duminică, 2 aprilie 2017

Parcul ”Teiuș”, între strălucire și decădere - Principala zonă de agrement din municipiul Caransebeș și-a pierdut parfumul, farmecul și rafinamentul de odinioară


   Pitoreasca Zonă de agrement ”Teiuș” din municipiul Caransebeș continuă să se deprecieze treptat datorită dezinteresului, neimplicării și neputinței factorilor abilitați să intervină în ceea ce privește conservarea și punerea cu adevărat în valoare a acestui important obiectiv istoric și turistic.

   Zona a fost declarată Stațiune climaterică în anul 1933, fiind un cunoscut reper turistic, de agrement și de recreere, nu doar în țară, cât și în statele învecinate.


   În prezent, doar o mică parte dintre elementele existente aici mai amintesc de dezvoltarea turistică și strălucirea Teiușului de odinioară.

   Din punct de vedere istoric, prima atestare documentară a Teiușului sub actuala denumire se regăsește la jumătatea secolului al XV-lea. În acea perioadă, dealurile de aici erau dominate de vegetație sălbatică, arbori precum tei, fag, pin și carpen, dar existau și câteva sălașe cu suprafețe destinate agriculturii.


   La jumătatea secolului al XVI-lea, începând cu anul 1551, aici a existat o celebră şi impresionantă podgorie de viţă de vie, terenul în cauză fiind foarte fertil, iar clima extrem de propice. Vinul produs la Caransebeş era deosebit de apreciat chiar şi la Viena, capitala Imperiului Austriac. Industria viticolă a dăinuit timp de peste trei sute de ani. În anul 1865 tradiţia respectivă s-a încheiat brusc în urma unui atac de filoxeră, aceasta fiind o insectă parazită foarte mică, cu aripi străvezii, mult mai lungi decât corpul, care distruge frunzele şi rădăcinile soiurilor de viţă nobilă. Odată compromis terenul din actualul Parc “Teiuş”, viticultorii s-au văzut în situaţia să nu mai poată cultiva aici viţa de vie de soi. Ulterior, din păcate, au fost nevoiţi să renunţe la această activitate.

   Chiar și astfel, Teiușul continuă să se dezvolte începând cu finele secolului al XIX-lea, fiind construite imobile și obiective destinate agrementului și relaxării. Zona conferea avantaje multiple asupra sănătății omului precum aerul puternic ionizat, răcoros și curat, cu o bogată concentrație de ioni negativi, proprietățile curative ale apelor Râului Timiș și puritatea izvoarelor cu apă potabilă, cristalină, existente aici. Toate aceste elemente acționau favorabil, în principal, asupra afecțiunilor cardio-vasculare, circulatorii și hipertensiunii arteriale, în toate anotimpurile anului.


  “Apele Râului Timiş care traversează Parcul Teiuş erau deosebit de apreciate în perioada de la începutul secolului XX, căci aveau proprietatea de ameliorare a bolilor reumatice, iar caransebeşenii de toate vârstele veneau în număr mare la scăldat aici”, menționează venerabilul istoric Liviu Groza.

   Și după anul 1900, aerul curat, cu puternic miros de tei, precum și celelalte efecte binefăcătoare ale zonei, i-au îndemnat pe localnici și pe personalitățile culturale ale vremii să își construiască reședințe în această zonă. Exemplul cel mai elocvent este cel al Episcopului Caransebeşului, Elie Miron Cristea, devenit în urmă cu aproape o sută de ani Mitropolit Primat al României, datorită implicării sale decisive în actul „Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”, şi numit, în anul 1938, prim-ministru al Guvernului ţării de către Regele Carol al II-lea. De asemenea, cel mai reprezentativ pictor portretist român, reputatul Corneliu Baba, obișnuia să creeze într-un atelier situat într-un imobil de pe o stradă ce îi poartă astăzi numele.


   Zona de agrement ”Teiuș” continuă să se dezvolte și în perioada interbelică, atingându-și apogeul în anul 1933, când a fost declarată Staţiune climaterică. În acel an conducerea Primăriei din localitate a trimis către autorităţile centrale ale vremii o petiţie privitoare la beneficiile climaterice și obiectivele turistice ale zonei, iar actul a primit aviz favorabil.

   În perioada respectivă, aici existau două terenuri de tenis de câmp, ştrand cu cabine, plajă şi bărci de închiriat, locuri de joacă pentru copii, piste amenajate adecvat pentru bob, săniuș şi schi, precum şi două patinoare, activităţile sportive și de recreere derulându-se atât în sezonul cald cât şi în cel rece.

   Tot atunci, Halta feroviară ”Teiuș” devenea gară, iar în stație opreau absolut toate trenurile de călători, cu turiști din țară și străinătate.


   Declinul zonei de agrement a început în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a culminat odată cu instaurarea comunismului în România în anul 1948. Astfel, în doar câțiva ani, sistemul a ”îngropat” practic stațiunea. Imobilele destinate cazării turiștilor și cele relaxării localnicilor, au fost realocate ”clasei muncitoare”, iar obiectivele de recreere, atât cele de vară, cât și cele de iarnă, au fost rând pe rând desființate. În acest mod, autoritățile vremii au dorit crearea unui zone strict locative, în dauna celei turistice.

  Revigorarea turistică a zonei nu s-a produs nici după „Revoluția din Decembrie 1989”, căci, autoritățile locului nu au fost preocupate să redea Teiușului strălucirea de altădată, și nu au făcut nimic altceva decât să limiteze proporțiile dezastrului de aici, prin efectuarea unor lucrări de construcție și reabilitare absolut necesare, în cazul unor obiective prioritare.


   Prin urmare, a fost executat digul de protecție de pe albiile râurilor Timiș și Sebeș, ape care amenințau să inunde întreaga zonă. În perioada recentă, au fost efectuate lucrări de modernizare în cazul unor obiective sportive precum Stadionul ”Municipal” sau Ștrandul ”Tineretului”, fiind create și locuri de joacă pentru copii.

   Altele dintre punctele de reper din acest areal geografic au rămas uitate, în paragină, respectiv, Amfiteatrul de vară, Motelul ”Tibiscum”, imobilele vechi de recreere, stația de cale ferată sau unele obiective pentru practicarea sportului.


   În prezent, locuitorii municipiului Caransebeș asistă cu tristețe, stupefacție și cu revoltă la incompetența factorilor abilitați să intervină privitor la conservarea, dezvoltarea și punerea cu adevărat în valoare a pitorescului areal istoric și turistic.

  ”Acum aproape o sută de ani, în anii de glorie, această zonă se chema Stațiune climaterică. În prezent, este plină de garduri și țăruși! Așa am ințeles să protejăm ceva care era renumit în Imperiul Austro-Ungar și acum numai este decât o oportunitate de a face ceva bani pentru unii...? Păcat, tare păcat!”, este de părere caransebeșeanul Adrian Nichita.


   ”Este îngrozitor să te gândești cum această Perlă a Banatului Montan, a ajuns în acest moment, un dezastru... Cartierul Teiuș, în periada interbelică și antebelică, a fost o Stațiune climaterică și domeniu schiabil, al Regimentului de Graniță, o locație apreciată chiar și la Viena... Astăzi arată îngrozitor, zona este abandonată încă din perioada anilor 2004, ani în care credeam că viziunea fostului primar Marcel Vela, ne avea și pe noi în cărți... Au fost doar speranțe deșarte, zona este distrusă, mizerabilă, scena de spectacole, o ruină, iar drumurile, ca dupa bombardament. Potecile și vechile pârtii de bob și sanie, pârtii naturale, care în acei ani erau niște nestemate... Astăzi nicio urmă nu mai spune ce a fost acolo cândva! În alte zone, oamenii prețuiesc locurile ce le-au adus faima și un nume frumos... La noi sunt abandonate și neglijate, se pare, intenționat! Noul primar, noi speranțe... Oare tot deșarte...? Personal nu cred... Felix, reinventează Teiușul istoric, ar fi o șansă și pentru noi, dar și pentru tine și echipa ta tânăra din Primaria Caransebeș!”, a spus iubitorul de natură și sport, Cristian Brecica, coordonator al Asociației Câinii de Salvare S.A.R. "Gugulania".


