miercuri, 28 februarie 2018

Personalitățile Banatului: Istoricul și arheologul cărășean Constantin Daicoviciu a avut prin cercetările sale un rol deosebit de important în ceea ce privește păstrarea şi afirmarea identităţii noastre naţionale


Data de 1 martie 2018 marchează împlinirea a 120 de ani de la nașterea reputatului Constantin Daicoviciu, unul dintre cei mai importanţi istorici și arheologi români ai secolului trecut.

Academicianul bănățean s-a născut în anul 1898 în localitatea Căvăran, situată la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Caransebeș, județul Caraș-Severin.


A crescut la sat, cunoscând încă de mic copil frumoasele tradiţii populare străvechi și simplitatea obiceiurilor din trecutul mediului rural bănăţean. Şcoala primară a făcut-o în localitatea natală, tatăl său, Damaschin Daicoviciu, fiindu-i dascăl. A continuat studiile secundare la Caransebeş și Lugoj. În perioada anilor 1918-1922, a studiat Filologia clasică la Universitatea „Ferdinand I”, din Cluj, iar pentru pregătirea superioară, a solicitat o bursă de studii din partea Fundaţiei culturale româneşti din Austro-Ungaria „Emanoil Gojdu”.


La Universitatea „Ferdinand I”, i-a avut ca profesori pe arheologul Vasile Pârvan, membru titular al Academiei Române din anul 1913, care a predat Istoria antică, pe Dimitrie Teodorescu, care a susţinut prelegeri de Arhelogie şi Numismatică, şi pe Emil Panaitescu la Epigrafie şi Istorie antică universală.


O importantă influență asupra studentului Constantin Daicoviciu au avut-o cursurile ţinute de Vasile Bogrea, membru corespondent al Academiei Române, care a predat cursul de Filologie clasică română şi Greacă. Astfel, sub îndrunarea acesuia, tânărul cărășean şi-a pregătit şi susţinut teza de licenţă în Filologia clasică. Tot de la dascălul său, şi-a însuşit la perfecție limba latină, putând citi și traduce din această limbă antică în româneşte, dar era capabil să ţină prelegeri şi să poarte conversații curente, elocventă fiind întreţinerea unei lungi discuţii în limba latină susținută în compania  medicului clujean Iuliu Haţieganu, la o întrunire universitară din Cluj.


Debutul lui Constantin Daicoviciu în lumea ştiinţifică a consemnat studiile publicate în „Anuarul Şcolii Române din Roma”, respectiv, „Italicii din provincia Dalmaţia” şi „Săpăturile arheologice şi cercetările la Sarmizegetusa”, materiale ce au fost apreciate de către profesori universitari, istorici şi academiciani ai vremii.


Între anii 1925-1927 a studiat la Şcoala Română din Roma, iar între 1929-1932 a întreprins o serie de călătorii de studii în Austria, Germania, Franţa, Grecia şi Ungaria. A devenit doctor în Istorie şi Arheologie în anul 1928, şi docent în anul 1932. În 1932, odată cu acordarea titlului de Doctor docent de către Universitatea „Ferdinand I” din Cluj, a fost numit conferenţiar şi i s-a încredinţat predarea cursului de Antichităţi şi epigrafie - Ştiinţa descifrării textelor antice.


Timp de 40 de ani a fost cadru didactic al Universităţii din Cluj, îndeplinind pe rând funcţiile de asistent de Istorie antică (1928), conferenţiar de Antichităţi şi epigrafie (1932-1938), profesor de Arhelogie şi Preistorie (1938-1949), decan (1940-1941), profesor de Istoria veche a României (1949-1968), dar și rector (1957-1968).

A mai ocupat și funcția de director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei (1945-1973), director al Institutului de Istorie și Arheologie din Cluj (1949-1973), fiind desemnat membru al Academiei Române din anul 1955.


În decursul vieții, vreme de peste un deceniu (1929-1940), Constantin Daicoviciu a colaborat cu Muzeul Banatului din Timişoara şi cu Societatea de arhelogie şi istorie bănăţeană, care l-a cooptat ca membru al ei. A sprijinit eforturile istoricului Ioachim Miloia, director al Muzeului timişean, să editeze periodicul „Analele Banatului”, revistă al cărei colaborator consecvent era, acordându-i un preţios sprijin ştiinţific. La fel a procedat și când Muzeul Judeţean Caraş-Severin şi-a exprimat intenţia (în anii 1969-1970), de a înfiinţa propriul anuar muzeal denumit „Banatica”, reputatul istoric fiind atras, de asemenea, în fruntea comitetului de redacţie.


Activitatea sa științifică de cercetare s-a desfășurat în principal în domeniul arheologiei, fiind unul dintre marii specialiști în istoria veche românească, cu precădere în civilizația dacică, pe care a cercetat-o direct pe șantierele deschise la Sarmizegetusa (1924-1936), la Vețel (Micia), la Moigrad-Porolissum (1937-1938), inițiind săpături ample la Căpâlna (1939). În 1942 preia conducerea șantierului arheologic al cetăților dacice din Munții Orăștiei, reuțind scoaterea la lumină a cetăților de la Blidaru, Piatra Roșie și Grădiștea Muncelului.


Prin urmare, reprezentativa carte „Transilvania în antichitate” (1945), pe care a tradus-o în limbile franceză, germană şi latină, a rămas fundamentală în istoriografia naţională şi internaţională. Prin o argumentare axată pe izvoare istorice multiple şi extrem de edificatoare, istoricul Constantin Daicoviciu a demonstrat că elementul romanic din Transilvania antică a stat la baza complexului proces de formare a poporului român şi a limbii acestuia.


Între alte titluri de materiale de tipar ce poartă semnătura istoricului se mai regăsesc: ”Monumente inedite din Dacia” (1931), ”Problema numărului geto-dacilor” (1934), ”Sarmizegetusa et ses environs” (1944), ”Așezările dacice din Munții Orăștiei” (1951), ”Cetatea dacică de la Piatra Roșie. Monografie arheologică” (1954), ”Dacia liberă și Dacia Traiană. La Dacie libre et la Dacie Romaine” (1964), ”Severus Alexander și provincia Dacia” (1967), ”Romanitatea scitică de la Dunărea de Jos” (1971), ”Istoria României, Istoria Transilvaniei”, ”La Formation du peuple roumain et de sa langue” (1973). A colaborat la elaborarea unor volume în stăinătate: ”Histoire de la Roumanie” (1970), ”Roumanie” (1972), la care se adaugă peste 200 de studii, dintre care multe, adunate în volumul ”Dacica” (1969).


A fost deținătorul unor premii precum: Premiul Academiei Române (1932), Premiul de Stat (1950), sau Premiul „Herder” (1968).

Din punct de vedere politic, era unul dintre intelectualii agreați de către regimul comunist și a susținut poziții istoriografice naționaliste. A fost deputat în Marea Adunare Națională, numit subsecretar de stat la Ministerul Asigurărilor Sociale și Muncă din ianuarie 1947, iar din anul 1961, a fost ales membru al Consiliului de Stat sub președinția lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.


Constantin Daicoviciu s-a stins din viață la Cluj-Napoca în data de 27 mai 1973, în urma unui infarct miocardic.

Din acel an, satul natal Căvăran din județul Caraș-Severin poartă numele importantului istoric român.

Totodată, un institut de specialitate din cadrul Universitatii de Vest din Timişoara se numește Centrul de Studii de Istorie si Arheologie “Constantin Daicoviciu”.


De adăugat și faptul că, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul Caransebeş organizează în fiecare an cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin și a celorlalți colaboratori apropiați ”Simpozionul Internaţional de Arheologie şi Istorie In Memoriam - Constantini Daicoviciu''.

Evenimentul cultural de amploare se adresează deopotrivă arheologilor, dar şi istoricilor care studiază perioada modernă şi cea contemporană, atât din țară cât și străinătate.

În anul 2018, simpozionul a ajuns la cea de-a XLIV-a ediţie, derulându-se în perioada 28 februarie – 2 martie și fiind cea mai longevivă sesiune de comunicări de acest gen din vestul ţarii.


”Constantin Daicoviciu a fost unul dintre cei mai mari savanţi români care a plecat din satul Căvăran, judeţul Caraş-Severin, şi-a desăvârşit studiile la Liceul Traian Doda din Caransebeş, a urcat treptele afirmării în cadrul Universităţii din Cluj, urmând ca mai apoi să ajungă Membru al Academiilor Germană, Franceză şi Americană. A fost un ilustru profesor şi un mare om de ştiinţă, cel care a concretizat cercetările arheologice în Munţii Orăştiei, unde a fost descoperită Cetatea de Scaun a regelui Decebal. El a fost, de asemenea, cel care a început cercetările arheologice în capitala Daciei Romane, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Este o mare personalitate, iar anul acesta, prin organizarea acestui important eveniment omagial, vrem să fim cel puţin la nivelul pe care l-am atins în anii anteriori”, a precizat managerul Muzeuluiui Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul Caransebeş, Adrian Ardeț.


Altfel, fiul importantului academician, Hadrian, născut la data de 11 octombrie 1932 și decedat la 8 octombrie 1984, și-a dorit cu strășnicie să calce pe urmele tatălui, ceea ce s-a și întâmplat, acesta devenind un reputat arheolog și istoric român.

A obținut titlul științific de doctor în istorie, fiind profesor universitar, membru al Societății de Studii Clasice și al Uniunii Internaționale de Științe pre- și protoistorice și director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei și al Institutului de Arheologie din Cluj-Napoca. S-a remarcat ca epigrafist, fiind specializat în istoria antichității. A depus o muncă susținută de cercetare dedicată aproape exclusiv istoriei Daciei dinainte și după cucerirea romană. Este autor a mai multor lucrări despre istoria și cultura dacilor. Hadrian Daicoviciu a obținut Premiul „Vasile Pârvan“ al Academiei Române.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Citeşte în continuare şi alte informaţii importante de la Caransebeş:

Etichete:

Caransebeş Cultură Artă "Ţara Gugulanilor" Banatul Montan Istorie Social Tradiţii Casa de Cultură "George Suru" Reşiţa Timişoara Sport Folclor Parcul "Teiuş" Literatură Colegiul "CD Loga" Învăţământ Educaţie Ion Marcel Vela Administraţie Liviu Groza Muzică populară Parcul „General Ioan Drăgălina” Bucureşti Adrian Ardeţ Colegiul "Traian Doda" Ioan Cojocariu Mediu Muzică clasică Culinar Fotbal Etnografie Fotografii inedite Luţă Ioviţă Monumente Spiritualitate Ştefan Isac Muzeul Caransebeș Comerţ Sănătate Ansamblul "Doina Banatului" Lugoj Piaţa "Revoluţiei" Liga a II-a Atletism Culte Eveniment Pictură Teatru Balta Sărată Ery Pervulescu Politică Arheologie Gabi Zaharia Produse ecologice Simpozion Sinagoga "Beith El" Suporteri Autorităţi Cristian Dragomir Turism Cluj-Napoca Eugen Petri Mihaela Pral Poezie Râul Timiş Achim Nica Ana Pacatiuş Dan Daniel Doran Procese electorale Religie Râul Sebeş Sculptură Sibiu Sorin Bălu 1 Decembrie 1918 Ciclism Daniela Văcărescu Documente Elie Miron Cristea Festival Jurnalism Liliana Danci Medicină Oţelu Roşu PSS Lucian Primul Război Mondial Armata Română Biblioteca ”Mihail Halici” Campanie Constantin Daicoviciu Cornel Galescu Craiova Iancu Laurenţiu Klaus Iohannis Mihai Vintilă Muzică uşoară Petronela Ciobotea Piaţa agroalimentară Poiana Mărului Pomicultură Taraful "Olanii" Transport "Ruga de la Oraş" Adela Jurchescu Adrian Crânganu Afilon Laţcu Alin Artimon Alin Paleacu Ansamblul "Junii Gugulani" Arad Dacia Romană Deva Dumitru Chepeţean Eftimie Murgu Filip Strejariu Incompetenţă O.S.P.D. Caransebeş Sorina Jurj Valea Cenchii Agricultură Andezit Banatul Sârbesc Băile Herculane Campionat Naţional Cercul Militar Cinematografie Cinematograful "Luna" Constantin Brătescu Dansuri populare Loredana Cimpoieru Maraton Marmură albă Obreja Palatul Cotroceni Patinaj Victor Ponta Alba Iulia Ana Paica Arhitectură Armeniş Bucoşniţa Club Sportiv Şcolar Clubul "Impact Vox" Consiliul Județean Constantin Petruţa-Iovanovici Ecologie Economie Emanuela Budimir Florin Bojin Ilie Iova Legumicultură Ministerul Sănătăţii Muntele Mic Nicolae Borceanu Regimentul 43 "Infanterie" Salvamont Silvicultură Travertin Turnu Ruieni "Piaţa Gugulanilor" "Pro Patria" Alexandra Nicolau Alexandru Petria Amenajări edilitare Ana Jurj Bata Marianov Buchin Chinologie Clubul "Rotary" Comunism Cosmin Popovici Cristian Brecica Cristina Galescu Cupa României Dan Laurenţiu Tocuţ Daniel Opriţa Dimitar Pangarov Divizia A Dramaturgie Felicia Stoian Florin Damian-Schwartz Gabriela Szabo Gheorghe Jurma Grupul "MTB" Holocaust Ilegalitate Ivan Bloch Lucia Măran Mihaela Muntean Ministerul Culturii Monden Nicoleta Cimpoieru Nutriţie Oradea Oraviţa Pavel Craia Pavel Şuşară Piatra Neamţ Reformă Sarmizegetusa Schi Semimaraton Sorin Gheju Teregova Tezaur Traian Doda Târgu Jiu Universitatea de "Vest" Urbanism Volei "Turnul lui Ovid" Adrian Jurchescu Adrian Stepan Aeroclubul României Alexandru Guran Alpinism Ansamblul ”Zestrea Gugulanilor” Antoniu Sequens Ariana Covaci Baia Mare Bersobis-Aizis Bocşa Caniculă Carmen Neumann Cornel Ungureanu Corneliu Baba Costin Feneșan Călin Popescu Tăriceanu Daniel Alic Defrişări Dorina Grecu Dumitru Jompan Episcopia Caransebeşului Epoca Neolitică FC "Viitorul" Caransebeş Filarmonica "Banatul" Finanţe George Enescu George Pelin Gheorghe Secheşan Gorun Guvernul României Handmade Iconografie Indiferenţă Infrastructură Ionela Bădălan Iosif Caraiman Jupa Liga a IV-a Liubiţa Raichici Mafie Marcel Tolcea Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia Mariana Ionescu Mircea Moscovici Moise Groza N.D. Vlădulescu Nicolae Borlovan Nicolae Corneanu Nicolae Iorga Nicolae Sârbu Nicolae Ungar Nistor Ghimboaşă Omagiu Orşova Ovidiu Roşu Poliţia rutieră Publicitate Pădure Regele Ferdinand Revista ”Interferențe” Râul Bârzava Satu Mare Silviu Hurduzeu Sinagoga "Beit El" Slatina Timiş Tenis Tiberiu Ceia Tibiscum Turnu Severin Valea Timişului Valeria Arnăutu Vandalism Vioară Viticultură Voluntariat Ştefan Popa Popa’s Ştrandul "Tineretului" " "Magica Balta" "Radarul pădurilor" Academia Română Agmonia Alexandru Mironov Alin Oprea Ana Borcean Ana Munteanu Andrei Ungur Aniversare Armjavascript:void(0);ata Română Arţari Atletism Master Aviaţie Balcaniadă Bozovici Buziaş Caricatură Caritate Catedrala Episcopală Cecilia Clipa Chişinău Cinematograful "Tineretului" Colegiul "Octav Băcilă" Colegiul "Traian Lalescu" Comemorare Cornelia Mateescu Costi Păun Crin Antonescu Cristian Iorgov Cultura "Vinca" Cutremur Dan Alexa Dan Diaconescu Daniela Fara Decebal şi Traian Demisie Dimitrie Cantemir Doriana Talpeș Ecumenism Editorial Elena Udrea Eleonora Bunea Emil Săndoi Energie electrică Epigrame Epoca Bronzului Evaziune Filaret Musta Floarea Pascal Gabi Zaharia Ion Marcel Vela Gabi Ţurcaş Gelu Stan George Corbu Gheorghe Tache Gheorghe Țunea Grafică Grai bănăţean Gripă Hadrian Daicoviciu Handbal Horia Irimia Iaz Iaşi Ieruga Ilie Sârbu Industrie Informatică Infracţiuni Internet Inundaţii Ioan Jorj Ioan Mircea Petruţ Ioan Piso Ion Mocioalcă Iuliana Popescu-Enache Iuliu Hossu Iuliu Vuia Janos Horvay Josef Racz Laura Sgaverdea Laurenţiu Bădicioiu Lavinia Călina Lederata-Arcidava Liceul "Dacia" Liceul "Sabin Păuţa" Liceul "Trandafir Cocârlă" Lindenfeld Manuela Ionescu Margit Szemenyei Maria Bologa Maria Frenţiu Maria Tănase Marian Enache Masivul Făgăraş Matei Lupu Mihai Bolintiş Milos Simovici Mioveni Mircea Baniciu Mircea Dinescu Mircea Ionescu Quintus Miruna Maria Mihancea Mitropolit Primat Mizil Molizi Muzeul Satului Bănăţean Mălina Ciobanu Mărțișor Nicolae Bănicioiu Nicoleta Voica Octavian Bordan Olimpiadă Naţională Ordine publică Palatul Împăratului Traian Parlamentul României Paula Seling Petre Mogoşanu Petrică Miulescu Irimică Petroșnița Petru Bona Pictură Sculptură Pierre Amoyal Platani Port popular Prea Sfinţia Sa Lucian Presă scrisă Protest Publicistică Pâncota Râul Cerna Salarizare Seminarul "Ioan Popasu" Serbările Cetăţii Simbolistică Simona Țimonea Slatina Olt Solidaritate Sorin Grindeanu Stana Stepanescu Teologie Timotei Popovici Traian Băsescu Traian Topliceanu Transfăgărăşan Transplant organe Trupa ”Masquerade” Tudor Gheorghe Tudor Mușatescu Uzdin Vaccin Valea Almăjului Vasile Popovici Vârful "Gugu" Împărăteasa "Sissi" Împărăteasa Maria Tereza Şah Şcoala Populară "Ion Românu" Şesu Roşu Ştefan Velovan ”Centenar România” ”Descriptio Moldaviae”

Translate

Arhivă blog

Persoane interesate