Alături de munca sa din domeniul
muzical, reputatul interpret de folclor Ștefan Isac desfăşoară o activitate intensă şi
în domeniul literelor.
Artistul popular a lansat până în prezent un număr de patru materiale pentru tipar.
Astfel, ultima scriere semnată de
folcloristul gugulan este volumul-continuare a cărţii intitulate „Pe urmele
Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”.
Prima dintre cele două cărți a apărut în anul 2011, a fost dedicată aniversării a 60 de existenţă neîntreruptă a
renumitului ansamblu caransebeşean şi s-a bucurat de un real succes în rândul
cititorilor.
Materialul prezintă biografiile
cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a
unui număr de 183 de artişti care au derulat activităţi specifice aici din anul
1951 până în prezent.
Între personalităţile din domeniul
folclorului autentic care se regăsesc în acest volum, se numără, dirijorii Nicolae Perescu, Laci Perescu,
Iancu Laurenţiu şi Nicolae Mihăilescu, soliştii Dumitru Chepeţean, Ana
Pacatiuş, Mariana Drăghicescu, Livia Ilcău, Florentin Iosif, Achim Nica,
Aurelia Fătu Răduţu, Valeria Colojoară, Ștefan Isac, Valeria Arnăutu, Lia Lungu, Sonia
Vlaicovici, Maria Tudora, Minodora Nemeş şi Felician Fărcaşu, dansatorii
Nicolae Stănescu, Aurelian Cristea, Afilon Laţcu şi familiile Seracin şi
Drăgulete, instructorii de dansuri populare Emil Grădinaru, Petru Izvercianu,
Petru Pilu, Ion Marcu, Nicolae Bunei şi Miroslav Tatarici dar şi muzicanţii
instrumentişti Luţă Ioviţă, Ion Murgu, Iosif Milu, Petrică Vasile şi familiile
Olan și Bălan.
De asemenea, în scrierea intitulată „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei” sunt prezentaţi
colaboratorii apropiaţi ai ansamblului, între care se evidenţiază Maria Tănase,
Ioana Radu, Lucreţia Ciobanu, Alexandru Grozuţă, Ion Lucian şi Emil Gavriş.
“Dirijorul de muzică populară
Nicolae Perescu este cel care m-a descoperit în anul 1964 şi m-a ajutat în ale
cântecului. Dacă nu era el cu exigenţa de care a dat dovadă, eu nu eram astăzi,
cântăreţ. Achim Nica a fost mentorul meu, care mi-a devenit un prieten de
nădejde, am plâns la dispariţia sa şi plâng în continuare după acesta. Solista
de folclor Mariana Drăghicescu a fost o colegă, dar chiar şi o soră, i-am
oferit trei cântece care au devenit binecunoscute slagăre şi mi-a mulţumit, în
turneul efectuat cu Ansamblul Folcloric Doina Banatului în judeţul Hunedoara,
înaintea plecării ei în Statele Unite ale Americii. Interpretul de folclor
Dumitru Chepeţan a fost un coleg de nădejde atât la cântecele populare cât şi
la cele religioase, iar la rugăciuni, ambii eram solişti, Miti la Bas, iar eu,
la Tenor”, a mărturisit Ştefan Isac, privitor la membrii şi amintirile de
suflet ce îl leagă de grupul muzical etnografic din “Ţara Gugulanilor”.
Ediția revăzută și adăugată,
lansată cu ocazia tradiționalei manifestări culturale denumită ”Ruga de la
Oraș” 2017, prezintă și alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în
cadrul primei cărţi, respectiv, noii membri ai Ansamblului Folcloric „Doina Banatului”, soliști, instrumentiști, coregrafi și dansatori.
Totodată, alte două apariții
editoriale apărute în ultimii ani, poartă semnătura autorului gugulan.
Este vorba despre materialul de
tipar intitulat “Luţă Ioviţă - Barbu Lăutaru al Banatului”. În cadrul broşurii,
autorul oferă cititorilor biografia cu ilustraţii inedite, precum şi
activitatea profesională pe linie muzicală a reputatului taragotist Luţă
Ioviţă, dar şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre viaţa acestuia.
„Un om, un nume” este o altă culegere avându-l ca
autor pe Ștefan Isac, lucrare ce îşi
propune să prezinte personalităţile marcante din mai multe domenii de
activitate din zona muncipiului Caransebeș.
Autorul a luat decizia de a scrie
aceste volume în urma colaborării cu jurnalistul Adrian Crânganu, redactor-şef
al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”, publicaţie unde cunoscutul interpret de muzică tradiţională întreţine rubrica dedicată folclorului din zona Banatului Montan.
„Ştefan Isac a lăsat puţin
deoparte microfonul şi a pus, noaptea, mâna pe pix, pentru a-şi aşterne pe
hârtie miile de amintiri frumoase, ori pentru a transcrie, de pe foi sau de pe
bileţelele pe care şi-a notat informaţiile despre vieţile oamenilor pe care a
considerat că merită să-i facă nemuritori lăsând în urma lui şi a lor aceste
volume. Ziua, mi-l şi închipui, cum stă atent în faţa calculatorului, pe care a
învăţat târziu să-l folosească, cu tenacitatea, buna-cuviinţă şi respectul
băiatului crescut la ţară , tastând, probabil,
cu mare atenţie şi cu un singur deget. Asta probabil fiindcă el nu s-a gândit
niciodată, până acum vreo cinci ani, că va ajunge scriitor, iar pentru asta
trebuia să ştie să mânuiască, pentru început, acea bijuterie a mecanicii care
este maşina de scris, minune care, fără îndoială, va rămâne atunci când
calculatoarele şi internetul nu vor mai fi. Aşa am primit de la el primele
texte, dactilografiate la două rânduri, cum i-am cerut, cu unele litere
îmbâcsite de la banda maşinii de scris, şi abia mai târziu, adică de vreo trei
ani, mi le trimite prin e-mail. Dar tot cu degetul arătător bătute, cred eu.
Şi, mai cred că, Ştefan Isac n-a avut încotro, a trebuit să scrie cartea asta,
ca să scape de uriaşa povară pe care o duce pe umerii sufletului. Când ştii
atâtea câte ştie el, când trăieşti fiecare clipă la intensitatea la care o
trăieşte el şi când vrei să dai cu dorinţa şi cu pasiunea cu care dăruieşte el
povestind, e imposibil să scapi. Condamnat, prin urmare, la pedeapsa frumoasă
de a ne face mai bogaţi în cunoştinţe cu vieţile unor semeni de-ai noştri care,
voit sau pur şi simplu fiindcă aşa au fost sau sunt ei plămădiţi, au lăsat ceva
în urmă, autorul îşi execută duioasa penitenţă fără să crâcnească. Aşa mai
aflăm şi noi unii de alţii, într-o lume în care timpul ne e cel mai mare
duşman, iar prieteni mai avem doar în agenda telefonului mobil. Prin aceste volume, Ştefan Isac îşi doreşte să fie altfel, şi reuşeşte. El ne propune
renunţarea la acea tehnologie care ne înstrăinează și ne însingurează, cartea
însăşi ajungând să fie, din păcate, ceva arhaic pentru cei mai mulţi dintre
noi. Şi nu mă îndoiesc nicio secundă că, dacă aţi ajuns să citiţi cuvintele
astea, vi se potriveşte de minune eticheta de nostalgic. În altă ordine de
idei, când ne-am întâlnit prima dată, în urmă cu câțiva ani, i-am propus să susţină
o rubrică de profil în Ziarul 7 Zile. Mi-a spus, stânjenit cumva, că el nu ştie
să scrie articole, iar eu i-am răspuns că nici eu n-am vreo voce, şi de-aia tot
cânt, când m-apucă. Aşa l-am convins!”, a spus
privitor la munca depusă de Ştefan Isac în domeniul literelor, cunoscutul jurnalist cărăşean Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7
Zile”.
În momentul de față, autorul are aproape finalizate și alte două lucrări ce vor vedea lumina tiparului în perioada imediat viitoare. Este vorba despre cartea autobiografică intitulată ”Ștefan Isac Omul & Artistul”, dar și volumul continuare al culegerii „Un om, un nume”.
De asemenea, pe masa de lucru a scriitorului se mai află și materialele întitulate: ”Monografia satului Ilova”, ”Pelerinajele Corului Gheorghe Dobreanu al Catedralei Episcopale”, ”Voiaj în istorie și cultură (Impresii și reportaje din Grecia)”, ”Lăutari de altă dată” și ”Mesageri ai cântecului popular”.
De asemenea, pe masa de lucru a scriitorului se mai află și materialele întitulate: ”Monografia satului Ilova”, ”Pelerinajele Corului Gheorghe Dobreanu al Catedralei Episcopale”, ”Voiaj în istorie și cultură (Impresii și reportaje din Grecia)”, ”Lăutari de altă dată” și ”Mesageri ai cântecului popular”.
Mai mult, solistul vocal de muzică populară derulează cu regularitate și unele acțiuni culturale destinate conservării şi promovării folclorului autentic, în rândul elevilor de la principalele instituții școlare din urbea de pe Timiș și Sebeș.
În întâlnirile cu aceștia, subiectul
discuţiilor abordate se referă la folclorul autentic, tinerii dorind să afle prin
intermediul întrebărilor lor adresate interpretului gugulan, între altele, principalele zone folclorice
românești, când a debutat artistul ca solist vocal, ce premii a obținut de-a
lungul timpului, sau ce înregistrări a făcut la radio, televiziune, ori la Casa
de Discuri ”Electrecord”, dar și ce proiecte de viitor are.
”Folclorul autentic se exprimă prin
totalitatea creațiilor artistice, literare, muzicale sau plastice a
obiceiurilor și tradițiilor populare ale țări sau ale unei regiuni, în ceea ce
privește identitatea și demnitatea noastră
tradițională”, obișnuiește să precizeze
reputatul om de cultură caransebeșean.
Ştefan Isac activează în slujba
muzicii populare autentice de mai bine de jumătate de secol, ca solist al
Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Doina Banatului” .
Interpretul de folclor s-a născut la data de 16 mai 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş. Debutul artistic a lui
Stefan Isac s-a petrecut în anul 1964, pe scena Casei de Cultură din
Caransebeş, odată cu participarea la concursul intitulat „Tinere talente“ unde a
obţinut locul I, fiind astfel apreciat de dirijorul şi directorul ansamblului,
Nicolae Perescu. De-a lungul timpului, a colaborat cu o serie de ansambluri,
între care „Iedera“ din Oţelu-Roşu, „Semenicul“ din Resiţa, „Fluieraşul“ şi
„Transilvania“ din Cluj-Napoca, „Haţegana“ din Hunedoara, „Balada Cernei“ din
Băile Herculane”, „Timişul“ din Timişoara sau Orchestra Radioteleviziunii
Române. A participat la turnee în ţară şi străinătate în ţări precum Italia,
Franţa, Elveţia, Danemarca, Suedia, Turcia , Bulgaria , Spania şi Anglia .
Anul 1976 avea să-i aducă lui
Stefan Isac înregistrarea primului disc, la Electrecord, în conţinutul căruia
s-au evidenţiat melodiile „Mândra mea din Ilova“, „Izvorăl cu apă rece“, „Hai
mândro pe luncă-n jos“ sau „Ce mi-e drag vara mi-e drag“. Un an mai târziu vine
şi al doilea disc al solistului intitulat „Tineri interpreţi bănăţeni“. Atât
melodiile ce se regăsesc de pe cele două discuri, plus altele înregistrate la
Radio Bucureşti au fost incluse pe o casetă audio care a apărut pe piaţă în
anul 1993. După anul 2000, Stefan Isac a mai înregistrat o casetă audio
colectivă, ce conţine colinde, o casetă cu muzică populară din Banat intitulată „Mărie, dragă Mărie“ precum şi una cu
muzică de petrecere.
Ştefan Isac este membru al
Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, iar în urma activităţii susţinute
în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu
mai multe diplome şi premii de excelenţă.
Astfel, trebuie menţionat şi
faptul că, venerabilul folclorist şi scriitor este recompensat în prezent şi cu
importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat pentru
munca depusă în slujba domeniului artistic şi a culturii locului.
Distincţia i-a fost conferită de
Ministerul Culturii din România prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură
Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa .
Mai trebuie adăugat și faptul că, Ștefan Isac întreține o legătură apropiată și permanentă de colaborare și cu celălalt ansamblu folcloric de tradiție din municipiul Caransebeș, respectiv, ”Zestrea Gugulanilor”, ce activează cu deosebit succes în cadrul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, alături de care a luat parte la mai multe spectacole muzicale autentice și emisiuni televizate.
sanatate!!
RăspundețiȘtergereLa Multi Ani !
RăspundețiȘtergereFelicitari, La Multi ani!
RăspundețiȘtergereLa multi ani si multa sanatate !
RăspundețiȘtergereMULTA SANATATE SI MULTE REALIZARI PE PLAN MUZICAL DAR SI CA BUN MÂNUITOR AL CONDEIULUI DOMNULUI STEFAN ISAC,ARTIST SI SCRIITOR DEOPOTRIVA!CU RESPECT!
RăspundețiȘtergere