vineri, 11 august 2017

Adevăruri istorice la Caransebeș - Ieruga sau ”Canalul Morilor” a reprezentat în urmă cu mai bine de un secol un reper deosebit de important pentru localitate, atât din punct de vedere economic, cât și ca atracție peisagistică


  Ieruga sau ”Canalul Morilor” a constituit un obiectiv de bază al rețelei hidrografice din Caransebeș, care a condus la o dezvoltare economică semnificativă a localității în urmă cu peste o sută de ani.

  Cursul de apă care parcurgea inclusiv Centrul Civic nu mai există, iar, în prezent, albiile secate ale acestuia îndeplinesc rolul de canalizare urbană, fiind acoperite cu plăci de beton și pământ.

   Din punct de vedere istoric, Ieruga, o abatere a Râului Sebeș, este menționată în acte documentare încă din anul 1581 sub denumirea de ”Apa Monachilor”.



  Începând cu finele secolului al XVIII-lea și continuându-se cu secolul al XIX-lea, la Caransebeș devine o tradiție construirea de mori și folosirea apei Ierugii în scopuri economice.

  Prin urmare, odată cu anul 1889, trei industriași ai locului, respectiv, Schmit, Dachler și Perlfdoter, au construit aici Uzina Electrică, aceasta fiind la data inaugurării prima microhidrocentrală din România.



  Obiectivul aproviziona cu energie electrică fabricile întreprinzătorilor, fosta Vila ”Bellavista” și Crucea din lemn de pe Muntele Mic, construită de Societatea de Tramvaie din Timișoara.

  ”Zona Uzinei Electrice era în acea vreme un parc deosebit, cel de-al doilea loc de atracție și promenadă pentru caransebeșeni. Primul loc era bineînțeles, Parcul Teiuș, iar, oamenii mergeau deseori la orele serii în apropierea podului de lemn de pe Râul Sebeș să admire de la distanță Crucea iluminată de pe Muntele Mic. De asemenea, Parcul Uzinei Electrice era apreciat de localnici și datorită cascadei de pe Ierugă cu o cădere a apei de aproape cinci metri și care punea în funcțiune mecanismele de producere ale energiei electrice. Nu în ultimul rând, pe lângă zbuciumul apelor învolburate, oamenii mai erau impresionați de mediul ambiant și de frumusețea arborilor din zonă”, a afirmat privitor la acest subiect reputatul istoric bănățean Liviu Groza.



  Uzina a fost dotată în următorii ani cu motoare Diesel pentru stimularea creșterii producției de energie electrică, iar astfel, a devenit mult mai eficientă, alimentând principalele străzi ale orașului din Banatul Montan.

  Totodată, în amonte de acest obiectiv a fost construit un dig care reglementa debitul apei Ierugii pentru a fi constant.



  Mai mult, în aval de microhidrocentrală, în zona actuală a străzii Târgului, a fost construită o altă amenajare hidrotehnică menită să controleze debitul de apă care continua spre zona urbană. Prin aceasta, autoritățile vremii au dorit ca apa să fie utilizată corespunzător pentru economia orașului și să nu existe riscul inundării curților și grădinilor oamenilor de aici.

  Pe traseul dintre Uzina Electrică și Centrul Civic al orașului se aflau mai multe mori de apă între care ”Moara Episcopească” și ”Moara Hartl”, situate în vecinătatea Catedralei istorice cu hramul ”Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.



  ”La finalul secolului al XIX-lea, în fața Morii Hartl exista o baltă mare numită Ștrandul Copiilor unde se scăldau micii caransebeșeni alături de gâște și rațe. Unii dintre copii, cei mai hazlii, încercau să prindă pește, iar, cei mai norocoși dintre aceștia chiar reușeau să aibă capturi”, a precizat Liviu Groza.

  Ieruga își urma traseul prin zona unde se află astăzi Grădina de Vară ”Arcade”, aici aflându-se o altă moară denumită ”Maingast”.