  ”În perioada interbelică existau aici două terenuri de tenis de câmp, situate în perimetrul Vilei Füszfás, anterior Popov, cea aflată lângă izvor, care era pe atunci o pensiune în sensul modern al cuvântului, un loc unde turiștii își puteau petrece vacanțele”, a adăugat istoricul și cercetătorul caransebeșean René Demeter, cu referire la faptul că, în prezent, la Caransebeș nu mai există niciun perimetru amenajat practicării acestui sport.

   ”Zona Teiuş reprezenta, în urmă cu aproape un secol, un loc de recreere, cu hotel, restaurant-terasă cu meniu şi flori de la Viena, școală de înot și sanatoriu. Liniștea era indicația expresă de pe pliantele vremii!”, a precizat pensionarul Francisc Niagu Feri.

   ”Ce vremuri, treceam spre Dealul Corcana la schi, era frumos. Eram și noi mai tineri, dar acum Teiușul a fost lăsat de izbeliște, păcat!”, a menționat nostalgic Iulian Crișan.


   Totuși, în ultimul deceniu, au existat unele inițiative de dezvoltare turistică ale Parcului ”Teiuș”. Astfel, aici a fost inaugurată o deosebită expoziție de artă monumentală în lemn, artă autentic românească, cu opere create în cadrul edițiilor ”Simpozionului Internațional de Sculptură în Lemn”, derulate sub coordonarea cunoscutului artist Bata Marianov. Prin urmare, doritorii pot admira un număr de 33 sculpturi cu impozanță, realizate în lemn de gorun de artiști din țară și din străinătate în perioada anilor 2003-2009.

  Totodată, au fost marcate trasee turistice de drumeție către părțile deluroase ale acestui areal.

  Nu în ultimul rând, a fost ctitorită Mănăstirea ”Adormirea Maicii Domnului” și a fost inaugurat un drum de acces asfaltat până la lăcaș, în lungime de aproximativ doi kilometri, ceea ce constituie un stimulent turistic și spiritual pentru pelerini.


  Altele dintre intențiile avute în ultimii ani de autorități pentru revigorarea turistică a zonei au fost sortite eșecului.

  Astfel, s-a încercat dezvoltarea Teiușului prin accesarea de fonduri europene și guvernamentale, însă, din păcate, lucrările de înfrumusețare și reamenajare peisagistică de anvergură ale parcului au rămas în stadiul de proiect, doar pe hârtie.


6 comentarii:

  1. Frumos reportajul, picaturi de lacrimi vărsate in aceste rânduri şi o sfărămiţă de istorie, ceva ce ne reprezintă :) !!!

    RăspundețiȘtergere
  2. adunati baremi gunoiul din parc

    RăspundețiȘtergere
  3. O intrat in parc unu cu nr 3 jfn sau tfn la lasat politistu ce pazea la bariera

    RăspundețiȘtergere

Citeşte în continuare şi alte informaţii importante de la Caransebeş:

Primeşte ultimele ştiri de la Caransebeş direct pe email:

Etichete:

Caransebeş Cultură Artă "Ţara Gugulanilor" Banatul Montan Casa de Cultură "George Suru" Istorie Social Reşiţa Timişoara Tradiţii Sport Folclor Ion Marcel Vela Parcul "Teiuş" Colegiul "CD Loga" Ioan Cojocariu Literatură Învăţământ Educaţie Administraţie Liviu Groza Muzică populară Parcul „General Ioan Drăgălina” Bucureşti Mediu Colegiul "Traian Doda" Muzică clasică Culinar Fotbal Adrian Ardeţ Etnografie Fotografii inedite Luţă Ioviţă Spiritualitate Monumente Ştefan Isac Comerţ Lugoj Piaţa "Revoluţiei" Sănătate Ansamblul "Doina Banatului" Culte Liga a II-a Pictură Atletism Balta Sărată Ery Pervulescu Eveniment Gabi Zaharia Teatru Politică Produse ecologice Simpozion Sinagoga "Beith El" Suporteri Cristian Dragomir Eugen Petri Turism Arheologie Felix Borcean Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Poezie Sculptură Ana Pacatiuş Autorităţi Dan Daniel Doran Mihaela Pral Religie Râul Timiş Sibiu Sorin Bălu Achim Nica Armata Română Cluj-Napoca Daniela Văcărescu Documente Festival Jurnalism Liliana Danci Medicină Muzică uşoară Oţelu Roşu PSS Lucian Procese electorale 1 Decembrie 1918 Afilon Laţcu Biblioteca ”Mihail Halici” Campanie Ciclism Cornel Galescu Craiova Elie Miron Cristea Iancu Laurenţiu Klaus Iohannis Mihai Vintilă Petronela Ciobotea Piaţa agroalimentară Poiana Mărului Pomicultură Primul Război Mondial Râul Sebeş Taraful "Olanii" "Ruga de la Oraş" Adela Jurchescu Alin Artimon Alin Paleacu Ansamblul "Junii Gugulani" Deva Filip Strejariu O.S.P.D. Caransebeş Sorina Jurj Transport Valea Cenchii Adrian Crânganu Agricultură Andezit Arad Banatul Sârbesc Cercul Militar Cinematografie Cinematograful "Luna" Constantin Daicoviciu Dansuri populare Dumitru Chepeţean Eftimie Murgu Loredana Cimpoieru Maraton Obreja Palatul Cotroceni Patinaj Victor Ponta Alba Iulia Ana Paica Arhitectură Armeniş Băile Herculane Campionat Naţional Club Sportiv Şcolar Constantin Brătescu Dacia Romană Dan Laurenţiu Tocuţ Ecologie Economie Emanuela Budimir Florin Bojin Ilie Iova Legumicultură Marmură albă Ministerul Sănătăţii Muntele Mic Nicolae Borceanu Silvicultură Travertin Alexandra Nicolau Alexandru Petria Amenajări edilitare Ana Jurj Bata Marianov Buchin Bucoşniţa Chinologie Clubul "Impact Vox" Clubul "Rotary" Comunism Constantin Petruţa-Iovanovici Cosmin Popovici Cristian Brecica Cristina Galescu Cupa României Daniel Opriţa Dimitar Pangarov Divizia A Felicia Stoian Florin Damian-Schwartz Gabriela Szabo Gheorghe Jurma Grupul "MTB" Holocaust Ilegalitate Ivan Bloch Lucia Măran Ministerul Culturii Monden Nicoleta Cimpoieru Nutriţie Oradea Oraviţa Pavel Craia Pavel Şuşară Piatra Neamţ Reformă Regimentul 43 "Infanterie" Salvamont Schi Sorin Gheju Teregova Tezaur Traian Doda Turnu Ruieni Târgu Jiu Universitatea de "Vest" Urbanism Volei "Piaţa Gugulanilor" "Pro Patria" "Turnul lui Ovid" Adrian Jurchescu Adrian Stepan Aeroclubul României Alexandru Guran Alpinism Antoniu Sequens Ariana Covaci Baia Mare Bersobis-Aizis Bocşa Caniculă Carmen Neumann Cornel Ungureanu Corneliu Baba Costin Feneșan Călin Popescu Tăriceanu Daniel Alic Defrişări Dumitru Jompan Episcopia Caransebeşului Epoca Neolitică FC "Viitorul" Caransebeş Filarmonica "Banatul" Finanţe George Enescu George Pelin Gheorghe Secheşan Gorun Guvernul României Iconografie Infrastructură Ionela Bădălan Iosif Caraiman Jupa Liga a IV-a Mafie Marcel Tolcea Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia Mariana Ionescu Mihaela Muntean Mircea Moscovici Moise Groza N.D. Vlădulescu Nicolae Borlovan Nicolae Corneanu Nicolae Iorga Nicolae Sârbu Nicolae Ungar Nistor Ghimboaşă Omagiu Ovidiu Roşu Poliţia rutieră Pădure Revista ”Interferențe” Râul Bârzava Sarmizegetusa Satu Mare Semimaraton Sinagoga "Beit El" Tenis Tibiscum Turnu Severin Valea Timişului Valeria Arnăutu Vioară Viticultură Voluntariat Ştefan Popa Popa’s Ştrandul "Tineretului" "Magica Balta" "Radarul pădurilor" Agmonia Alexandru Mironov Alin Oprea Ana Borcean Ana Munteanu Andrei Ungur Aniversare Arţari Atletism Master Aviaţie Balcaniadă Bozovici Buziaş Caricatură Caritate Catedrala Episcopală Cecilia Clipa Chişinău Cinematograful "Tineretului" Colegiul "Octav Băcilă" Colegiul "Traian Lalescu" Comemorare Cornelia Mateescu Costi Păun Crin Antonescu Cristian Iorgov Cultura "Vinca" Cutremur Dan Alexa Dan Diaconescu Daniela Fara Decebal şi Traian Demisie Dimitrie Cantemir Doriana Talpeș Dramaturgie Ecumenism Editorial Elena Udrea Eleonora Bunea Emil Săndoi Epigrame Epoca Bronzului Evaziune Filaret Musta Floarea Pascal Gabi Ţurcaş Galeria de Artă "Corneliu Baba" Gelu Stan George Corbu Gheorghe Tache Gheorghe Țunea Grafică Grai bănăţean Gripă Handbal Handmade Horia Irimia Iaz Iaşi Ieruga Ilie Sârbu Incompetenţă Industrie Informatică Infracţiuni Internet Ioan Jorj Ioan Mircea Petruţ Ioan Piso Ion Mocioalcă Iuliana Popescu-Enache Iuliu Hossu Iuliu Vuia Josef Racz Laura Sgaverdea Laurenţiu Bădicioiu Lavinia Călina Lederata-Arcidava Liceul "Dacia" Liceul "Sabin Păuţa" Liceul "Trandafir Cocârlă" Lindenfeld Liubiţa Raichici Manuela Ionescu Margit Szemenyei Maria Bologa Maria Frenţiu Maria Tănase Marian Enache Masivul Făgăraş Mihai Bolintiş Milos Simovici Mioveni Mircea Baniciu Mircea Dinescu Mircea Ionescu Quintus Miruna Maria Mihancea Mitropolit Primat Mizil Molizi Muzeul Satului Bănăţean Mălina Ciobanu Nicolae Bănicioiu Nicoleta Voica Olimpiadă Naţională Ordine publică Orşova Palatul Împăratului Traian Parlamentul României Paula Seling Petre Mogoşanu Petrică Miulescu Irimică Petroșnița Petru Bona Pierre Amoyal Platani Port popular Prea Sfinţia Sa Lucian Presă scrisă Protest Publicistică Publicitate Pâncota Regele Ferdinand Râul Cerna Salarizare Seminarul "Ioan Popasu" Serbările Cetăţii Silviu Hurduzeu Simbolistică Slatina Olt Slatina Timiş Solidaritate Sorin Grindeanu Stana Stepanescu Teologie Tiberiu Ceia Timotei Popovici Traian Băsescu Traian Topliceanu Transfăgărăşan Transplant organe Tudor Gheorghe Uzdin Vaccin Valea Almăjului Vandalism Vasile Popovici Vârful "Gugu" Împărăteasa "Sissi" Împărăteasa Maria Tereza Şah Şcoala Populară "Ion Românu" Şesu Roşu Ştefan Velovan ”Descriptio Moldaviae”

Toate subiectele zilei:

Delicii culinare:

Translate

Arhivă blog

Persoane interesate