Informaţii şi elemente arheologice importante au ieşit la iveală în urbea
de pe Timiş şi Sebeş, în mod inedit, cu ocazia derulării lucrărilor de
construcţie la noua reţea de apă şi canalizare din localitate.
Astfel, o parte din fostul zid împrejmuitor al bisericii medievale din
Centrul Civic, precum şi o monedă din argint, din aceeaşi perioadă, reprezintă
ultimele descoperiri din trecutul municipiului din „Ţara Gugulanilor”.
Noutăţile din domeniul arheologic au fost prezentate în cadrul unei
conferinţe de presă de reprezentanţii Muzeului Judeţean de Etnografie şi al
Regimentului de Graniţă din municipiul Caransebeş.
„În dreptul staţiei de autobuze din Centrul Civic, la adâncimea de
aproximativ doi metri, au fost descoperite fundaţiile unui zid din Evul Mediu.
Aceste fundaţii au fost construite din piatră de carieră şi legate cu mortar,
având o grosime de aproximativ 80 de centimetri. În partea de sud a acestui zid
a fost descoperit un contrafort în lungime de maxim 60 de centimetri. Zidul
împrejmuitor a fost construit pe la începutul secolului al XV-lea şi distrus pe
la sfârşitul secolului al XVII-lea. Putem spune asta datorită faptului că, în
acest nivel arheologic de dărâmare a zidului a fost descoperită o monedă emisă
de Leopold I al Austriei, în anul 1697”, a precizat coordonatorul cercetărilor,
arheologul Dimitrie Negrei.
„Din anul 1658, Banatul de Lugoj-Caransebeş a trecut sub stăpânire otomană,
iar aceştia au construit aici două moschei, iar una dintre ele pare să fi fost
biserica medievală din Centrul Civic al municipiului Caransebeş. Moneda ne
spune clar că avem de-a face cu o distrugere a lăcaşului în timpul cât austriecii
au stat aici, şi o refacere a acestuia după anul 1718. Astfel, biserica nu este
una franciscană, aşa cum a fost considerată de unii specialiști. În urma
cercetărior noastre a reieşit faptul că, această biserică este mai veche decât
incinta pe care am descoperit-o, ea fiind din start o biserică răsăriteană, de
ritul ortodox. Faptul că, au venit franciscanii mai târziu şi a fost construită sacristia,
asta e altceva. Nu putem nega însă că în biserica medievală din Caransebeş au
fost găsite inele şi obiecte ce au aparținut cultului răsăritean sau morminte
bizantine care nu reprezintă apanajul bisericii apusene. Faptul că nobilimea
românească a fost obligată să treacă la catolicism se reflectă şi în aceste
ruine şi fundaţii deosebit de importante pentru civilizația românească din
această parte a Banatului Montan”, a adăugat managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Adrian Ardeţ.
Altfel, de adăugat că, lucrările de reabilitare ale reţelei de
apă şi canalizare vor continua în Centrul Civic după ce cercetătorii vor finaliza descărcarea
de sarcină arheologică a zonei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu