Mărţişorul, micul
obiect-bijuterie prins într-un şnur alb-roşu, este un simbol al reînnoirii
timpului şi al renaşterii naturii, odată cu venirea primăverii, dar şi al
speranţei, fiind dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc şi belşug.
Primul mărţişor a fost şnurul
împletit din fir alb şi negru, cel din urmă fiind înlocuit în timp cu un fir
roşu, culoare care protejează de rele şi exprimă iubirea în credinţa populară.
Albul, la rândul său, semnifică puritate şi energie.
În trecut, mărţişorul era primit
de copii, băieţi şi fete, de la părinţi, în dimineaţa zilei de 1 martie.
Oamenii credeau că acesta îi fereşte de boli şi de deochi, că vor avea noroc în
dragoste şi vor fi mai înstăriţi. Altfel spus, mărțișorul este un talisman care
apără de rele pe tot parcursul anului. Primele obiecte ataşate şnurului bicolor
au fost monedele de aur şi argint. Au urmat apoi mici bijuterii, de obicei din
argint, şi mult mai târziu au apărut mărţişoarele din lemn şi din cânepă. În
tradiţia populară, aducătoare de noroc sunt mărţişoarele care au formă de
trifoi. Inima este simbol al iubirii, iar ancora, al credinţei.
Caransebeşenii care păstrează
tradiţia mărţişorului au posibilitatea, şi în acest an, să cumpere micile
simboluri de sezon, din târgul organizat în incinta Muzeului Judeţean de
Etnografie şi al Regimentului de Graniţă.
Astfel, instituţia de cultură din
urbea de pe Timiş şi Sebeş organizează
cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, în perioada 27
Februarie – 2 Martie 2018, cea de-a VIII-a ediţie a manifestării denumite
”Târgul Mărţişorului''.
În cadrul acestei acţiuni
accentul cade pe obiectul “handmade” şi pe inovaţie, încurajându-se
creativitatea în sfera artistică și meşteşugul capabil să fie reînnoit cu noi
particularităţi care să comunice prin expresivitate, imaginaţie și simţ al
umorului, semnificaţiile mai vechi sau mai noi ale mărţişorului.
Au fost scoase la vânzare
mărtişoare din sticlă de Murano și mărțișoare pictate, cu forme şi mărimi diferite,
confecţionate din materiale variate în atelierele unor artizani locali și din
zona de vest a țării.
De asemenea, pe lângă mărţişoare,
sunt expuse spre comercializare gablonţuri, cadouri deosebite, felicitări şi
aranjamente florale.
„Sunt prezentă pentru prima dată
la acest eveniment. Mărțisoarele sunt realizate handmade din materiale precum piele
naturală, fetru, dantelă, lemn și sticlă. Pentru mine, confecționarea de
mărțișoare și alte obiecte decorative este un hobby de care nu mă pot lipsi”, a
declarat Adriana Zaharescu din satul Zervești, comuna Turnu Ruieni.
“Acțiunea este una deosebit de
necesară și utilă pentru artiștii și micii meșteșugari din zona municipiului
Caransebeș. Am adus spre comercializare, în principal, mărțișoare realizate din
pietre prețioase și bijuterii”, a spus Adina Tunaru din Caransebeş, prezentă de
altfel, la toate cele şapte ediţii precedente ale “Târgului Mărţişorului”.
“Acesta este primul an când vin
la eveniment cu mărțișoare și cadouri de Paști. Obișnuiesc să lucrez cu
dragoste de dimineața până seara la obiectele expuse și sper să fie apreciate
de vizitatori”, a precizat caransebeșeana Maricica Cantemir.
Mai mult, tot aici sunt expuse
spre comercializare şi mărţişoare frumos mirositoare, confecţionate din săpun natural.
Acţiunea este organizată sub
coordonarea managerului instituţiei de cultură, Adrian Ardeţ, cu implicarea
Dorinei Grecu.
“Gama de mărțișoare prezentată
anul acesta este mai diversificată față de anii precedenți. Prin această manifestare ne propunem să promovăm tradiționalul și autenticitatea, valori specific
românești. Vă așteptăm cu drag la eveniment şi vă dorim tuturor o primăvară frumoasă!”,
a adăugat organizatorul și reprezentatul instituției de cultură, Dorina Grecu.
De adăugat şi faptul că, “Târgul
Mărţişorului” de la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă
poate fi vizitat de publicul larg, zilnic, între orele 10:00 - 18:00, intrarea
fiind gratuită.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu