Personalităţile Banatului: Generalul Ioan Drăgălina, cel mai important militar-erou caransebeşean, a murit pe frontul de luptă al identităţii şi demnităţii naţionale din Primul Război Mondial, în anul 1916

Eroii neamului dăinuie în istorie, iar amintirea jertfelor şi moştenirile lăsate de aceştia trebuie să fie preţuite şi păstrate corespunzător, întotdeauna, cu sfinţenie!

Generalul Ioan Drăgălina s-a născut la Caransebeş în data de 16 decembrie 1860, fiind descendentul unei vechi familii de grăniceri din Banat şi a decedat la Bucureşti, la 9 noiembrie 1916, în urma rănilor suferite în Primul Război Mondial, în Defileul Jiului, lângă Mănăstirea Lainici. 

          Ioan Drăgălina a urmat clasele primare şi cele militare la Caransebeş, iar pregătirea militară a efectuat-o la Timişoara şi la Academia de Război de la Viena. În anul 1887, generalul s-a alăturat Armatelor Române, prilej cu care i s-au recunoscut gradele şi pregătirea militară. În anul 1916 a fost comandantul Diviziei I la Turnu Severin, iar în luptele pentru cucerirea Orşovei şi a Culoarului Timiş - Cerna soldaţii din subordine s-au acoperit de glorie. În luna octombrie a  aceluiaşi i s-a încredinţat comanda Armatei I-a şi luptând pe front, este rănit grav,  ceea ce îi va aduce, din păcate, moartea.

Regretatul istoric caransebeşean Liviu Groza vorbea întotdeauna cu admiraţie şi vădită emoţie când oferea detalii privitoare la activitatea militară a reputatului luptător bănăţean. Mai mult, istoricul obişnuia să prezinte publicului şi informaţii cultural-folclorice şi fotografii inedite despre militarul caransebeşean.

“În perioada de la începutul anului 1900, la Caransebeş au activat cu deosebit succes grupe de căluşari formate din tineri civili, dar şi militari, respectiv, de soldaţii Batalionului IV al Regimentului 43 ”Infanterie”, iar frumosul port popular de căluşar a fost îmbrăcat chiar şi de generalul erou Ioan Drăgălina”, a declarat în timpul vieții sale, Liviu Groza.

Primul Război Mondial îl găseşte în anul 1916 pe Ioan Drăgălina în Valea Jiului, ca urmare a declanşării unei masive ofensive germane şi austro-ungare aici, conduse de generalul Paul von Kneussl.

Astfel, în dimineaţa zilei de 11 octombrie 1916 generalul Drăgălina primeşte ordin să se deplaseze la Craiova, unde este numit în funcţia de comandant al Armatei I. În dimineaţa zilei de 12 octombrie, generalul ia o maşină, un şofer şi doi ofiţeri și pleacă personal pe câmpul de luptă, în recunoaştere, pentru a vorbi cu comandanții aflaţi în primele linii, deoarece legăturile cu unităţile înaintate erau întrerupte. Ajunge în primele linii şi trece podul din apropierea Mănăstirii Lainici, unde s-a spo­ve­dit şi s-a împărtăşit. La întoarcere, podul este cuprins într-un schimb de focuri. Maşina trece în viteză pe pod prin ploaia de gloanţe, scăpând de asediul germanilor, însă, câteva gloanţe îşi ating, totuşi, ţinta. Generalul este rănit de două gloanţe în braţul stâng şi în omoplat. A fost transportat la spitalul din Târgu Jiu, apoi la Craiova şi, în final, la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureşti.

“Spre finalul vieţii sale, patriotul român a fost rănit în braţul stâng şi omoplat de o rafală de mitralieră în luptele de pe Valea Jiului. Ajuns pe patul spitalului din Bucureşti, generalul l-a întrebat pe doctor cum s-ar putea întoarce mai repede pe câmpul de luptă, tratându-i braţul, sau prin amputarea acestuia. Medicul i-a răspuns că ultima dintre proceduri este cea eficientă, iar eroul român a ordonat tranşant: Taie-l, îmi va ajunge şi un singur braţ să îmi înfrâng inamicul!”, a mai precizat privitor la militarul bănăţean, istoricul caransebeşan Liviu Groza, trecut în neființă în luna septembrie a anului 2017.

Din păcate, chiar şi cu braţul amputat, rana i s-a infectat grav, septicemia s-a instalat în organism, iar astfel, în data de 9 noiembrie 1916, patriotul bănăţean a trecut în nefiinţă. La funeraliile acestuia au luat parte Regele, miniştri, parlamentari, oameni de cultură, ataşaţi militari străini în România. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor - Bellu Militar.

"Cine l-a cunoscut în viaţă a rămas puternic impresionat de puterea personalităţii sale. Era de o statură înaltă şi avea o înfăţişare frumoasă, înfăţişarea clasică a bănăţeanului voinic. Ochii lui mari și negri păreau a căuta mai întâi ceea ce este mai bun şi mai nobil în fiinţa omenească, de aceea s-a şi putut apropia sufleteşte de cei pe care-i conducea. Da, acestea sunt cuvintele rostite de cei care l-au cunoscut pe generalul Ion Drăgălina!", a adăugat regretatul Liviu Groza.

În urbea de pe Timiş şi Sebeş există încă din anul 1943 un monument din bronz dedicat memoriei Generalului Ioan Drăgălina, realizat de sculptorul Mihai Onofrei, şi care reprezintă “Simbolul Unităţii Naţionale” pentru gugulani.

Statuia este inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Caraş-Severin cu codul CS-III-m-B-11239.

Cunoscutul om politic Nicolae Iorga a anticipat încă din anul 1916 inaugurarea unui astfel de edificiu. Acesta a menţionat la oficiile funerare ale generalului faptul că: “Nu mai avem lacrimi acum să-l comemorăm pe acest erou, însă, va veni momentul când caransebeşenii îi vor ridica un monument care să-i cinstească vitejia şi faptele…”

“Monumentul generalului român a fost sfinţit de episcopul Veniamin Nistor care i-a îndemnat pe caransebeşenii prezenţi la manifestare să nu treacă niciodată nepăsători pe lângă această statuie”, a mai precizat Liviu Groza.

Exceptând impresionantul ansamblu monumental din municipiul din “Ţara Gugulanilor”, patria i-a fost recunoscătoare generalului de-a lungul timpului printr-o serie de omagii.

Astfel, în anul 1924, un sat din judeţul Călărași a primit denumirea de “Drăgălina”. De asemenea, instituţia de învăţământ preunivirsitar din oraşul Oraviţa, judeţul Caraș- Severin, poartă numele militarului român începând cu anul 1919. 

Totodată, pentru a se cinsti eroismul său, i s-au înălţat mai multe monumente.

Primul dintre acestea este un monument în formă de cruce, dezvelit la data de 12 octombrie 1927, şi amplasat în Valea Jiului, pe locul unde a fost rănit generalul Drăgălina.

Mai există şi două busturi ce amintesc de memoria luptătorului caransebeşean, respectiv, un bust din bronz, amplasat în municipiul Lugoj, şi realizat de sculptorul Spiridon Georgescu, monumentul fiind inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Timiş cu codul TM-III-m-B-06322, dar şi un bust din bronz pe un soclu din marmură, amplasat pe platoul din faţa Mausoleului de la Mărăşeşti, obiectivul în cauză fiind realizat de sculptorul Iulian Coruț în anul 1993.

Pe imobilul unde a domiciliat generalul Ioan Drăgălina în municipiul Caransebeş, de pe strada Ardealului, numărul 6, este amplasată o plachetă comemorativă.

          De asemenea, mai multe străzi din localităţile importante ale României poartă numele bravului erou bănăţean.

Altfel, generalul erou Ioan Drăgălina a fost omagiat la Caransebeş în anul 2016, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la moartea sa pe frontul de luptă al identităţii şi demnităţii naţionale.

Evenimentul cultural-comemorativ a avut loc la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă şi a consemnat o expoziţie de fotografii şi documente inedite privitoare la viaţa şi activitatea luptătorului gugulan, elemente din arhiva personală a regretatului istoric Liviu Groza, precum şi o sesiune de comunicări susţinută de personalităţi din lumea academică românească.

La pedalat și alergat, în “Ţara Gugulanilor” – Aproape o sută de ciclişti şi atleţi deosebit de pregătiți din vestul României, și nu numai, s-au aliniat la startul celei de-a III-a ediţii a evenimentului sportiv outdoor “Gugu Trail Race & MTB”, derulat în comuna cărășeană Bucoşniţa

 Acţiunile de promovare a mişcării în natură, a unui stil de viaţă sportiv, şi de solidaritate cu mediul înconjurător din frumoasa zonă naturală a “Ţării Gugulanilor”, au continuat în vecinătatea urbei de pe Timiş şi Sebeş.

 Teritoriul administrativ al comunei Bucoşniţa din judeţul Caraş-Severin, localitate aflată la 15 kilometri de municipiul Caransebeş, a găzduit cea de-a III-a ediție a competiţiei outdoor “Gugu Trail Race & MTB”.

 Prin urmare, cicliştii și atleții din Banat, și nu numai, au avut ocazia să îşi demonstreze abilităţile specifice la ghidonul bicicletelor lor, dar și în probele de alergare montană.

 Evenimentul derulat la poalele Dealului ”Gugu”, de 484 metri altitudine, a cuprins următoarele probe distincte: “Mountain Bike” şi Semimaratonul Gugulanilor ”Cristian Nemeș” pe o distanţă de 21 kilometri, și “Crosul Gugulanilor” – 13,5 kilometri, cu o diferență de nivel de aproximativ 290 metri și o altitudine maximă de 480 metri.

 Traseele pe care s-au desfăşurat probele concursului a fost format din drumuri publice asfaltate, poteci turistice amenajate şi neamenajate, pante cu înclinare mare, zone accidentate, pajişti, păduri şi tăieturi.

 Cei mai mici dintre gugulani s-au întrecut în alte trei probe, în funcție de vârstă, întreceri ce au avut loc pe străzile de pe teritoriul comunei cărășene.

 Manifestarea dedicată rutieriştilor pe două roţi şi atleţilor s-a bucurat de participarea a aproape o sută de sportivi temerari din București și judeţele Timiş, Mehedinţi, Bihor, Arad, Hunedoara, şi bineînţeles, Caraş-Severin.

 Nici în acest an, organizatorii competiţiei “Gugu Trail Race & MTB” nu au perceput sportivilor taxe de participare la eveniment, acesta având şi un scop caritabil în vederea atragerii de fonduri pentru ajutorarea copiilor defavorizaţi susţinuţi de Asociaţia “Ajutorul Copiilor pentru Viaţă” din Caransebeş.

 La final, cei mai buni au fost: Alina Preda și Ionut Măran la ”Semimaratonul Gugulanilor”, Adina Ursu și Eduard Socol la ”Crosul Gugulanilor”, precum și Adriana Klein și Alexandru Belgiu, la proba ”MTB”.

 Toţi câştigătorii celor trei probe de concurs au fost recompensaţi cu diplome, trofee şi mult râvnitele medalii. Mai mult, participanții și colaboratorii evenimentului au putut servi prin grija organizatorilor porții consistente de gulaș la ceaun, fructe și băuturi răcoritoare.

 ”Iată, a venit și ziua derulării concursului, iar astfel, pentru cei din localitate, Bucoșnița, a devenit pentru o zi capitala Țării Gugulanilor. Doresc să le mulțumesc copiiilor din Asociația Ajutorul Copiilor pentru Viaţă, care au organizat și administrat competiția sportivă prin realizarea medaliilor de participare, confecționarea trofeelor de premiere, curățarea, amenajarea, marcarea traseelor pe unde s-au desfășurat probele, dar cel mai greu a fost în ziua concursului prin asigurarea punctelor de alimentare în teren, precum și în zona de start-sosire. Totodată, vreau să le mulțumesc tinerilor din Asociaţia Sim.Ţim la fel şi Clubul Impact Vox, coordonați de doamnele Simona Țimonea si Mihaela Pral, care ne sunt alături încă de la prima ediție, prin asigurarea zonei de start- sosire și la punctele de hidratare, dar și prin menținerea unei atmosfere foarte plăcute pentru participanți. Nu în ultimul rând, țin să le mulțumesc celor ce au făcut donații pentru copiii nevoiași din cadrul asociației, iar, cu ajutorul lor, și aceștia vor avea un start bun în noul an școlar. Altfel, la linia de start s-au aliniat aproximativ 100 de concurenți veniti aproape din toată țara. Am avut sportivi din Chișineu Criș,  București și foarte mulți din județele vecine. La proba de MTB am  avut onoarea să participe pentru a doua oară sportivul legitimat la Dinamo – Alexandru Belgiu din Orșova, care în urmă cu o săptămână a urcat pe podium la Campionatul Național. Cel mai mic participant la proba de MTB a fost sportivul din Caransebeș Joița Andrei în vârstă de 14 ani. La proba de Semimaraton  am avut plăcerea să ia startul sportivul Ionuț Măran , un bun prieten, din localitatea Jena, supranumit Ghepardul din Banat. Cei mai mici alergatori au fost Pîzlea Kato Adrian de 3 ani din Timișoara și Brecica Eugenia Mihaela în vârstă de 4 ani din Caransebeș. Felicitări tuturor pentru implicare și mult succes în continuare!”, a adăugat coordonatorul principal al acţiunii, Marian Constantin Petruţa Iovanovici.

 Evenimentul sportiv “Gugu Trail Race & MTB” a fost organizat prin implicarea directă a iubitorului de natură şi sport caransebeşean, Marian Constantin Petruţa Iovanovici, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Bucoşniţa, precum şi cu aportul partenerior: Asociaţia “Ajutorul Copiilor pentru Viaţă”, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret, Serviciul de Ambulanță, Direcția Silvică Caraș-Severin, Serviciul Judeţean “Salvamont”, dar şi cu sprijinul tinerilor voluntari de la Asociaţia "MTB", Asociaţia "Sim.Ţim la fel" şi Clubul "Impact Vox" din municipiul din “Ţara Gugulanilor”.

 Totodată, concursul a beneficiat și de implcarea sponsorilor de la societățile ”Linia de Sosire” din Timișoara, ”Herbalife”, ”Emiliano Vest” și ”Medianet” din Caransebeș.

Fotoreporter: Mihaela Pral

Sursă foto: https://www.facebook.com/adinadianas/

Bănăţenii aniversează 300 de ani de la semnarea “Tratatului de la Passarowitz” din 21 iulie 1718, act istoric prin care provincia a redevenit europeană şi creştină

Ziua de 21 iulie este reprezentativă pentru locuitorii "Ţării Gugulanilor", această dată fiind considerată, conform legii, “Ziua Banatului”.

Data marchează un eveniment istoric de o mare importanţă, şi anume, semnarea “Tratatului de la Passarowitz” din anul 1718, prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman pe de-o parte, şi Imperiul Habsburgic şi Republica Veneţiană de cealaltă parte, iar astfel, Banatul a redevenit o provincie europeană şi creştină.

În urma acestui acord, Banatul şi alte teritorii stăpânite de otomani sunt încorporate "Casei de Habsburg", acest eveniment fiind momentul de renaştere a provinciei istorice. În continuare au fost luate o serie de măsuri de către noua administraţie, reforme care au reconstruit aproape de la zero o regiune aflată în degringoladă.

 

Tot în acea perioadă a fost conceput primul steag al Banatului, cu o cruce albă pe fundal verde.

Anterior anului 1718, otomanii au avut mai multe succese împotriva Veneţiei şi în luptele purtate în Grecia, dar au fost înfrânţi la Petrovaradin de către trupele imperiale habsburgice conduse de prinţul Eugen de Savoia.

 

În consecinţă, în urma tratatului, Imperiul Otoman a pierdut Banatul Timişoarei, Serbia de Nord, nordul Bosniei şi Oltenia, în favoarea "Casei de Habsburg". Belgradul şi Oltenia au fost obţinute ulterior înapoi de Imperiul Otoman în anul 1739 prin “Tratatul de la Belgrad”.

De menţionat şi faptul că, proiectul legislativ prin care data de 21 iulie a devenit “Ziua Banatului” a fost adoptat de Senatul României în luna aprilie a anului 2015. Demersul a luat naştere la iniţiativa mai multor parlamentari din judeţul Timiş.

Ștefan Isac, momente omagiale - Cunoscutul interpret de folclor și scriitor caransebeșean a aniversat alături de soția sa, Maria, venerabila vârstă de 50 de ani de căsătorie

  Momente omagiale deosebit de importante, frumoase și emoționante, pentru interpretul de folclor și scriitor Ștefan Isac! 

  Cunoscutul artist caransebeșean a aniversat recent o jumătate de secol de căsătorie, respectiv, ”Nunta de Aur”, alături de soția sa Maria Isac, născută Radici. 

  „În prezent, Maria mea, soția mea, dragostea mea veșnică, trece prin momente deosebit de grele, cauzate de o boală foarte gravă... Noi, oricum, vom lupta și continuare, căci, trebuie să câștigăm și să rămânem împreună și pe viitor! Maria îmi este alături de 50 de ani și pot să spun că m-a înțeles nemaipomenit și m-a sprijinit necondiționat pentru ca eu să îmi pot etala activitatea pe linia cultural-artistică. Secretul longevității noastre pleacă de la buna-înțelegere în cuplu, ca urmare a faptului că avem și doi copii, un băiat și o fată, care ne-au dăruit la rândul lor, doi nepoți, un băiețel și o fetiță”, a precizat Ștefan Isac, alături fiind de consoarta sa aflată pe patul spitalului. 

  Altfel, accesând pe Google, Radio ,,Antena Satelor”, la rublica ”Vedete”, se poate constata faptul că, din numărul de 64 de artiști ai cântecului popular din întreaga țară ce figurează în acest top, șapte sunt din Banat, iar trei sunt gugulani, și anume, doinitorul Achim Nica, Dumitru Chepețan și Ștefan Isac. 

  Celelalte vedete prezentate la loc de cinste sunt: Ileana Constantinescu, Nicolae Sabău, Mioara Velicu, Irina Loghin, Floarea Calotă, Ștefan Isac, Maria Lătărețu, Aurelian Preda, Ion Albeșteanu, Gheorghe Zamfir, Mariana Drăghicescu, Liviu Vasilică, Ion Cristoreanu, Stelian Stoica, Elena Roizen, Drăgan Muntean, Maria Tănase, Maria Lătărețu, Zavaidoc,, Maria Murgoci, Grupul Iza, Maria Cornescu, Irina Someșan, Tiberiu Ceia, Traian Jurchela, Elena Pădure, Dumitru Zamfira, Gheorghe Sărac, Alexandru Pugna, Ileana Domuța Mastan, Gheorghe Roșoga, Elena Merișoreanu, Aneta Stan, Luca Novac, Frații Petreuș, Valeria Peter Predescu, Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Dumitru Fărcaș, Daniela Condurache, Ion Dolănescu, Benone Sinulescu, Maria Rădițeanu Voicescu, Fănică Luca, Lucreția Ciobanu, Matilda Pascal Cojăcărița, Radu Simion, Gavril Prunoiu, Viorica Flintașu, Victoria Darvai, Maria Dragomiroiu, Ioan Bocșa, Nicolae Mureșan, Maria Butaciu, Ștefania Rareș, Nicolae Rotaru, Gheorghe Turda, Nicolae Furdui Iancu, Dumitru Fărcaș, Grigore Leșe, Sofia Vicoveanca, Angela Moldovan și Barbu Lăutaru. 

  ”Am avut o surpriză foarte plăcută când am fost înștiințat de colaboratorul meu Vasi Popescu despre faptul că sunt prezentat în acest top deosebit de important, ce îi include pe cei mai reprezentativi soliști ai folclorului românesc. Această recunoaștere mă onorează și mă face să mă simt foarte de mândru!”, a mai adăugat cunoscutul artist gugulan. 

  Interpretul de folclor s-a născut la data de 16 mai 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş. Debutul artistic a lui Stefan Isac s-a petrecut în anul 1964, pe scena Casei de Cultură din Caransebeş, odată cu participarea la concursul intitulat „Tinere talente“ unde a obţinut locul I, fiind astfel apreciat de dirijorul şi directorul ansamblului, Nicolae Perescu. De-a lungul timpului, a colaborat cu o serie de ansambluri, între care „Iedera“ din Oţelu-Roşu, „Semenicul“ din Resiţa, „Fluieraşul“ şi „Transilvania“ din Cluj-Napoca, „Haţegana“ din Hunedoara, „Balada Cernei“ din Băile Herculane”, „Timişul“ din Timişoara sau Orchestra Radioteleviziunii Române. A participat la turnee în ţară şi străinătate în ţări precum Italia, Franţa, Elveţia, Danemarca, Suedia, Turcia, Bulgaria, Spania şi Anglia. 

  Anul 1976 avea să-i aducă lui Stefan Isac înregistrarea primului disc, la Electrecord, în conţinutul căruia s-au evidenţiat melodiile „Mândra mea din Ilova“, „Izvorăl cu apă rece“, „Hai mândro pe luncă-n jos“ sau „Ce mi-e drag vara mi-e drag“. Un an mai târziu vine şi al doilea disc al solistului intitulat „Tineri interpreţi bănăţeni“. Atât melodiile ce se regăsesc de pe cele două discuri, plus altele înregistrate la Radio Bucureşti au fost incluse pe o casetă audio care a apărut pe piaţă în anul 1993. După anul 2000, Stefan Isac a mai înregistrat o casetă audio colectivă, ce conţine colinde, o casetă cu muzică populară din Banat intitulată „Mărie, dragă Mărie“ precum şi una cu muzică de petrecere. 

  Ştefan Isac este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, iar în urma activităţii susţinute în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu mai multe diplome şi premii de excelenţă. 

  De menționat că, reputatul folclorist este recompensat în prezent şi cu importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat pentru munca depusă în slujba domeniului artistic şi a culturii locului. 

  Distincţia i-a fost conferită de Ministerul Culturii din România prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa. 

  Alături de munca sa din domeniul muzical, Ștefan Isac desfăşoară o activitate intensă şi în domeniul literelor. 

  Artistul popular a lansat până în prezent un număr de patru materiale pentru tipar. 

  Prin urmare, ultima scriere semnată de folcloristul gugulan este volumul-continuare a cărţii intitulate „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”. 

    Prima dintre cele două cărți a apărut în anul 2011, a fost dedicată aniversării a 60 de existenţă neîntreruptă a renumitului ansamblu caransebeşean şi s-a bucurat de un real succes în rândul cititorilor. 

 Materialul prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti care au derulat activităţi specifice aici din anul 1951 până în prezent. 

  Ediția revăzută și adăugată, lansată în anul 2017, prezintă și alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în cadrul primei cărţi, respectiv, noii membri ai Ansamblului Folcloric „Doina Banatului”, soliști, instrumentiști, coregrafi și dansatori. 

  Totodată, alte două apariții editoriale apărute în ultimii ani, poartă semnătura autorului gugulan. 

  Este vorba despre materialul de tipar intitulat “Luţă Ioviţă - Barbu Lăutaru al Banatului”. În cadrul broşurii, autorul oferă cititorilor biografia cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie muzicală a reputatului taragotist Luţă Ioviţă, dar şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre viaţa acestuia. 

  „Un om, un nume” este o altă culegere avându-l ca autor pe Ștefan Isac, lucrare ce îşi propune să prezinte personalităţile marcante din mai multe domenii de activitate din zona muncipiului Caransebeș. 

  Autorul a luat decizia de a scrie aceste volume în urma colaborării cu jurnalistul Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”, publicaţie unde cunoscutul interpret de muzică tradiţională întreţine rubrica dedicată folclorului din zona Banatului Montan. 

