolae Mihăilescu, soliştii Dumitru Chepeţean, Ana Pacatiuş, Mariana Drăghicescu, Livia Ilcău, Florentin Iosif, Achim Nica, Aurelia Fătu Răduţu, Valeria Colojoară, Ștefan Isac, Valeria Arnăutu, Lia Lungu, Sonia Vlaicovici, Maria Tudora, Minodora Nemeş şi Felician Fărcaşu, dansatorii Nicolae Stănescu, Aurelian Cristea, Afilon Laţcu şi familiile Seracin şi Drăgulete, instructorii de dansuri populare Emil Grădinaru, Petru Izvercianu, Petru Pilu, Ion Marcu, Nicolae Bunei şi Miroslav Tatarici dar şi muzicanţii instrumentişti Luţă Ioviţă, Ion Murgu, Iosif Milu, Petrică Vasile şi familiile Olan și Bălan.


De asemenea, în scrierea intitulată „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei” sunt prezentaţi colaboratorii apropiaţi ai ansamblului, între care se evidenţiază Maria Tănase, Ioana Radu, Lucreţia Ciobanu, Alexandru Grozuţă, Ion Lucian şi Emil Gavriş.


“Dirijorul de muzică populară Nicolae Perescu este cel care m-a descoperit în anul 1964 şi m-a ajutat în ale cântecului. Dacă nu era el cu exigenţa de care a dat dovadă, eu nu eram astăzi, cântăreţ. Achim Nica a fost mentorul meu, care mi-a devenit un prieten de nădejde, am plâns la dispariţia sa şi plâng în continuare după acesta. Solista de folclor Mariana Drăghicescu a fost o colegă, dar chiar şi o soră, i-am oferit trei cântece care au devenit binecunoscute slagăre şi mi-a mulţumit, în turneul efectuat cu Ansamblul Folcloric Doina Banatului în judeţul Hunedoara, înaintea plecării ei în Statele Unite ale Americii. Interpretul de folclor Dumitru Chepeţan a fost un coleg de nădejde atât la cântecele populare cât şi la cele religioase, iar la rugăciuni, ambii eram solişti, Miti la Bas, iar eu, la Tenor”, a mărturisit Ştefan Isac, privitor la membrii şi amintirile de suflet ce îl leagă de grupul muzical etnografic din “Ţara Gugulanilor”.


Ediția revăzută și adăugată, lansată cu ocazia tradiționalei manifestări culturale denumită ”Ruga de la Oraș” 2017, prezintă și alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în cadrul primei cărţi, respectiv, noii membri ai Ansamblului Folcloric „Doina Banatului”, soliști, instrumentiști, coregrafi și dansatori.


Totodată, alte două apariții editoriale apărute în ultimii ani, poartă semnătura autorului gugulan.

Este vorba despre materialul de tipar intitulat “Luţă Ioviţă - Barbu Lăutaru al Banatului”. În cadrul broşurii, autorul oferă cititorilor biografia cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie muzicală a reputatului taragotist Luţă Ioviţă, dar şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre viaţa acestuia.


 „Un om, un nume” este o altă culegere avându-l ca autor pe  Ștefan Isac, lucrare ce îşi propune să prezinte personalităţile marcante din mai multe domenii de activitate din zona muncipiului Caransebeș.

Autorul a luat decizia de a scrie aceste volume în urma colaborării cu jurnalistul Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”, publicaţie unde cunoscutul interpret de muzică tradiţională întreţine rubrica dedicată folclorului din zona Banatului Montan.


„Ştefan Isac a lăsat puţin deoparte microfonul şi a pus, noaptea, mâna pe pix, pentru a-şi aşterne pe hârtie miile de amintiri frumoase, ori pentru a transcrie, de pe foi sau de pe bileţelele pe care şi-a notat informaţiile despre vieţile oamenilor pe care a considerat că merită să-i facă nemuritori lăsând în urma lui şi a lor aceste volume. Ziua, mi-l şi închipui, cum stă atent în faţa calculatorului, pe care a învăţat târziu să-l folosească, cu tenacitatea, buna-cuviinţă şi respectul băiatului crescut la ţară, tastând, probabil, cu mare atenţie şi cu un singur deget. Asta probabil fiindcă el nu s-a gândit niciodată, până acum vreo cinci ani, că va ajunge scriitor, iar pentru asta trebuia să ştie să mânuiască, pentru început, acea bijuterie a mecanicii care este maşina de scris, minune care, fără îndoială, va rămâne atunci când calculatoarele şi internetul nu vor mai fi. Aşa am primit de la el primele texte, dactilografiate la două rânduri, cum i-am cerut, cu unele litere îmbâcsite de la banda maşinii de scris, şi abia mai târziu, adică de vreo trei ani, mi le trimite prin e-mail. Dar tot cu degetul arătător bătute, cred eu. Şi, mai cred că, Ştefan Isac n-a avut încotro, a trebuit să scrie cartea asta, ca să scape de uriaşa povară pe care o duce pe umerii sufletului. Când ştii atâtea câte ştie el, când trăieşti fiecare clipă la intensitatea la care o trăieşte el şi când vrei să dai cu dorinţa şi cu pasiunea cu care dăruieşte el povestind, e imposibil să scapi. Condamnat, prin urmare, la pedeapsa frumoasă de a ne face mai bogaţi în cunoştinţe cu vieţile unor semeni de-ai noştri care, voit sau pur şi simplu fiindcă aşa au fost sau sunt ei plămădiţi, au lăsat ceva în urmă, autorul îşi execută duioasa penitenţă fără să crâcnească. Aşa mai aflăm şi noi unii de alţii, într-o lume în care timpul ne e cel mai mare duşman, iar prieteni mai avem doar în agenda telefonului mobil. Prin aceste volume, Ştefan Isac îşi doreşte să fie altfel, şi reuşeşte. El ne propune renunţarea la acea tehnologie care ne înstrăinează și ne însingurează, cartea însăşi ajungând să fie, din păcate, ceva arhaic pentru cei mai mulţi dintre noi. Şi nu mă îndoiesc nicio secundă că, dacă aţi ajuns să citiţi cuvintele astea, vi se potriveşte de minune eticheta de nostalgic. În altă ordine de idei, când ne-am întâlnit prima dată, în urmă cu câțiva ani, i-am propus să susţină o rubrică de profil în Ziarul 7 Zile. Mi-a spus, stânjenit cumva, că el nu ştie să scrie articole, iar eu i-am răspuns că nici eu n-am vreo voce, şi de-aia tot cânt, când m-apucă. Aşa l-am convins!”, a spus privitor la munca depusă de Ştefan Isac în domeniul literelor, cunoscutul jurnalist cărăşean Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”.


      În momentul de față, autorul are aproape finalizate și alte două lucrări ce vor vedea lumina tiparului în perioada imediat viitoare. Este vorba despre cartea autobiografică intitulată ”Ștefan Isac Omul & Artistul”, dar și volumul continuare al culegerii „Un om, un nume”. 

       De asemenea, pe masa de lucru a scriitorului se mai află și materialele întitulate: ”Monografia satului Ilova”, ”Pelerinajele Corului Gheorghe Dobreanu al Catedralei Episcopale”, ”Voiaj în istorie și cultură (Impresii și reportaje din Grecia)”, ”Lăutari de altă dată” și ”Mesageri ai cântecului popular”.

  

        Mai mult, solistul vocal de muzică populară derulează cu regularitate și unele acțiuni culturale destinate conservării şi promovării folclorului autentic, în rândul elevilor de la principalele instituții școlare din urbea de pe Timiș și Sebeș.


În întâlnirile cu aceștia, subiectul discuţiilor abordate se referă la folclorul autentic, tinerii dorind să afle prin intermediul întrebărilor lor adresate interpretului gugulan, între altele, principalele zone folclorice românești, când a debutat artistul ca solist vocal, ce premii a obținut de-a lungul timpului, sau ce înregistrări a făcut la radio, televiziune, ori la Casa de Discuri ”Electrecord”, dar și ce proiecte de viitor are.


