Personalităţile Banatului: Generalul Ioan Drăgălina, cel mai important militar-erou caransebeşean, a murit pe frontul de luptă al identităţii şi demnităţii naţionale din Primul Război Mondial, în anul 1916

Eroii neamului dăinuie în istorie, iar amintirea jertfelor şi moştenirile lăsate de aceştia trebuie să fie preţuite şi păstrate corespunzător, întotdeauna, cu sfinţenie!

Generalul Ioan Drăgălina s-a născut la Caransebeş în data de 16 decembrie 1860, fiind descendentul unei vechi familii de grăniceri din Banat şi a decedat la Bucureşti, la 9 noiembrie 1916, în urma rănilor suferite în Primul Război Mondial, în Defileul Jiului, lângă Mănăstirea Lainici. 

          Ioan Drăgălina a urmat clasele primare şi cele militare la Caransebeş, iar pregătirea militară a efectuat-o la Timişoara şi la Academia de Război de la Viena. În anul 1887, generalul s-a alăturat Armatelor Române, prilej cu care i s-au recunoscut gradele şi pregătirea militară. În anul 1916 a fost comandantul Diviziei I la Turnu Severin, iar în luptele pentru cucerirea Orşovei şi a Culoarului Timiş - Cerna soldaţii din subordine s-au acoperit de glorie. În luna octombrie a  aceluiaşi i s-a încredinţat comanda Armatei I-a şi luptând pe front, este rănit grav,  ceea ce îi va aduce, din păcate, moartea.

Regretatul istoric caransebeşean Liviu Groza vorbea întotdeauna cu admiraţie şi vădită emoţie când oferea detalii privitoare la activitatea militară a reputatului luptător bănăţean. Mai mult, istoricul obişnuia să prezinte publicului şi informaţii cultural-folclorice şi fotografii inedite despre militarul caransebeşean.

“În perioada de la începutul anului 1900, la Caransebeş au activat cu deosebit succes grupe de căluşari formate din tineri civili, dar şi militari, respectiv, de soldaţii Batalionului IV al Regimentului 43 ”Infanterie”, iar frumosul port popular de căluşar a fost îmbrăcat chiar şi de generalul erou Ioan Drăgălina”, a declarat în timpul vieții sale, Liviu Groza.

Primul Război Mondial îl găseşte în anul 1916 pe Ioan Drăgălina în Valea Jiului, ca urmare a declanşării unei masive ofensive germane şi austro-ungare aici, conduse de generalul Paul von Kneussl.

Astfel, în dimineaţa zilei de 11 octombrie 1916 generalul Drăgălina primeşte ordin să se deplaseze la Craiova, unde este numit în funcţia de comandant al Armatei I. În dimineaţa zilei de 12 octombrie, generalul ia o maşină, un şofer şi doi ofiţeri și pleacă personal pe câmpul de luptă, în recunoaştere, pentru a vorbi cu comandanții aflaţi în primele linii, deoarece legăturile cu unităţile înaintate erau întrerupte. Ajunge în primele linii şi trece podul din apropierea Mănăstirii Lainici, unde s-a spo­ve­dit şi s-a împărtăşit. La întoarcere, podul este cuprins într-un schimb de focuri. Maşina trece în viteză pe pod prin ploaia de gloanţe, scăpând de asediul germanilor, însă, câteva gloanţe îşi ating, totuşi, ţinta. Generalul este rănit de două gloanţe în braţul stâng şi în omoplat. A fost transportat la spitalul din Târgu Jiu, apoi la Craiova şi, în final, la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureşti.

“Spre finalul vieţii sale, patriotul român a fost rănit în braţul stâng şi omoplat de o rafală de mitralieră în luptele de pe Valea Jiului. Ajuns pe patul spitalului din Bucureşti, generalul l-a întrebat pe doctor cum s-ar putea întoarce mai repede pe câmpul de luptă, tratându-i braţul, sau prin amputarea acestuia. Medicul i-a răspuns că ultima dintre proceduri este cea eficientă, iar eroul român a ordonat tranşant: Taie-l, îmi va ajunge şi un singur braţ să îmi înfrâng inamicul!”, a mai precizat privitor la militarul bănăţean, istoricul caransebeşan Liviu Groza, trecut în neființă în luna septembrie a anului 2017.

