marți, 27 martie 2018

”Centenar România”, la Caransebeș - Evenimentele culturale de amploare dedicate celebrării ”Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918” au debutat în municipiul din ”Țara Gugulanilor”


        Importantul act istoric înfăptuit la data de 1 Decembrie 1918 a prilejuit derularea în urbea de pe Timiș și Sebeș a primei manifestări culturale dedicate aniversării unui secol de la ”Marea Unire”.


Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș a organizat cu susținerea Consiliului Județean Caraș-Severin și Oficiului Național pentru Cultul Eroilor din Republica Moldova, deschiderea oficială a expoziției temporare ”Centenarul României Mari'”.


Cu acest prilej, a avut loc inaugurarea salonului dedicat ”Unirii Basarabiei cu România”, care include elemente elocvente legate de acest act istoric deosebit de reprezentativ realizat la data de 27 martie 1918 prin votarea în Sfatul Țării de la Chișinău a ”Unirii Republicii Democratice Moldovenești cu Regatul României”.


Acțiunea s-a bucurat de participarea unor istorici, cadre militare și oameni de cultură din localitate, precum și a grupurilor de elevi însoțiți de cadrele didactice.


”Aici, la Caransebeș, am avut întotdeauna o prețuire deosebită pentru frații noștri basarabeni, iar astăzi, avem bucuria și plăcerea să inaugurăm noile săli de expoziție de la parterul muzeului, dedicate Centenarului Marii Uniri. Am expus, sub coordonarea muzeografului Florina Fara, obiecte care au aparținut comandanților basarabeni din Primul Război Mondial și fotografii inedite referitoare la Unirea Basarabiei cu România. În cea de-a doua sală, am încercat să creăm un cadru și atmosfera specifică începutului secolului trecut, iar astfel, am expus piese de mobilier de patrimoniu, precum și armament de infanterie și cavalerie, respectiv, puști și carabine. Mai mult, am reușit să prezentăm o piesă deosebită, un cufăr de cazarmament, achiziționat în urma unei donații, și care a aparținut unui soldat din cadrul Regimentului 43 Infanterie, structură militară ce își avea sediul chiar în această clădire. De asemenea, am expus literatură și cărți tipărite la Caransebeș, precum un număr din Foaia Diecezană, apărut la o săptămână după înfăptuirea Unirii Basarabiei cu România”, a declarat în debutul manifestării managerul Muzeului  Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, Adrian Ardeț.


”După ce în urmă cu mai bine de o sută de ani, episcopul Elie Miron Cristea s-a așezat la Caransebeș și a constatat starea gravă în care se afla învățământul românesc confesional, precum și starea dezastruoasă a clădirilor școlare și bisericești, intră în relație cu un mare moșier basarabean ce trăia în Elveția pe nume Vasile Stroiescu în încercarea de a salva situația. Întrucât pământurile sale îi aduceau venituri imense, basarabeanul decide să doneze sume consistente de bani, chiar mii de coroane, prin intermediul episcopului român, pentru reabilitarea școlilor din Banatul Montan și, implicit, pentru continuarea învățământului în limba română, în condițiile în care Guvernul de la Budapesta dorea introducerea învățământului în limba maghiară în toată Transilvania. Astfel, și datorită acestor acțiuni, învățământul s-a menținut în limba noastră, iar dacă ar fi fost în limba de predare maghiară, limba română intra în cădere liberă pentru cel puțin o generație, iar noi, ca nație, am fi fost amenințați. Basarabeanul Vasile Stroiescu are meritul că a direcționat sume impresionante exact acolo unde era mai mare nevoie, și anume, în ideea să nu dispară neamul românesc”, a precizat reputatul istoric și scriitor caransebeșean Constantin Brătescu, care a dat și alte detalii importante privitoare la subiectul acțiunii.


Expoziția temporară dedicată ”Unirii Basarabiei cu România” de la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță rămâne deschisă publicului până în data de 30 aprilie 2018.


De menţionat că, în urmă cu o sută de ani la Caransebeș, s-au derulat o serie de manifestări aparte, cu o puternică semnificație istorică, în contextul înfăptuirii ”Marii Uniri”.


În ziua de 25 octombrie 1918, într-un mare entuziasm, în actuala Aulă „1 Decembrie 1918” a Primăriei din urbea de pe Timiş şi Sebeş a fost ales, în unanimitate de voturi, Consiliul Naţional Român din Caransebeş. De asemenea, a fost formată Garda Naţională şi au fost desemnaţi delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională ce urma să aibă loc în data de 1 decembrie 1918 la Alba-Iulia.


Astfel, delegaţia plecată din municipiul din "Ţara Gugulanilor" a fost cea mai numeroasă din Banat. Din acest grup au făcut parte delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională, membri Reuniunii Române de Cântări şi Muzică, precum şi numeroase personalităţi ale locului între care se evidenţiază episcopul Elie Miron Cristea, protopopul Andrei Ghidiu, doctorii Petru Barbu şi Cornel Corneanu, Ştefan Jianu şi Gheorghe Neamţu.


Personalitatea decisivă a acelei perioade a fost Elie Miron Cristea. Acesta s-a impus încă din tinereţe atenţiei generale, şi astfel, a fost ales, în decembrie 1909, Episcop al Caransebeşului. A fost hirotonit arhiereu la 3 mai 1910, fiind instalat în scaun în data de 8 mai 1910.

La Caransebeş, episcopul a desfăşurat o amplă şi riguroasă activitate de promovare a culturii naţionale. Între priorităţiile acestuia s-au evidenţiat luminarea clerului şi a poporului din eparhie, ridicarea moralului şi întărirea disciplinei preoţilor pentru dezvoltarea aşezămintelor bisericeşti, culturale şi economice. De asemenea, ierarhul a apărat şcolile confesionale româneşti din Banatul Montan de încercările Guvernului de la Budapesta de a le desfiinţa.


Pe plan naţional, s-a remarcat prin sprijinirea activă a luptei pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni şi participarea, alături de episcopul unit Iuliu Hossu, la evenimentul ”Marii Uniri”, înfăptuit la 1 Decembrie 1918. Discursul ierarhului din Caransebeş la Alba Iulia a reprezentat o sinteză minuţios alcătuită din întreaga istorie de frământări, lupte şi aspiraţii ale poporului român. În finalul intervenţiei sale, Elie Miron Cristea a rostit: „Am ferma nădejde că glasul vostru unanim, şi prin voi glasul întregii naţiuni, se va concentra asupra singurei dorinţe, pe care o pot exprima în trei cuvinte: Până la Tisa! Amin!”.


Implicarea în actul „Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918” a făcut din episcopul Elie Miron Cristea unul dintre cei mai însemnaţi lideri ai românilor transilvăneni. În continuare, în ziua de 31 decembrie 1919, Marele Colegiu Electoral al României Mari a votat în unanimitate alegerea ierarhului de la Caransebeş ca Mitropolit Primat al României. Alegerea episcopului Miron Cristea reprezenta în acea vreme un adevărat simbol al „Unirii tuturor românilor şi consfinţirea unirii politice a Transilvaniei cu România”.
        
A doua zi, la 1 ianuarie 1920, la Palatul Regal, Regele Ferdinand a oficiat ceremonia învestirii noului mitropolit primat, cel care, peste mai mulți ani, în 1938, avea să devină prim-ministru al Guvernului ţării, numit de către Regele Carol al II-lea.


După întronizarea ca mitropolit, Elie Miron Cristea a revenit la Caransebeş şi a mulţumit clerului şi comunităţii de aici pentru anii deosebiţi petrecuţi în Banatul Montan. A făcut şi o donaţie semnificativă în bani episcopiei pe care a condus-o, iar fondurile au fost alocate pentru proiectul de zidire a unei noi catedrale, la ridicarea căminului studenţilor bănăţeni şi la construcţia bisericii de la Mănăstirea „Izvorul Miron”.


De adăugat şi faptul că, în anul 1910, la înstalarea sa ca ierarh al Caransebeşului, acesta a dorit ctitorirea unei impresionante catedrale în urbea de pe Timiş şi Sebeş. Dorinţa avea să îi fie împlinită abia după o sută de ani, în anul 2010, odată cu târnosirea Catedralei Episcopale din Centrul Civic care poartă hramurile „Învierii Domnului” şi „Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul”.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Citeşte în continuare şi alte informaţii importante de la Caransebeş:

Etichete:

Caransebeş Cultură Artă "Ţara Gugulanilor" Banatul Montan Istorie Social Tradiţii Casa de Cultură "George Suru" Reşiţa Timişoara Sport Folclor Parcul "Teiuş" Literatură Colegiul "CD Loga" Învăţământ Educaţie Ion Marcel Vela Administraţie Liviu Groza Muzică populară Parcul „General Ioan Drăgălina” Bucureşti Adrian Ardeţ Colegiul "Traian Doda" Ioan Cojocariu Mediu Muzică clasică Culinar Fotbal Etnografie Fotografii inedite Luţă Ioviţă Monumente Spiritualitate Ştefan Isac Muzeul Caransebeș Comerţ Sănătate Ansamblul "Doina Banatului" Lugoj Piaţa "Revoluţiei" Liga a II-a Atletism Culte Eveniment Pictură Teatru Balta Sărată Ery Pervulescu Politică Arheologie Gabi Zaharia Produse ecologice Simpozion Sinagoga "Beith El" Suporteri Autorităţi Cristian Dragomir Turism Cluj-Napoca Eugen Petri Mihaela Pral Poezie Râul Timiş Achim Nica Ana Pacatiuş Dan Daniel Doran Procese electorale Religie Râul Sebeş Sculptură Sibiu Sorin Bălu 1 Decembrie 1918 Ciclism Daniela Văcărescu Documente Elie Miron Cristea Festival Jurnalism Liliana Danci Medicină Oţelu Roşu PSS Lucian Primul Război Mondial Armata Română Biblioteca ”Mihail Halici” Campanie Constantin Daicoviciu Cornel Galescu Craiova Iancu Laurenţiu Klaus Iohannis Mihai Vintilă Muzică uşoară Petronela Ciobotea Piaţa agroalimentară Poiana Mărului Pomicultură Taraful "Olanii" Transport "Ruga de la Oraş" Adela Jurchescu Adrian Crânganu Afilon Laţcu Alin Artimon Alin Paleacu Ansamblul "Junii Gugulani" Arad Dacia Romană Deva Dumitru Chepeţean Eftimie Murgu Filip Strejariu Incompetenţă O.S.P.D. Caransebeş Sorina Jurj Valea Cenchii Agricultură Andezit Banatul Sârbesc Băile Herculane Campionat Naţional Cercul Militar Cinematografie Cinematograful "Luna" Constantin Brătescu Dansuri populare Loredana Cimpoieru Maraton Marmură albă Obreja Palatul Cotroceni Patinaj Victor Ponta Alba Iulia Ana Paica Arhitectură Armeniş Bucoşniţa Club Sportiv Şcolar Clubul "Impact Vox" Consiliul Județean Constantin Petruţa-Iovanovici Ecologie Economie Emanuela Budimir Florin Bojin Ilie Iova Legumicultură Ministerul Sănătăţii Muntele Mic Nicolae Borceanu Regimentul 43 "Infanterie" Salvamont Silvicultură Travertin Turnu Ruieni "Piaţa Gugulanilor" "Pro Patria" Alexandra Nicolau Alexandru Petria Amenajări edilitare Ana Jurj Bata Marianov Buchin Chinologie Clubul "Rotary" Comunism Cosmin Popovici Cristian Brecica Cristina Galescu Cupa României Dan Laurenţiu Tocuţ Daniel Opriţa Dimitar Pangarov Divizia A Dramaturgie Felicia Stoian Florin Damian-Schwartz Gabriela Szabo Gheorghe Jurma Grupul "MTB" Holocaust Ilegalitate Ivan Bloch Lucia Măran Mihaela Muntean Ministerul Culturii Monden Nicoleta Cimpoieru Nutriţie Oradea Oraviţa Pavel Craia Pavel Şuşară Piatra Neamţ Reformă Sarmizegetusa Schi Semimaraton Sorin Gheju Teregova Tezaur Traian Doda Târgu Jiu Universitatea de "Vest" Urbanism Volei "Turnul lui Ovid" Adrian Jurchescu Adrian Stepan Aeroclubul României Alexandru Guran Alpinism Ansamblul ”Zestrea Gugulanilor” Antoniu Sequens Ariana Covaci Baia Mare Bersobis-Aizis Bocşa Caniculă Carmen Neumann Cornel Ungureanu Corneliu Baba Costin Feneșan Călin Popescu Tăriceanu Daniel Alic Defrişări Dorina Grecu Dumitru Jompan Episcopia Caransebeşului Epoca Neolitică FC "Viitorul" Caransebeş Filarmonica "Banatul" Finanţe George Enescu George Pelin Gheorghe Secheşan Gorun Guvernul României Handmade Iconografie Indiferenţă Infrastructură Ionela Bădălan Iosif Caraiman Jupa Liga a IV-a Liubiţa Raichici Mafie Marcel Tolcea Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia Mariana Ionescu Mircea Moscovici Moise Groza N.D. Vlădulescu Nicolae Borlovan Nicolae Corneanu Nicolae Iorga Nicolae Sârbu Nicolae Ungar Nistor Ghimboaşă Omagiu Orşova Ovidiu Roşu Poliţia rutieră Publicitate Pădure Regele Ferdinand Revista ”Interferențe” Râul Bârzava Satu Mare Silviu Hurduzeu Sinagoga "Beit El" Slatina Timiş Tenis Tiberiu Ceia Tibiscum Turnu Severin Valea Timişului Valeria Arnăutu Vandalism Vioară Viticultură Voluntariat Ştefan Popa Popa’s Ştrandul "Tineretului" " "Magica Balta" "Radarul pădurilor" Academia Română Agmonia Alexandru Mironov Alin Oprea Ana Borcean Ana Munteanu Andrei Ungur Aniversare Armjavascript:void(0);ata Română Arţari Atletism Master Aviaţie Balcaniadă Bozovici Buziaş Caricatură Caritate Catedrala Episcopală Cecilia Clipa Chişinău Cinematograful "Tineretului" Colegiul "Octav Băcilă" Colegiul "Traian Lalescu" Comemorare Cornelia Mateescu Costi Păun Crin Antonescu Cristian Iorgov Cultura "Vinca" Cutremur Dan Alexa Dan Diaconescu Daniela Fara Decebal şi Traian Demisie Dimitrie Cantemir Doriana Talpeș Ecumenism Editorial Elena Udrea Eleonora Bunea Emil Săndoi Energie electrică Epigrame Epoca Bronzului Evaziune Filaret Musta Floarea Pascal Gabi Zaharia Ion Marcel Vela Gabi Ţurcaş Gelu Stan George Corbu Gheorghe Tache Gheorghe Țunea Grafică Grai bănăţean Gripă Hadrian Daicoviciu Handbal Horia Irimia Iaz Iaşi Ieruga Ilie Sârbu Industrie Informatică Infracţiuni Internet Inundaţii Ioan Jorj Ioan Mircea Petruţ Ioan Piso Ion Mocioalcă Iuliana Popescu-Enache Iuliu Hossu Iuliu Vuia Janos Horvay Josef Racz Laura Sgaverdea Laurenţiu Bădicioiu Lavinia Călina Lederata-Arcidava Liceul "Dacia" Liceul "Sabin Păuţa" Liceul "Trandafir Cocârlă" Lindenfeld Manuela Ionescu Margit Szemenyei Maria Bologa Maria Frenţiu Maria Tănase Marian Enache Masivul Făgăraş Matei Lupu Mihai Bolintiş Milos Simovici Mioveni Mircea Baniciu Mircea Dinescu Mircea Ionescu Quintus Miruna Maria Mihancea Mitropolit Primat Mizil Molizi Muzeul Satului Bănăţean Mălina Ciobanu Mărțișor Nicolae Bănicioiu Nicoleta Voica Octavian Bordan Olimpiadă Naţională Ordine publică Palatul Împăratului Traian Parlamentul României Paula Seling Petre Mogoşanu Petrică Miulescu Irimică Petroșnița Petru Bona Pictură Sculptură Pierre Amoyal Platani Port popular Prea Sfinţia Sa Lucian Presă scrisă Protest Publicistică Pâncota Râul Cerna Salarizare Seminarul "Ioan Popasu" Serbările Cetăţii Simbolistică Simona Țimonea Slatina Olt Solidaritate Sorin Grindeanu Stana Stepanescu Teologie Timotei Popovici Traian Băsescu Traian Topliceanu Transfăgărăşan Transplant organe Trupa ”Masquerade” Tudor Gheorghe Tudor Mușatescu Uzdin Vaccin Valea Almăjului Vasile Popovici Vârful "Gugu" Împărăteasa "Sissi" Împărăteasa Maria Tereza Şah Şcoala Populară "Ion Românu" Şesu Roşu Ştefan Velovan ”Centenar România” ”Descriptio Moldaviae”

Translate

Arhivă blog

Persoane interesate