  ”Canalul Morilor” ajungea în dreptul șoselei principale spre Ardeal, la actuala stradă Mihai Viteazul, și continua pe sub drumul în cauză, urmând întreg traseul străzii Vasile Alecsandri din prezent.

  În anul 1891, odată cu demararea lucrărilor de sistematizare din Centrul Civic, sunt construite peste Ierugă trei poduri în zona din fața unde se află astăzi Primăria Municipiului Caransebeș. Clădirea administrativă în cauză era să fie inaugurată în anul 1903.



  Ieruga continua prin dreptul fostei Case a Pompierilor, situată vizavi de Biserica Romano-Catolică. Ca și element inedit, trebuie menționat faptul că, imobilul pompierilor voluntari fiind construit din lemn, a luat din nefericire foc, iar astfel, în urma unui incendiu de proporții, cu toate intervențiile de rigoare, a ars complet și a dispărut la începutul secolului XX.



  În locul unde se intersectează astăzi străzile Vasile Alecsandri, fostă Canalului, și Tribunalului, apele Ierugii puneau în funcțiune Fabrica de Cherestea ”Munc”, incendiată secolul trecut de legionari datorită faptului că proprietarul era de etnie iudaică. Locuința familiei Munc se afla în locația actualei Grădini de Vară ”Ava”, iar birourile administrative ale societății se găseau în casa de la colțul străzilor Libertății și Tribunalului, imobil unde domiciliază în prezent venerabilul istoric Liviu Groza.



  Mai departe, Ieruga trecea pe sub un podeț în dreptul străzii Libertății și continua pe strada Teiușului.

  ”Strada Teiușului reprezenta la acea vreme o revelație, admirată și unanim apreciată de caransebeșeni. Pe ambele albii erau sălcii pletoase, iar multe dintre crengile acestora aplatizau, se scăldau în Ierugă și parcă plângeau, făcând corp comun cu susurul apelor. Apele erau atât de curate și nu existau niciun fel de gunoaie deversate, iar, dacă mergeai în locul de deversare în Râul Timiș, chiar puteai să bei apă potabilă din Canalul Morilor”, a mai adăugat Liviu Groza.



  La capătul străzii Teiușului mai existau în urmă cu un veac un abator, alte două mori, patru cazane de țuică și fabrica de gheață a orașului.

  În fine, Ieruga se revărsa în Râul Timiș în locul unde se află în prezent vechiul pod de fier, din apropierea pasajului Nicolae Bălcescu.



  Frumusețea și pitorescul
”Canalului Morilor” au încetat să mai existe începând cu anul 1956, când autoritățile vremii au decis să dezvolte zonele traversate de ape conform arhitecturii socialiste și au acoperit cu plăci de beton acest obiectiv boem. Prin urmare, au dispărut și morile, podurile, dar și salciile ornamentale.

  După Revoluția din Decembrie 1989, Municipalitatea a avut o tentativă palidă să redea Caransebeșului farmecul și rafinamentul de altădată.



  Astfel, în urmă cu mai mulți ani, s-a intenționat decopertarea unei porțiuni din Ierugă în zona Centrului Civic, cu amenajarea de poduri din fier forjat, mobilier urban și alte elemente decorative specifice.

  Însă, din păcate, din motive mai mult sau mai puțin obiective, inițiativa în cauză nu s-a mai concretizat și a rămas în stadiul de proiect edilitar abandonat.


Un comentariu:

Citeşte în continuare şi alte informaţii importante de la Caransebeş:

Primeşte ultimele ştiri de la Caransebeş direct pe email:

Etichete:

Caransebeş Cultură Artă "Ţara Gugulanilor" Banatul Montan Casa de Cultură "George Suru" Istorie Social Reşiţa Timişoara Tradiţii Sport Folclor Ion Marcel Vela Parcul "Teiuş" Colegiul "CD Loga" Ioan Cojocariu Literatură Învăţământ Educaţie Administraţie Liviu Groza Muzică populară Parcul „General Ioan Drăgălina” Bucureşti Mediu Colegiul "Traian Doda" Muzică clasică Culinar Fotbal Adrian Ardeţ Etnografie Fotografii inedite Luţă Ioviţă Spiritualitate Monumente Ştefan Isac Comerţ Lugoj Piaţa "Revoluţiei" Sănătate Ansamblul "Doina Banatului" Culte Liga a II-a Pictură Atletism Balta Sărată Ery Pervulescu Eveniment Felix Borcean Gabi Zaharia Teatru Politică Produse ecologice Simpozion Sinagoga "Beith El" Suporteri Cristian Dragomir Eugen Petri Turism Arheologie Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Poezie Sculptură Ana Pacatiuş Autorităţi Dan Daniel Doran Mihaela Pral Religie Râul Timiş Sibiu Sorin Bălu Achim Nica Armata Română Cluj-Napoca Daniela Văcărescu Documente Festival Jurnalism Liliana Danci Medicină Muzică uşoară Oţelu Roşu PSS Lucian Procese electorale 1 Decembrie 1918 Afilon Laţcu Biblioteca ”Mihail Halici” Campanie Ciclism Cornel Galescu Craiova Elie Miron Cristea Iancu Laurenţiu Klaus Iohannis Mihai Vintilă Petronela Ciobotea Piaţa agroalimentară Poiana Mărului Pomicultură Primul Război Mondial Râul Sebeş Taraful "Olanii" "Ruga de la Oraş" Adela Jurchescu Alin Artimon Alin Paleacu Ansamblul "Junii Gugulani" Deva Filip Strejariu O.S.P.D. Caransebeş Sorina Jurj Transport Valea Cenchii Adrian Crânganu Agricultură Andezit Arad Banatul Sârbesc Cercul Militar Cinematografie Cinematograful "Luna" Constantin Daicoviciu Dansuri populare Dumitru Chepeţean Eftimie Murgu Loredana Cimpoieru Maraton Obreja Palatul Cotroceni Patinaj Victor Ponta Alba Iulia Ana Paica Arhitectură Armeniş Băile Herculane Campionat Naţional Club Sportiv Şcolar Constantin Brătescu Dacia Romană Dan Laurenţiu Tocuţ Ecologie Economie Emanuela Budimir Florin Bojin Ilie Iova Legumicultură Marmură albă Ministerul Sănătăţii Muntele Mic Nicolae Borceanu Silvicultură Travertin Alexandra Nicolau Alexandru Petria Amenajări edilitare Ana Jurj Bata Marianov Buchin Bucoşniţa Chinologie Clubul "Impact Vox" Clubul "Rotary" Comunism Constantin Petruţa-Iovanovici Cosmin Popovici Cristian Brecica Cristina Galescu Cupa României Daniel Opriţa Dimitar Pangarov Divizia A Felicia Stoian Florin Damian-Schwartz Gabriela Szabo Gheorghe Jurma Grupul "MTB" Holocaust Ilegalitate Ivan Bloch Lucia Măran Ministerul Culturii Monden Nicoleta Cimpoieru Nutriţie Oradea Oraviţa Pavel Craia Pavel Şuşară Piatra Neamţ Reformă Regimentul 43 "Infanterie" Salvamont Schi Sorin Gheju Teregova Tezaur Traian Doda Turnu Ruieni Târgu Jiu Universitatea de "Vest" Urbanism Volei "Piaţa Gugulanilor" "Pro Patria" "Turnul lui Ovid" Adrian Jurchescu Adrian Stepan Aeroclubul României Alexandru Guran Alpinism Antoniu Sequens Ariana Covaci Baia Mare Bersobis-Aizis Bocşa Caniculă Carmen Neumann Cornel Ungureanu Corneliu Baba Costin Feneșan Călin Popescu Tăriceanu Daniel Alic Defrişări Dumitru Jompan Episcopia Caransebeşului Epoca Neolitică FC "Viitorul" Caransebeş Filarmonica "Banatul" Finanţe George Enescu George Pelin Gheorghe Secheşan Gorun Guvernul României Iconografie Infrastructură Ionela Bădălan Iosif Caraiman Jupa Liga a IV-a Mafie Marcel Tolcea Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia Mariana Ionescu Mihaela Muntean Mircea Moscovici Moise Groza N.D. Vlădulescu Nicolae Borlovan Nicolae Corneanu Nicolae Iorga Nicolae Sârbu Nicolae Ungar Nistor Ghimboaşă Omagiu Ovidiu Roşu Poliţia rutieră Pădure Revista ”Interferențe” Râul Bârzava Sarmizegetusa Satu Mare Semimaraton Sinagoga "Beit El" Tenis Tibiscum Turnu Severin Valea Timişului Valeria Arnăutu Vioară Viticultură Voluntariat Ştefan Popa Popa’s Ştrandul "Tineretului" "Magica Balta" "Radarul pădurilor" Agmonia Alexandru Mironov Alin Oprea Ana Borcean Ana Munteanu Andrei Ungur Aniversare Arţari Atletism Master Aviaţie Balcaniadă Bozovici Buziaş Caricatură Caritate Catedrala Episcopală Cecilia Clipa Chişinău Cinematograful "Tineretului" Colegiul "Octav Băcilă" Colegiul "Traian Lalescu" Comemorare Cornelia Mateescu Costi Păun Crin Antonescu Cristian Iorgov Cultura "Vinca" Cutremur Dan Alexa Dan Diaconescu Daniela Fara Decebal şi Traian Demisie Dimitrie Cantemir Doriana Talpeș Dramaturgie Ecumenism Editorial Elena Udrea Eleonora Bunea Emil Săndoi Epigrame Epoca Bronzului Evaziune Filaret Musta Floarea Pascal Gabi Ţurcaş Galeria de Artă "Corneliu Baba" Gelu Stan George Corbu Gheorghe Tache Gheorghe Țunea Grafică Grai bănăţean Gripă Handbal Handmade Horia Irimia Iaz Iaşi Ieruga Ilie Sârbu Incompetenţă Industrie Informatică Infracţiuni Internet Ioan Jorj Ioan Mircea Petruţ Ioan Piso Ion Mocioalcă Iuliana Popescu-Enache Iuliu Hossu Iuliu Vuia Josef Racz Laura Sgaverdea Laurenţiu Bădicioiu Lavinia Călina Lederata-Arcidava Liceul "Dacia" Liceul "Sabin Păuţa" Liceul "Trandafir Cocârlă" Lindenfeld Liubiţa Raichici Manuela Ionescu Margit Szemenyei Maria Bologa Maria Frenţiu Maria Tănase Marian Enache Masivul Făgăraş Mihai Bolintiş Milos Simovici Mioveni Mircea Baniciu Mircea Dinescu Mircea Ionescu Quintus Miruna Maria Mihancea Mitropolit Primat Mizil Molizi Muzeul Satului Bănăţean Mălina Ciobanu Nicolae Bănicioiu Nicoleta Voica Olimpiadă Naţională Ordine publică Orşova Palatul Împăratului Traian Parlamentul României Paula Seling Petre Mogoşanu Petrică Miulescu Irimică Petroșnița Petru Bona Pierre Amoyal Platani Port popular Prea Sfinţia Sa Lucian Presă scrisă Protest Publicistică Publicitate Pâncota Regele Ferdinand Râul Cerna Salarizare Seminarul "Ioan Popasu" Serbările Cetăţii Silviu Hurduzeu Simbolistică Slatina Olt Slatina Timiş Solidaritate Sorin Grindeanu Stana Stepanescu Teologie Tiberiu Ceia Timotei Popovici Traian Băsescu Traian Topliceanu Transfăgărăşan Transplant organe Tudor Gheorghe Uzdin Vaccin Valea Almăjului Vandalism Vasile Popovici Vârful "Gugu" Împărăteasa "Sissi" Împărăteasa Maria Tereza Şah Şcoala Populară "Ion Românu" Şesu Roşu Ştefan Velovan ”Descriptio Moldaviae”

Toate subiectele zilei:

Delicii culinare:

Translate

Arhivă blog

Persoane interesate