”Folclorul autentic se exprimă prin totalitatea creațiilor artistice, literare, muzicale sau plastice a obiceiurilor și tradițiilor populare ale țări sau ale unei regiuni, în ceea ce privește identitatea și demnitatea noastră tradițională”, obișnuiește să precizeze reputatul om de cultură caransebeșean.

Ştefan Isac activează în slujba muzicii populare autentice de mai bine de jumătate de secol, ca solist al Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Doina Banatului” .


Interpretul de folclor s-a născut la data de 16 mai 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş. Debutul artistic a lui Stefan Isac s-a petrecut în anul 1964, pe scena Casei de Cultură din Caransebeş, odată cu participarea la concursul intitulat „Tinere talente“ unde a obţinut locul I, fiind astfel apreciat de dirijorul şi directorul ansamblului, Nicolae Perescu. De-a lungul timpului, a colaborat cu o serie de ansambluri, între care „Iedera“ din Oţelu-Roşu, „Semenicul“ din Resiţa, „Fluieraşul“ şi „Transilvania“ din Cluj-Napoca, „Haţegana“ din Hunedoara, „Balada Cernei“ din Băile Herculane”, „Timişul“ din Timişoara sau Orchestra Radioteleviziunii Române. A participat la turnee în ţară şi străinătate în ţări precum Italia, Franţa, Elveţia, Danemarca, Suedia, Turcia, Bulgaria, Spania şi Anglia.


Anul 1976 avea să-i aducă lui Stefan Isac înregistrarea primului disc, la Electrecord, în conţinutul căruia s-au evidenţiat melodiile „Mândra mea din Ilova“, „Izvorăl cu apă rece“, „Hai mândro pe luncă-n jos“ sau „Ce mi-e drag vara mi-e drag“. Un an mai târziu vine şi al doilea disc al solistului intitulat „Tineri interpreţi bănăţeni“. Atât melodiile ce se regăsesc de pe cele două discuri, plus altele înregistrate la Radio Bucureşti au fost incluse pe o casetă audio care a apărut pe piaţă în anul 1993. După anul 2000, Stefan Isac a mai înregistrat o casetă audio colectivă, ce conţine colinde, o casetă cu muzică populară din Banat intitulată „Mărie, dragă Mărie“ precum şi una cu muzică de petrecere.

Ştefan Isac este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, iar în urma activităţii susţinute în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu mai multe diplome şi premii de excelenţă.


Astfel, trebuie menţionat şi faptul că, venerabilul folclorist şi scriitor este recompensat în prezent şi cu importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat pentru munca depusă în slujba domeniului artistic şi a culturii locului.

Distincţia i-a fost conferită de Ministerul Culturii din România prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa.


             Mai trebuie adăugat și faptul că, Ștefan Isac întreține o legătură apropiată și permanentă de colaborare și cu celălalt ansamblu folcloric de tradiție din municipiul Caransebeș, respectiv, ”Zestrea Gugulanilor”, ce activează cu deosebit succes în cadrul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, alături de care a luat parte la mai multe spectacole muzicale autentice și emisiuni televizate.

marți, 27 martie 2018

”Centenar România”, la Caransebeș - Evenimentele culturale de amploare dedicate celebrării ”Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918” au debutat în municipiul din ”Țara Gugulanilor”


        Importantul act istoric înfăptuit la data de 1 Decembrie 1918 a prilejuit derularea în urbea de pe Timiș și Sebeș a primei manifestări culturale dedicate aniversării unui secol de la ”Marea Unire”.


Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș a organizat cu susținerea Consiliului Județean Caraș-Severin și Oficiului Național pentru Cultul Eroilor din Republica Moldova, deschiderea oficială a expoziției temporare ”Centenarul României Mari'”.


Cu acest prilej, a avut loc inaugurarea salonului dedicat ”Unirii Basarabiei cu România”, care include elemente elocvente legate de acest act istoric deosebit de reprezentativ realizat la data de 27 martie 1918 prin votarea în Sfatul Țării de la Chișinău a ”Unirii Republicii Democratice Moldovenești cu Regatul României”.


Acțiunea s-a bucurat de participarea unor istorici, cadre militare și oameni de cultură din localitate, precum și a grupurilor de elevi însoțiți de cadrele didactice.


”Aici, la Caransebeș, am avut întotdeauna o prețuire deosebită pentru frații noștri basarabeni, iar astăzi, avem bucuria și plăcerea să inaugurăm noile săli de expoziție de la parterul muzeului, dedicate Centenarului Marii Uniri. Am expus, sub coordonarea muzeografului Florina Fara, obiecte care au aparținut comandanților basarabeni din Primul Război Mondial și fotografii inedite referitoare la Unirea Basarabiei cu România. În cea de-a doua sală, am încercat să creăm un cadru și atmosfera specifică începutului secolului trecut, iar astfel, am expus piese de mobilier de patrimoniu, precum și armament de infanterie și cavalerie, respectiv, puști și carabine. Mai mult, am reușit să prezentăm o piesă deosebită, un cufăr de cazarmament, achiziționat în urma unei donații, și care a aparținut unui soldat din cadrul Regimentului 43 Infanterie, structură militară ce își avea sediul chiar în această clădire. De asemenea, am expus literatură și cărți tipărite la Caransebeș, precum un număr din Foaia Diecezană, apărut la o săptămână după înfăptuirea Unirii Basarabiei cu România”, a declarat în debutul manifestării managerul Muzeului  Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, Adrian Ardeț.


”După ce în urmă cu mai bine de o sută de ani, episcopul Elie Miron Cristea s-a așezat la Caransebeș și a constatat starea gravă în care se afla învățământul românesc confesional, precum și starea dezastruoasă a clădirilor școlare și bisericești, intră în relație cu un mare moșier basarabean ce trăia în Elveția pe nume Vasile Stroiescu în încercarea de a salva situația. Întrucât pământurile sale îi aduceau venituri imense, basarabeanul decide să doneze sume consistente de bani, chiar mii de coroane, prin intermediul episcopului român, pentru reabilitarea școlilor din Banatul Montan și, implicit, pentru continuarea învățământului în limba română, în condițiile în care Guvernul de la Budapesta dorea introducerea învățământului în limba maghiară în toată Transilvania. Astfel, și datorită acestor acțiuni, învățământul s-a menținut în limba noastră, iar dacă ar fi fost în limba de predare maghiară, limba română intra în cădere liberă pentru cel puțin o generație, iar noi, ca nație, am fi fost amenințați. Basarabeanul Vasile Stroiescu are meritul că a direcționat sume impresionante exact acolo unde era mai mare nevoie, și anume, în ideea să nu dispară neamul românesc”, a precizat reputatul istoric și scriitor caransebeșean Constantin Brătescu, care a dat și alte detalii importante privitoare la subiectul acțiunii.


Expoziția temporară dedicată ”Unirii Basarabiei cu România” de la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță rămâne deschisă publicului până în data de 30 aprilie 2018.


De menţionat că, în urmă cu o sută de ani la Caransebeș, s-au derulat o serie de manifestări aparte, cu o puternică semnificație istorică, în contextul înfăptuirii ”Marii Uniri”.


În ziua de 25 octombrie 1918, într-un mare entuziasm, în actuala Aulă „1 Decembrie 1918” a Primăriei din urbea de pe Timiş şi Sebeş a fost ales, în unanimitate de voturi, Consiliul Naţional Român din Caransebeş. De asemenea, a fost formată Garda Naţională şi au fost desemnaţi delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională ce urma să aibă loc în data de 1 decembrie 1918 la Alba-Iulia.


Astfel, delegaţia plecată din municipiul din "Ţara Gugulanilor" a fost cea mai numeroasă din Banat. Din acest grup au făcut parte delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională, membri Reuniunii Române de Cântări şi Muzică, precum şi numeroase personalităţi ale locului între care se evidenţiază episcopul Elie Miron Cristea, protopopul Andrei Ghidiu, doctorii Petru Barbu şi Cornel Corneanu, Ştefan Jianu şi Gheorghe Neamţu.


Personalitatea decisivă a acelei perioade a fost Elie Miron Cristea. Acesta s-a impus încă din tinereţe atenţiei generale, şi astfel, a fost ales, în decembrie 1909, Episcop al Caransebeşului. A fost hirotonit arhiereu la 3 mai 1910, fiind instalat în scaun în data de 8 mai 1910.

La Caransebeş, episcopul a desfăşurat o amplă şi riguroasă activitate de promovare a culturii naţionale. Între priorităţiile acestuia s-au evidenţiat luminarea clerului şi a poporului din eparhie, ridicarea moralului şi întărirea disciplinei preoţilor pentru dezvoltarea aşezămintelor bisericeşti, culturale şi economice. De asemenea, ierarhul a apărat şcolile confesionale româneşti din Banatul Montan de încercările Guvernului de la Budapesta de a le desfiinţa.


Pe plan naţional, s-a remarcat prin sprijinirea activă a luptei pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni şi participarea, alături de episcopul unit Iuliu Hossu, la evenimentul ”Marii Uniri”, înfăptuit la 1 Decembrie 1918. Discursul ierarhului din Caransebeş la Alba Iulia a reprezentat o sinteză minuţios alcătuită din întreaga istorie de frământări, lupte şi aspiraţii ale poporului român. În finalul intervenţiei sale, Elie Miron Cristea a rostit: „Am ferma nădejde că glasul vostru unanim, şi prin voi glasul întregii naţiuni, se va concentra asupra singurei dorinţe, pe care o pot exprima în trei cuvinte: Până la Tisa! Amin!”.


Implicarea în actul „Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918” a făcut din episcopul Elie Miron Cristea unul dintre cei mai însemnaţi lideri ai românilor transilvăneni. În continuare, în ziua de 31 decembrie 1919, Marele Colegiu Electoral al României Mari a votat în unanimitate alegerea ierarhului de la Caransebeş ca Mitropolit Primat al României. Alegerea episcopului Miron Cristea reprezenta în acea vreme un adevărat simbol al „Unirii tuturor românilor şi consfinţirea unirii politice a Transilvaniei cu România”.
        
A doua zi, la 1 ianuarie 1920, la Palatul Regal, Regele Ferdinand a oficiat ceremonia învestirii noului mitropolit primat, cel care, peste mai mulți ani, în 1938, avea să devină prim-ministru al Guvernului ţării, numit de către Regele Carol al II-lea.


După întronizarea ca mitropolit, Elie Miron Cristea a revenit la Caransebeş şi a mulţumit clerului şi comunităţii de aici pentru anii deosebiţi petrecuţi în Banatul Montan. A făcut şi o donaţie semnificativă în bani episcopiei pe care a condus-o, iar fondurile au fost alocate pentru proiectul de zidire a unei noi catedrale, la ridicarea căminului studenţilor bănăţeni şi la construcţia bisericii de la Mănăstirea „Izvorul Miron”.


De adăugat şi faptul că, în anul 1910, la înstalarea sa ca ierarh al Caransebeşului, acesta a dorit ctitorirea unei impresionante catedrale în urbea de pe Timiş şi Sebeş. Dorinţa avea să îi fie împlinită abia după o sută de ani, în anul 2010, odată cu târnosirea Catedralei Episcopale din Centrul Civic care poartă hramurile „Învierii Domnului” şi „Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul”.

Citeşte în continuare şi alte informaţii importante de la Caransebeş:

Primeşte ultimele ştiri de la Caransebeş direct pe email:

Etichete:

Caransebeş Cultură Artă "Ţara Gugulanilor" Banatul Montan Istorie Social Tradiţii Casa de Cultură "George Suru" Reşiţa Timişoara Sport Folclor Parcul "Teiuş" Literatură Colegiul "CD Loga" Învăţământ Educaţie Ion Marcel Vela Administraţie Liviu Groza Muzică populară Parcul „General Ioan Drăgălina” Bucureşti Adrian Ardeţ Colegiul "Traian Doda" Ioan Cojocariu Mediu Muzică clasică Culinar Fotbal Etnografie Fotografii inedite Luţă Ioviţă Monumente Spiritualitate Ştefan Isac Muzeul Caransebeș Comerţ Sănătate Ansamblul "Doina Banatului" Lugoj Piaţa "Revoluţiei" Liga a II-a Culte Eveniment Pictură Teatru Atletism Balta Sărată Ery Pervulescu Politică Arheologie Gabi Zaharia Produse ecologice Simpozion Sinagoga "Beith El" Suporteri Autorităţi Cristian Dragomir Turism Cluj-Napoca Eugen Petri Poezie Râul Timiş Achim Nica Ana Pacatiuş Dan Daniel Doran Mihaela Pral Procese electorale Religie Râul Sebeş Sculptură Sibiu Sorin Bălu 1 Decembrie 1918 Daniela Văcărescu Documente Elie Miron Cristea Festival Jurnalism Liliana Danci Medicină Oţelu Roşu PSS Lucian Primul Război Mondial Armata Română Biblioteca ”Mihail Halici” Campanie Ciclism Constantin Daicoviciu Cornel Galescu Craiova Iancu Laurenţiu Klaus Iohannis Mihai Vintilă Muzică uşoară Petronela Ciobotea Piaţa agroalimentară Poiana Mărului Pomicultură Taraful "Olanii" Transport "Ruga de la Oraş" Adela Jurchescu Adrian Crânganu Afilon Laţcu Alin Artimon Alin Paleacu Ansamblul "Junii Gugulani" Arad Dacia Romană Deva Dumitru Chepeţean Eftimie Murgu Filip Strejariu Incompetenţă O.S.P.D. Caransebeş Sorina Jurj Valea Cenchii Agricultură Andezit Banatul Sârbesc Băile Herculane Cercul Militar Cinematografie Cinematograful "Luna" Constantin Brătescu Dansuri populare Loredana Cimpoieru Maraton Marmură albă Obreja Palatul Cotroceni Patinaj Victor Ponta Alba Iulia Ana Paica Arhitectură Armeniş Campionat Naţional Club Sportiv Şcolar Consiliul Județean Ecologie Economie Emanuela Budimir Florin Bojin Ilie Iova Legumicultură Ministerul Sănătăţii Muntele Mic Nicolae Borceanu Regimentul 43 "Infanterie" Silvicultură Travertin Turnu Ruieni "Piaţa Gugulanilor" "Pro Patria" Alexandra Nicolau Alexandru Petria Amenajări edilitare Ana Jurj Bata Marianov Buchin Bucoşniţa Chinologie Clubul "Impact Vox" Clubul "Rotary" Comunism Constantin Petruţa-Iovanovici Cosmin Popovici Cristian Brecica Cristina Galescu Cupa României Dan Laurenţiu Tocuţ Daniel Opriţa Dimitar Pangarov Divizia A Dramaturgie Felicia Stoian Florin Damian-Schwartz Gabriela Szabo Gheorghe Jurma Grupul "MTB" Holocaust Ilegalitate Ivan Bloch Lucia Măran Mihaela Muntean Ministerul Culturii Monden Nicoleta Cimpoieru Nutriţie Oradea Oraviţa Pavel Craia Pavel Şuşară Piatra Neamţ Reformă Salvamont Sarmizegetusa Schi Sorin Gheju Teregova Tezaur Traian Doda Târgu Jiu Universitatea de "Vest" Urbanism Volei "Turnul lui Ovid" Adrian Jurchescu Adrian Stepan Aeroclubul României Alexandru Guran Alpinism Ansamblul ”Zestrea Gugulanilor” Antoniu Sequens Ariana Covaci Baia Mare Bersobis-Aizis Bocşa Caniculă Carmen Neumann Cornel Ungureanu Corneliu Baba Costin Feneșan Călin Popescu Tăriceanu Daniel Alic Defrişări Dorina Grecu Dumitru Jompan Episcopia Caransebeşului Epoca Neolitică FC "Viitorul" Caransebeş Filarmonica "Banatul" Finanţe George Enescu George Pelin Gheorghe Secheşan Gorun Guvernul României Handmade Iconografie Indiferenţă Infrastructură Ionela Bădălan Iosif Caraiman Jupa Liga a IV-a Liubiţa Raichici Mafie Marcel Tolcea Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia Mariana Ionescu Mircea Moscovici Moise Groza N.D. Vlădulescu Nicolae Borlovan Nicolae Corneanu Nicolae Iorga Nicolae Sârbu Nicolae Ungar Nistor Ghimboaşă Omagiu Ovidiu Roşu Poliţia rutieră Publicitate Pădure Regele Ferdinand Revista ”Interferențe” Râul Bârzava Satu Mare Semimaraton Silviu Hurduzeu Sinagoga "Beit El" Slatina Timiş Tenis Tiberiu Ceia Tibiscum Turnu Severin Valea Timişului Valeria Arnăutu Vandalism Vioară Viticultură Voluntariat Ştefan Popa Popa’s Ştrandul "Tineretului" " "Magica Balta" "Radarul pădurilor" Academia Română Agmonia Alexandru Mironov Alin Oprea Ana Borcean Ana Munteanu Andrei Ungur Aniversare Armjavascript:void(0);ata Română Arţari Atletism Master Aviaţie Balcaniadă Bozovici Buziaş Caricatură Caritate Catedrala Episcopală Cecilia Clipa Chişinău Cinematograful "Tineretului" Colegiul "Octav Băcilă" Colegiul "Traian Lalescu" Comemorare Cornelia Mateescu Costi Păun Crin Antonescu Cristian Iorgov Cultura "Vinca" Cutremur Dan Alexa Dan Diaconescu Daniela Fara Decebal şi Traian Demisie Dimitrie Cantemir Doriana Talpeș Ecumenism Editorial Elena Udrea Eleonora Bunea Emil Săndoi Energie electrică Epigrame Epoca Bronzului Evaziune Filaret Musta Floarea Pascal Gabi Zaharia Ion Marcel Vela Gabi Ţurcaş Gelu Stan George Corbu Gheorghe Tache Gheorghe Țunea Grafică Grai bănăţean Gripă Hadrian Daicoviciu Handbal Horia Irimia Iaz Iaşi Ieruga Ilie Sârbu Industrie Informatică Infracţiuni Internet Inundaţii Ioan Jorj Ioan Mircea Petruţ Ioan Piso Ion Mocioalcă Iuliana Popescu-Enache Iuliu Hossu Iuliu Vuia Janos Horvay Josef Racz Laura Sgaverdea Laurenţiu Bădicioiu Lavinia Călina Lederata-Arcidava Liceul "Dacia" Liceul "Sabin Păuţa" Liceul "Trandafir Cocârlă" Lindenfeld Manuela Ionescu Margit Szemenyei Maria Bologa Maria Frenţiu Maria Tănase Marian Enache Masivul Făgăraş Matei Lupu Mihai Bolintiş Milos Simovici Mioveni Mircea Baniciu Mircea Dinescu Mircea Ionescu Quintus Miruna Maria Mihancea Mitropolit Primat Mizil Molizi Muzeul Satului Bănăţean Mălina Ciobanu Mărțișor Nicolae Bănicioiu Nicoleta Voica Octavian Bordan Olimpiadă Naţională Ordine publică Orşova Palatul Împăratului Traian Parlamentul României Paula Seling Petre Mogoşanu Petrică Miulescu Irimică Petroșnița Petru Bona Pictură Sculptură Pierre Amoyal Platani Port popular Prea Sfinţia Sa Lucian Presă scrisă Protest Publicistică Pâncota Râul Cerna Salarizare Seminarul "Ioan Popasu" Serbările Cetăţii Simbolistică Slatina Olt Solidaritate Sorin Grindeanu Stana Stepanescu Teologie Timotei Popovici Traian Băsescu Traian Topliceanu Transfăgărăşan Transplant organe Trupa ”Masquerade” Tudor Gheorghe Tudor Mușatescu Uzdin Vaccin Valea Almăjului Vasile Popovici Vârful "Gugu" Împărăteasa "Sissi" Împărăteasa Maria Tereza Şah Şcoala Populară "Ion Românu" Şesu Roşu Ştefan Velovan ”Centenar România” ”Descriptio Moldaviae”

Translate

Arhivă blog

Persoane interesate