Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş a devenit "istorie"!

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş cu sediul în Piaţa „General Ioan Dragalina” este singura instituţie de acest gen din ţară ce nu dispune de nicio sală de expoziţie permanentă.

Muzeul deţine în acest moment mai multe spaţii închiriate diferitelor persoane juridice, două săli de conferinţe de 100 locuri şi 300 locuri, o bibliotecă cu sală de lectură şi birou, şapte birouri şi oficii, zece depozite şi trei magazii dar nicio sală de expoziţie permanentă.

Clădirea Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş este monument istoric şi de arhitectură în stil baroc provincial austriac. În prezent, datorită faptului că aici nu au fost efectuate ample lucrări de reabilitare, clădirea a ajuns în stare de degradare. Imobilul în cauză a fost construit în anul 1753, în timpul împărătesei Mariei Tereza, cu destinaţia de cazarmă pentru grăniceri.

Instituţia a fost înfiinţată din iniţiativa Primăriei oraşului Caransebeş, la sugestia academicianului Constantin Daicoviciu, în anul 1952, cu denumirea „Muzeul Orăşenesc”.

În anul 1973 a devenit muzeu de rang judeţean iar titulatura actuală o are din anul 1991. În cadrul instituţiei funcţionează două subsecţii: „Arheologie”, inclusiv vestigiile romane din incinta Rezervaţiei naţionale „Tibiscum” precum şi „Etnografie pe Valea Bistrei”. Încă din anul 1998, Muzeul şi-a format un patrimoniu cultural mobil, piesele aparţinând colecţiilor de arheologie, mineralogie, istorie, etnografie, artă, documente şi carte veche, din care aproximativ 20% sunt susceptibile de a face parte din categoria „Tezaur”, conform propunerilor transmise Comisiei naţionale de resort.

Din păcate, de mai bine de trei ani de zile, toate aceste exponante nu sunt accesibile publicului larg, fiind depozitate în magazii, departe de ochii curioşilor. În aceste condiţii, angajaţii muzeului le explică cu seninătate vizitatorilor faptul că, aici,totul este în renovare, şi, doar la intrarea în instituţie au fost amenajate două vitrine unde sunt expuse câteva obiecte banale de etnografie şi literatură de specialitate.

Totuşi, activitatea desfăşurată la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş s-a făcut remarcată în ultimul an. În primul rând, este vorba despre echipa de arheologii condusă de Adrian Ardeţ care a descoperit în comuna Zăvoi ruinele unui palat roman precum şi alte vestigii importante în zona localităţii Iaz.

De asemenea, s-a mai făcut remarcată directoarea instituţiei Nicoleta Gumă, însă nu prin rezultate profesionale de excepţie ci la capitolul „şpagă”, intrând astfel în vizorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Gumă, în calitate şi de directoare a filialei Caransebeş a Universităţii „Hyperion” Bucureşti, a fost arestată preventiv pentru 29 de zile de Tribunalul Timiş, după ce a pretins şi primit câte 1.500 de euro de la 33 de studenţi cărora le-a promis că va interveni la comisia de licenţă de la Bucureşti pentru promovarea licenţei la Facultatea de Drept. În urma anchetei Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Biroul Senatului Universităţii „Hyperion” Bucureşti a hotărât ca Centrul de pregătire ID de la Caransebeş să intre în lichidare începând cu data de 6 iulie. Astfel, aici nu vor mai fi organizate examene de admitere în anul I la nicio specializare, iar studenţii din anii superiori vor fi repartizaţi la Bucureşti sau la alte centre de studiu.