Istoricul
Liviu Groza îşi continuă cu sârguinţă munca de cercetare a trecutului zonei de
vest a ţării.
Astfel,
noi detalii deosebit de importante, dar mai puţin cunoscute publicului
caransebeşean, privitoare la istoria Banatului Montan, au ieşit recent la
iveală.
Instituţia
Cercului Militar din municipiul de pe Timiş şi Sebeş a găzduit o manifestare culturală specială, şi
anume, vernisajul unei expoziţii de hărţi istorice, documente de război şi
fotografii vechi, elemente aparţinătoare colecţiei personale ale colonelului în
rezervă Liviu Groza.
Evenimentul
în cauză s-a derulat sub genericul de “Hărţi vieneze ale Regimentului de
Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13”, în organizarea Primăriei Municipiului Caransebeş, Casei de Cultură
„George Suru”, Cercului Militar şi Bibliotecii „Mihail Halici”.
“Liviu
Groza ne prezintă o expoziţie inedită, nu încetează să ne surprindă de fiecare
dată cu noi aspecte istorice deosebit de importante. Ne implicăm ca aceste
manifestări să continue la Caransebeş, iar astfel, evenimentul de astăzi face
parte dintr-un ciclu de expoziţii care vor avea loc aici până la jumătatea anului
viitor. Este vorba despre alte patru evenimente similare ce vor fi dedicate
cetăţilor din Banatul Montan, luptelor Austro-Otomane desfăşurate în culoarul
Timiş-Cerna, tratatelor de pace încheiate între puterile secolului al XIX-lea, precum şi comemorării unui secol de la moartea marelui general Ioan Drăgălina”, a
declarat în deschiderea acţiunii managerul Casei de Cultură “George Suru”, Ioan
Cojocariu.
Regimentul
de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13 din secolului al XIX-lea era alcătuit din
punct de vedere etnic, în mare parte, din soldaţi români originari din zona urbei de
pe Timiş şi Sebeş, care luptau, însă, datorită contextului istoric, în
subordinea Guvernului Austro-Ungar.
De
altfel, eroismul ostaşilor români era prezentat în presa autohtonă şi internaţională
a vremii prin articole elogioase ce scoteau în evidenţă simţul de jertfă,
cutezanţa extraordinară şi dispreţul faţă de moarte a acestora.
“Eram
convins că această sală va fi plină la ora derulării evenimentului, pentru că, între mine
şi dumneavoastră există o legătură trainică şi sufletească care îmi întreţine
sănătatea. Vă mulţumesc tuturor din inimă pentru prezenţă şi că mi-aţi onorat
invitaţia, în special fostului meu cadru didactic Alexandru Străin în vârstă de
92 de ani de la Lugoj şi generalului de armată Ion Ion”, a spus Liviu Groza.
Ulterior,
venerabilul om de cultură caransebeşean a prezentat publicului cele peste două
sute de elemente care au făcut obiectul expoziţiei.
Totodată,
autorul a povestit despre perioada sa de cercetare efectuată la Viena. Aici, a
colaborat cu cercetătorul de specialitate Alexander Krischan şi cu doctorul Rainer Egger,
directorul Arhivelor de Război din capitala Austriei, care i-au pus la
dispoziţie documente de o inestimabilă valoare.
De
asemenea, Liviu Groza a vorbit asistenţei şi despre alte subiecte istorice de
referinţă.
“În
acea perioadă, regimentul de la Caransebeş avea o organizare perfectă din punct
de vedere militar, asemenea legiunilor din Imperiul Roman. Este deosebit de
interesant că, Regulamentul de Război se aplica chiar şi în caz de pace, iar în
fiecare duminică, după slujba religioasă, oştenii se adunau în actualul Parc
General Ioan Drăgălina. Aici, comandantul citea pedepsele şi recompensele, iar cei cu abateri grave erau puşi să treacă printr-un rând format din două
sute de oameni care aveau rolul să îi lovească, iar astfel, să-i disciplineze.
Regimentul a avut un rol extrem de important, contribuind decisiv la educaţia
şi cultura oamenilor locului”, a mai menţionat, între altele, Liviu Groza.
Pe teritoriul Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13 s-au născut nu mai puţin de 25
de generali care au luptat pentru păstrarea identităţii naţionale. Între
aceştia, s-au făcut remarcaţi în lupte printr-o serie de merite deosebite Ioan Drăgălina, Moise Groza
sau Alexandru Guran.
Manifestarea
culturală organizată în urbea din “Ţara Gugulanilor”
s-a încheiat cu nobilul gest al autorului care a donat o parte dintre exponate
Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Caraş-Severin, reprezentată prin
directorul instituţiei, Ovidiu Roşu.
De
adăugat şi faptul că, Liviu Groza are venerabila vârstă de 83 de ani şi a
editat în timp un număr de 55 de volume de specialitate privitoare la istoria
Banatului Montan.
Astfel,
au rezultat mai multe scrieri, între care se remarcă cele zece volume din
“Restituiri Istorice”, precum şi titlurile ”Contribuţii la monografia Caransebeşului”,
„Batalionul 2 Grăniceresc de Gardă din Caransebeş", „Biserica strămoşească
în Banatul grăniceresc”, „Oameni care au fost”, „Legendă şi istorie în Valea
Almăjului”, „Statuile din Caransebeş”, „Din amintirile unui dezertor”,
„Simboluri ornamentale pe casele din municipiul Caransebeş", „Contribuţii
la istoria regimentului de graniţă româno-bănăţean numărul 13 din Caransebeş”,
„Lupta de la Lugoj”, „Gheorghe Bona-Un caransebeşean pe nedrept dat
uitării" sau materialul intitulat „Caransebeşul şi Marea Unire”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu