Păstrătorii tradițiilor veritabile - Interpretul caransebeşean de folclor Ştefan Isac a luat parte la o întâlnire cu elevii Colegiului Național ”C.D. Loga” în cadrul unei acțiuni culturale menită să popularizeze muzica autentică din Banatul Montan

  Acțiunile culturale destinate conservării şi promovării folclorului autentic continuă intens în urbea de pe Timiş şi Sebeş.

    Solistul vocal de muzică populară Ştefan Isac a avut o întâlnire cu elevii Clasei a IV-a de la Colegiul Național „C.D. Loga”, învățătoare Marinela Başulescu, în cadrul proiectului intitulat generic „Povestea locului meu”, etapa a III-a, ”Oameni de seamă” .

    Subiectul discuţiilor a fost folclorul, iar elevii au dorit să știe ce se înțelege prin acest termen. Ștefan Isac le-a explicat că termenul exprimă totalitatea creațiilor artistice, literare, muzicale sau plastice a obiceiurilor și tradițiilor populare ale unei țări sau ale unei regiuni.

  La toate cele 19 întrebări, adresate de elevii care au dorit să ştie, între altele, principalele zone folclorice românești, când a debutat artistul ca solist vocal, ce premii a obținut de-a lungul timpului sau ce înregistrări a făcut la radio, televiziune, ori la Casa de Discuri ”Electrecord”, invitatul a răspuns detaliat, dând și exemple concrete din viața și activitatea sa.

   Elevii s-au arătat încântați de prezența folcloristului Ștefan Isac, rugându-l în final să le cânte ceva, rugăminte care s-a materializat prin fredonarea a două piese din repertoriul personal.

    ”Am avut o experiență interesantă în compania elevilor de la Colegiul Național C.D. Loga. Au fost foarte atenți, m-au fascinat, iar întrebările adresate de ei au surpins toată activitatea mea. I-am îndemnat să se aplece mai mult asupra folclorului și chiar să se apuce de cântat sau dansuri populare, căci, au șansa să poată ajunge mult mai cunoscuți decât mine. La final, le-am prezentat o doină și un joc tradițional bănățean, și am fost aplaudat, felicitat, iar elevii mi-au urat multă sănătate. Voi mai reveni în mijlocul lor și cu altă ocazie, cu alte aspecte legate de folclor”, a declarat interpretul gugulan după întâlnirea cu tinerii caransebeșeni.

    Ştefan Isac activează în slujba muzicii populare autentice de mai bine de 50 de ani, iar ca solist al Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Doina Bantului” de peste 20 de ani.

    Interpretul de folclor s-a născut în anul 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş. Debutul artistic a lui Stefan Isac s-a petrecut în anul 1964, pe scena Casei de Cultură din Caransebeş, odată cu participarea la concursul intitulat „Tinere talente“ unde a obţinut locul I, fiind astfel apreciat de dirijorul şi directorul ansamblului, Nicolae Perescu. De-a lungul timpului, a colaborat cu o serie de ansambluri, între care „Iedera“ din Oţelu-Roşu, „Semenicul“ din Resiţa, „Fluieraşul“ şi „Transilvania“ din Cluj-Napoca, „Haţegana“ din Hunedoara, „Balada Cernei“ din Băile Herculane, „Timişul“ din Timişoara sau Orchestra Radioteleviziunii Române. A participat la turnee în ţară şi străinătate în ţări precum Italia, Franţa, Elveţia, Danemarca, Suedia, Turcia, Bulgaria, Spania şi Anglia.

   Anul 1976 avea să-i aducă lui Stefan Isac înregistrarea primului disc, la Electrecord, în conţinutul căruia s-au evidenţiat melodiile „Mândra mea din Ilova“, „Izvorăl cu apă rece“, „Hai mândro pe luncă-n jos“ sau „Ce mi-e drag vara mi-e drag“. Un an mai târziu vine şi al doilea disc al solistului intitulat „Tineri interpreţi bănăţeni“. Atât melodiile ce se regăsesc de pe cele două discuri, plus altele înregistrate la Radio Bucureşti au fost incluse pe o casetă audio care a apărut pe piaţă în anul 1993. După anul 2000, Stefan Isac a mai înregistrat o casetă audio colectivă, ce conţine colinde, o casetă cu muzică populară din Banat intitulată „Mărie, dragă Mărie“ precum şi una cu muzică de petrecere.

    Alături de munca sa din domeniul muzical, interpretul de folclor Ștefan Isac desfăşoară o activitate intensă şi în domeniul literelor.

    Artistul popular a finalizat cel de-al doilea material pentru tipar, respectiv, volumul-continuare a cărţii intitulate „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”.

    Scrierea respectivă a apărut în urmă cu șase ani, a fost dedicată aniversării a 60 de existenţă neîntreruptă a renumitului ansamblu caransebeşean şi s-a bucurat de un real succes în rândul cititorilor.

  Materialul prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti care au derulat activităţi specifice aici din anul 1951 până în prezent.

    Între personalităţile din domeniul folclorului autentic care se regăsesc în acest volum, se numără, dirijorii Nicolae Perescu, Laci Perescu, Iancu Laurenţiu şi Nicolae Mihăilescu, soliştii Dumitru Chepeţean, Ana Pacatiuş, Mariana Drăghicescu, Livia Ilcău, Florentin Iosif, Achim Nica, Aurelia Fătu Răduţu, Valeria Colojoară, Ștefan Isac, Valeria Arnăutu, Sonia Vlaicovici, Maria Tudora, Minodora Nemeş şi Felician Fărcaşu, dansatorii Nicolae Stănescu, Aurelian Cristea, Afilon Laţcu şi familiile Seracin şi Drăgulete, instructorii de dansuri populare Emil Grădinaru, Petru Izvercianu, Petru Pilu, Ion Marcu, Nicolae Bunei şi Miroslav Tatarici dar şi muzicanţii instrumentişti Luţă Ioviţă, Ion Murgu, Iosif Milu, Petrică Vasile şi familiile Olan și Bălan.

    De asemenea, în volumul intitulat „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei” sunt prezentaţi colaboratorii apropiaţi ai ansamblului, între care se evidenţiază Maria Tănase, Ioana Radu, Lucreţia Ciobanu, Alexandru Grozuţă, Ion Lucian şi Emil Gavriş.

    În momentul de faţă, noul volum al reputatului interpret de folclor urmează să ajungă în tipografie.

    Cartea îşi propune să prezinte şi alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în cadrul primei cărţi, dar şi detalii inedite despre turneele efectuate în ţară şi străinătate de membrii Ansamblului de cântece şi dansuri populare „Doina Banatului”.

    De menţionat şi faptul că, apariţia noii cărţi este sprijinită financiar de Primăria şi Consiliul Local din urbea de pe Timiş şi Sebeş.

    Mai mult, interpretul de folclor este şi autorul materialului de tipar intitulat “Luţă Ioviţă - Barbu Lăutaru al Banatului”.

    În cadrul broşurii, autorul oferă cititorilor biografia cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie muzicală a reputatului taragotist Luţă Ioviţă, dar şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre viaţa acestuia.

   Totodată, Ştefan Isac pregătește lansarea cărții denumite „Un om, un nume”, scriere ce îşi propune să prezinte personalităţile marcante din mai multe domenii de activitate din zona muncipiului din “Ţara Gugulanilor”.

    Autorul a luat decizia de a scrie aceste volume în urma colaborării cu jurnalistul Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”, publicaţie unde cunoscutul interpret de muzică tradiţională întreţine rubrica dedicată folclorului din zona Banatului Montan.

    Ştefan Isac este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România iar în urma activităţii susţinute în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu mai multe diplome şi premii de excelenţă.

  Astfel, trebuie menţionat şi faptul că, venerabilul folclorist şi scriitor este recompensat în prezent şi cu importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat pentru munca depusă în slujba domeniului artistic şi a culturii locului.

    Distincţia i-a fost conferită de Ministerul Culturii din România prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa.