“In Memoriam - General Ioan Drăgălina”: Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş va organiza un eveniment cultural menit să comemoreze o sută de ani de la jertfa militarului gugulan pe câmpul de luptă al Primului Război Mondial

Generalul erou Ioan Drăgălina va fi omagiat la Caransebeş cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la moartea sa pe frontul de luptă al identităţii şi demnităţii naţionale.

Evenimentul cultural-comemorativ va consemna o expoziţie de fotografii şi documente inedite privitoare la viaţa şi activitatea luptătorului gugulan, elemente din arhiva personală a reputatului istoric Liviu Groza, precum şi o sesiune de comunicări susţinută de personalităţi din lumea academică românească.

Manifestarea omagială se va desfăşura în data de 8 noiembrie, începând cu ora 10:00, la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă.

Omul de cultură caransebeşean Liviu Groza vorbeşte întotdeauna cu admiraţie şi vădită emoţie când oferă detalii privitoare la activitatea militară a reputatului luptător bănăţean. Mai mult, istoricul obişnuieşte să prezinte publicului informaţii şi fotografii inedite despre militarul caransebeşean.

“În întreaga Europă sunt manifestări dedicate Primului Război Mondial, şi era firesc ca şi Caransebeşul să organizeze asemenea acţiuni. Când spun aceasta, mă refer la faptul că, spre bucuria şi mândria noastră de bănăţeni, oraşul nostru a dat un erou naţional, pe Generalul Ioan Dragalina. În acest sens, vom organiza la muzeu o expoziţie cu documente originale precum scrisori  şi fotografii, dar şi altele, toate legate de viaţa şi activitatea generalului”, a declarat Liviu Groza.

Tot cu această ocazie, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul de pe Timiş şi Sebeş va găzdui şi Conferinţa Naţională “Omagiu Eroului Naţional Ioan Drăgălina, la o sută de ani”.

“În cadrul acestei manifestări, vor susţine prezentări personalităţi din lumea academică, printre care Ioan Păun-Otiman şi Ioan-Aurel Pop. Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Primăria Municipiului Caransebeş vor fi, de asemenea, alături de noi. Prezenţi la eveniment vor fi şi reprezentanţii Muzeului Naţional din Timişoara, precum şi ai Muzeului Militar din Bucureşti, ai Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Caransebeş, şi ai Primăriei Turnu Ruieni şi Şcolii Gimnaziale din Borlova, dar am invitat la eveniment şi cadre militare active şi veterani de război”, a precizat şeful de secţie din cadrul muzeului, Bogdana Branca-Negrei.

“Anul acesta aniversăm o sută de ani de la trecerea eroului nostru în nefiinţă. Vom organiza o manifestare deosebită, care să atingă un moment sensibil şi important al spiritualităţii româneşti din această parte de ţară. Mulţumesc tuturor colaboratorilor şi reputatului istoric Liviu Groza pentru că ne sunt alături!”, a menţionat managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul de pe Timiş şi Sebeş, Adrian Ardeţ.

Generalul Ioan Drăgălina s-a născut la Caransebeş în data de 16 decembrie 1860, fiind descendentul unei vechi familii de grăniceri din Banat şi a decedat la Bucureşti, la 9 noiembrie 1916, în urma rănilor suferite în Primul Război Mondial, în Defileul Jiului, lângă Mănăstirea Lainici.

Ioan Drăgălina a urmat clasele primare şi cele militare la Caransebeş, iar pregătirea militară a efectuat-o la Timişoara şi la Academia de Război de la Viena. În anul 1887, generalul s-a alăturat Armatelor Române, prilej cu care i s-au recunoscut gradele şi pregătirea militară. În anul 1916 a fost comandantul Diviziei I la Turnu Severin, iar în luptele pentru cucerirea Orşovei şi a Culoarului Timiş - Cerna soldaţii din subordine s-au acoperit de glorie. În luna octombrie a aceluiaşi i s-a încredinţat comanda Armatei I-a şi luptând pe front, este rănit grav, ceea ce îi va aduce, din păcate, moartea.

Astfel, Primul Război Mondial îl găseşte în anul 1916 pe Ioan Drăgălina în Valea Jiului, ca urmare a declanşării unei masive ofensive germane şi austro-ungare aici, conduse de generalul Paul von Kneussl.

În dimineaţa zilei de 11 octombrie 1916 generalul Drăgălina primeşte ordin să se deplaseze la Craiova, unde este numit în funcţia de comandant al Armatei I. În dimineaţa zilei de 12 octombrie, generalul ia o maşină, un şofer şi doi ofiţeri și pleacă personal pe câmpul de luptă, în recunoaştere, pentru a vorbi cu comandanții aflaţi în primele linii, deoarece legăturile cu unităţile înaintate erau întrerupte. Ajunge în primele linii şi trece podul din apropierea Mănăstirii Lainici, unde s-a spovedit şi s-a împărtăşit. La întoarcere, podul este cuprins într-un schimb de focuri. Maşina trece în viteză pe pod prin ploaia de gloanţe, scăpând de asediul germanilor, însă, câteva gloanţe îşi ating, totuşi, ţinta. Generalul este rănit de două gloanţe în braţul stâng şi în omoplat. A fost transportat la spitalul din Târgu Jiu, apoi la Craiova şi, în final, la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureşti, unde i se amputează braţul.

Din păcate, chiar şi cu braţul amputat, rana i s-a infectat grav, septicemia s-a instalat în organism, iar astfel, în data de 9 noiembrie 1916, patriotul bănăţean a trecut în nefiinţă. La funeraliile acestuia au luat parte Regele, miniştri, parlamentari, oameni de cultură, ataşaţi militari străini în România. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor - Bellu Militar.

În urbea de pe Timiş şi Sebeş există încă din anul 1943 un monument din bronz dedicat memoriei Generalului Ioan Drăgălina, realizat de sculptorul Mihai Onofrei, şi care reprezintă “Simbolul Unităţii Naţionale” pentru gugulani.

Statuia este inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Caraş-Severin cu codul CS-III-m-B-11239.

Totodată, pe faţada imobilului unde a domiciliat generalul Ioan Drăgălina în municipiul Caransebeş, de pe strada Ardealului, numărul 6, este amplasată o plachetă comemorativă, care aminteşte de vitejia şi jertfa luptătorului gugulan.