  În momentul de față, autorul are aproape finalizate și alte două lucrări ce vor vedea lumina tiparului în perioada imediat viitoare. Este vorba despre cartea autobiografică intitulată ”Ștefan Isac Omul & Artistul”, dar și volumul continuare al culegerii „Un om, un nume”. 

   De asemenea, pe masa de lucru a scriitorului se mai află și materialele întitulate: ”Monografia satului Ilova”, ”Pelerinajele Corului Gheorghe Dobreanu al Catedralei Episcopale”, ”Voiaj în istorie și cultură (Impresii și reportaje din Grecia)”, ”Lăutari de altă dată” și ”Mesageri ai cântecului popular”.

Spectacol teatral în ”Țara Gugulanilor” - Trupa ”Masquerade” a Colegiului Național ”Traian Doda” din municipiul Caransebeș a montat pe scenă cu deosebit entuziasm piesa ”Doamna Ministru”, o adaptare după Branislav Nušić

  Evenimentele culturale dedicate promovării artei dramatice continuă în municipiul din ”Țara Gugulanilor”.

  Trupa de Teatru ”Masquerade” a Colegiului Național ”Traian Doda” a jucat cu real succes comedia ”Doamna Ministru”, o adaptare după Branislav Nušić.

               

  Manifestarea artistică a fost găzduită de sala de spectacole a Casei de Cultură ”George Suru”, care s-a dovedit neîncăpătoare pentru caransebeșenii de toate vârstele, iubitori de artă și teatru.

  ”Doamna Ministru” este o piesă de teatru de comedie din anul 1929. Reprezintă una dintre cele mai cunoscute lucrări ale dramaturgului sârb Nušić și a fost adaptată în numeroase producții de televiziune sau cinematografice.

  Prin urmare, adaptată fiind de elevii gugulani, acțiunea comediei are loc la București, la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Piesa este compusă din patru acte și urmărește ascensiunea socială a unui ministru, care intră brusc în elitele societății.

   Personajul central al spectacolului teatral este, însă, ”Coana Jivka”, peste care dă un noroc neașteptat: soțul ei este numit ministru în proaspătul guvern, iar astfel, în sfârșit, își poate împlini visurile îndelung mocnite de putere și parvenire. Nu banii o interesează pe Jivka, ci faima socială, renumele, titlul de doamnă ministru, așa că își face cărți de vizită cu acest titlu, se plimbă numai cu automobilul ministerial, învață să fumeze, să joace bridge și își ia un amant. Totul pentru a fi o doamnă de lume bună. Dar tot ce face aceasta este de un comic involuntar pentru că ea a trăit toată viața la mahala și nu înțelege absolut nimic din ceea ce face și de ce o face, se lasă influențată de toți, neștiind cum să facă mai bine pe nobila, iar tocmai eforturile în cauză o aduc în ridicol.

  De fapt, comedia ”Doamna Ministru” nu este despre politicieni, ci despre ceea ce stă în spatele lor, respectiv, o familie adeseori stupidă care singură îi poate scufunda mai rău decât toate actele lor politice. Lumea măruntă de manevre și mișculații care se creează în spatele unui om proaspăt învestit cu putere este subiectul acestei piese, lume care adesea nu este vizibilă opiniei publice, ploconelile în fața unei soții semidocte și ambițioase, rubedeniile care se înșiră la ușă să primească și ei ceva, pretendenții la mâna fiicei ministrului deși, fata era deja măritată, toate acestea fiind de un comic absurd, dar atât de verosimil.

  În concluzie, o piesă despre sentimentul balcanic al familiei, scrisă de un sârb, dar atât de românească, în fond.

  Distribuția reprezentației teatrale i-a consemnat pe elevii actori: ”Miv” Vladu-Berneanțu, Andu Suciu, Georgi Pepa, Bogdan Gașpar, Rareș Deteșan, Dan Lazăr, Robert Șvaia, Alex Hertila, Carina Nistor, Adi Popescu, Andrada Călțun, Cristian Palciuc, Maria Benghia, Iosefine Crăciun și Raul Antistescu.