Din păcate, chiar şi cu braţul amputat, rana i s-a infectat grav, septicemia s-a instalat în organism, iar astfel, în data de 9 noiembrie 1916, patriotul bănăţean a trecut în nefiinţă. La funeraliile acestuia au luat parte Regele, miniştri, parlamentari, oameni de cultură, ataşaţi militari străini în România. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor - Bellu Militar.

"Cine l-a cunoscut în viaţă a rămas puternic impresionat de puterea personalităţii sale. Era de o statură înaltă şi avea o înfăţişare frumoasă, înfăţişarea clasică a bănăţeanului voinic. Ochii lui mari și negri păreau a căuta mai întâi ceea ce este mai bun şi mai nobil în fiinţa omenească, de aceea s-a şi putut apropia sufleteşte de cei pe care-i conducea. Da, acestea sunt cuvintele rostite de cei care l-au cunoscut pe generalul Ion Drăgălina!", a adăugat regretatul Liviu Groza.

În urbea de pe Timiş şi Sebeş există încă din anul 1943 un monument din bronz dedicat memoriei Generalului Ioan Drăgălina, realizat de sculptorul Mihai Onofrei, şi care reprezintă “Simbolul Unităţii Naţionale” pentru gugulani.

Statuia este inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Caraş-Severin cu codul CS-III-m-B-11239.

Cunoscutul om politic Nicolae Iorga a anticipat încă din anul 1916 inaugurarea unui astfel de edificiu. Acesta a menţionat la oficiile funerare ale generalului faptul că: “Nu mai avem lacrimi acum să-l comemorăm pe acest erou, însă, va veni momentul când caransebeşenii îi vor ridica un monument care să-i cinstească vitejia şi faptele…”

“Monumentul generalului român a fost sfinţit de episcopul Veniamin Nistor care i-a îndemnat pe caransebeşenii prezenţi la manifestare să nu treacă niciodată nepăsători pe lângă această statuie”, a mai precizat Liviu Groza.

Exceptând impresionantul ansamblu monumental din municipiul din “Ţara Gugulanilor”, patria i-a fost recunoscătoare generalului de-a lungul timpului printr-o serie de omagii.

Astfel, în anul 1924, un sat din judeţul Călărași a primit denumirea de “Drăgălina”. De asemenea, instituţia de învăţământ preunivirsitar din oraşul Oraviţa, judeţul Caraș- Severin, poartă numele militarului român începând cu anul 1919. 

Totodată, pentru a se cinsti eroismul său, i s-au înălţat mai multe monumente.

Primul dintre acestea este un monument în formă de cruce, dezvelit la data de 12 octombrie 1927, şi amplasat în Valea Jiului, pe locul unde a fost rănit generalul Drăgălina.

Mai există şi două busturi ce amintesc de memoria luptătorului caransebeşean, respectiv, un bust din bronz, amplasat în municipiul Lugoj, şi realizat de sculptorul Spiridon Georgescu, monumentul fiind inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Timiş cu codul TM-III-m-B-06322, dar şi un bust din bronz pe un soclu din marmură, amplasat pe platoul din faţa Mausoleului de la Mărăşeşti, obiectivul în cauză fiind realizat de sculptorul Iulian Coruț în anul 1993.

Pe imobilul unde a domiciliat generalul Ioan Drăgălina în municipiul Caransebeş, de pe strada Ardealului, numărul 6, este amplasată o plachetă comemorativă.

          De asemenea, mai multe străzi din localităţile importante ale României poartă numele bravului erou bănăţean.

Altfel, generalul erou Ioan Drăgălina a fost omagiat la Caransebeş în anul 2016, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la moartea sa pe frontul de luptă al identităţii şi demnităţii naţionale.

Evenimentul cultural-comemorativ a avut loc la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă şi a consemnat o expoziţie de fotografii şi documente inedite privitoare la viaţa şi activitatea luptătorului gugulan, elemente din arhiva personală a regretatului istoric Liviu Groza, precum şi o sesiune de comunicări susţinută de personalităţi din lumea academică românească.