  Odată cu prestația lor, tinerii caransebeșeni și-au dezvăluit aptitudinile artistice, au avut farmec, dar și o expresivitate agreabilă și coerentă, reuşind să impresioneze asistenţa numeroasă care i-a răsplătit la final cu ropote de aplauze, preț de mai multe minute.

  Totodată, în cadrul spectacolului lor, tinerii actori au impresionat prin momente de improvizație, dialoguri haioase, inedite și creativitate, dovedindu-și astfel,  aplecarea și dragostea față de scenă.

  De precizat și faptul că, odată cu derularea acestui eveniment a existat și o situație ridicolă de natură tragi-comică care s-a produs după căderea cortinei spectacolului teatral, atunci când actorii gugulani, cât și numerosul public aflat în sala de spectacole, aproape că au fost azvârliți în stradă de conducerea Casei de Cultură ”George Suru”, datorită faptului că aici urma să aibă loc imediat tocmai o acțiune politică, și anume, o întâlnire a membrilor Partidului Național Liberal Caransebeș, prezidată de senatorul Ion Marcel Vela. În aceste condiții, tinerii artiști performeri au fost îndrumați și nevoiți să se dezbrace de costumația scenică în toalete, dar și în foaierul instituției, în văzul tuturor, precum și să ofere declarații presei în plină stradă.

  ”Totul a fost astăzi ca o euforie pentru mine, căci, am jucat pentru ultima oară, a fost ultima noastră piesă montată împreună pe scenă, și am încheiat cu tristețe rolul de actori, iar de acum, vom deveni spectatori. Îndemn pe oricine să aleagă teatrul, să trăiască ce am simțit și eu pe scenă, pentru că este într-adevăr, un sentiment unic”, a spus după spectacol eleva Georgi Pepa.

  ”Cei patru ani de actorie au fost deosebit de minunați, nu am crezut că mă pot regăsi în pielea tuturor personajelor jucate. Totuși, chiar am reușit! Mă gândesc cu tristețe la ultima reprezentație, care a avut un real succes în rândul publicului, la fel ca celelalte, dar sunt convinsă că, după plecarea noastră, colegii noștri vor duce cu cinste și mândrie și pe mai departe numele Trupei Masquerade. Oricum, mă bucur să știu că evoluția mea în teatru a pornit cu un rol secundar de servitoare, iar, la final, am ajuns să joc un rol principal de doamnă ministru. Mulțumesc doamnei profesor coordonator Mihaela Muntean, precum și celorlalți colegi de trupă pentru timpul petrecut împreună, familiei  pentru susținere, dar și prietenilor și cunoscuților pentru încurajări!”, a adăugat ”Miv” Vladu-Berneanțu, interpreta ”Coanei Jivca”.

  ”Au fost emoții la începutul piesei, pentru că acum am debutat în teatru, însă, pe parcurs, acestea au dispărut. Am avut un sentiment de bucurie când am văzut că publicul se amuză la replicile noastre haioase și sper să continui în această trupă până la final”, a menționat tânăra artistă Carina Nistor.

  Altfel, Trupa de Teatru ”Masquerade” a Colegiului Naţional ”Traian Doda” din Caransebeș, coordonată de cadrul didactic Mihaela Muntean, prezintă cu regularitate diverse piese publicului iubitor al artei dramatice încă din urmă cu mai bine de patru ani.

  În repertoriul elevilor gugulani figurează reprezentaţii de succes ca: “Iată femeia pe care o iubesc”, o dramă după Camil Petrescu, ”Gaițele”, de Alexandru Kirițescu, sau ”Titanic Vals” și ”Escu” de Tudor Mușatescu, precum și  o adaptare după ”Revizorul”, de N.V. Gogol,  spectacol ce a obținut ”Marele Premiu” în cadrul evenimentului teatral juvenil de amploare denumit ”Stage International Youth Theater Festival”, ediția a VIII-a, desfășurat în anul 2017, la Cluj-Napoca.