Reputatul istoric caransebeşean
Constantin Brătescu îşi continuă cu minuţiozitate şi devotament munca de
cercetare privitoare la trecutul municipiului din “Ţara
Gugulanilor”.
Ultimul material de tipar al
acestuia, intitulat “Oraşul Caransebeş între 1941-1948. File de monografie” a
fost lansat în Aula “1 Decembrie 1918”, în organizarea Primăriei Municipiului
Caransebeş, Bibliotecii Municipale “Mihail Halici” şi Casei de Cultură “George
Suru”.
Volumul prezintă oraşul
Caransebeş în perioada de dictatură antonesciană (1941-1944) cu tributul de
sânge al Armatei Române în cel de-al Doilea Război Mondial, în care s-a
remarcat Regimentul 96 Infanterie, decorat cu Ordinul “Mihai Viteazul” pentru
eroismul ofiţerilor şi soldaţilor săi, precum şi perioada cuprinsă între
septembrie 1944 şi prima parte a anului 1948, dedicată cunoaşterii vieţii sociale,
politice, culturale şi spirituale din localitatea de pe Timiş şi Sebeş, în
primii ani ai sovietizării României.
Materialul de tipar reprezintă o
continuare a cercetărilor monografice ale istoricului caransebeşean,
concretizate anterior prin alte două lucrări de specialitate, apărute în anii
2011 şi 2014 și acoperind perioada 1867-1941.
Manifestarea cultural-literară
s-a bucurat de participarea conducerii Primăriei Municipiului Caransebeş
reprezentată prin edilul-şef Marcel Vela şi city-managerul Nicolae Borcean.
Primarul gugulan, care şi-a sărbătorit ziua de naştere chiar în această zi, a
ţinut să îl felicite şi să îi mulţumească cunoscutului istoric pentru
contribuţia avută în ceea ce priveşte prezentarea şi promovarea trecutului
locului, declarându-se totodată, onorat, pentru desfăşurarea acestui eveniment
chiar cu ocazia aniversării sale.
Totodată, mai multe personalităţi culturale ale urbei de pe Timiş şi Sebeş au ţinut să fie prezente la acest eveniment deosebit.
“M-a impresionat, în special, atenţia cu care autorul a adunat informaţiile din această cercetare. Valoarea volumului rezidă din detaliile inedite prezentate pe care Constantin Brătescu nu doar că le scoate în evidenţă ci, mai mult, le analizează explicit. Materialul de tipar reprezintă un adevărat izvor de informaţie!”, a precizat asistenţei directorul Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, Ovidiu Roşu.
“M-a impresionat, în special, atenţia cu care autorul a adunat informaţiile din această cercetare. Valoarea volumului rezidă din detaliile inedite prezentate pe care Constantin Brătescu nu doar că le scoate în evidenţă ci, mai mult, le analizează explicit. Materialul de tipar reprezintă un adevărat izvor de informaţie!”, a precizat asistenţei directorul Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, Ovidiu Roşu.
“Din acest material de tipar
cititorul poate extrage detalii deosebit de importante despre istoria
administraţiei oraşului Caransebeş, dar şi din domenii precum învăţământ,
social, economic, sanitar sau mişcarea culturală. M-am străduit să adun
material pentru această muncă a mea pe care doresc să o dăruiesc ca pe o
fereastră prin care să descoperiţi adevărul despre trecutul Caransebeşului. Vă
mulţumesc tuturor pentru prezenţă, provocare şi încurajări!”, a menţionat publicului
autorul volumului intitulat „Oraşul Caransebeş între 1941-1948. File de
monografie”, Constantin Brătescu.
Reputatul istoric caransebeşean a dus pe parcursul vieţii sale o desăvârşită muncă de prezentare şi promovare a trecutului urbei de pe Timiş şi Sebeş. Constantin Brătescu a ocupat timp de 35 de ani funcţia de director al Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, perioadă în care a cercetat continuu istoria veritabilă a locului.
În urma acestor activitaţi
intense, au rezultat scrieri deosebit de valoroase, mărturii istorice deosebit
de importante privitoare la trecutul localităţii Caransebeş.
Este vorba despre: “Episcopul
Ioan Popasu şi Cultura Bănăţeană”, “Istorie şi Cultură în Arhivele
Caraş-Severinului”, “Ştefan Velovan. Pedagog şi filozof roman (1852-1932)”,
“Cartea şi Biblioteca în spaţiul cultural bănăţean până la 1918”,
“Protopresbiterul Andrei Ghidiu (1849-1937), “Între Biserică şi Neam”,
“Biserica strămoşească din Banatul de Sud şi contribuţia sa la făurirea
României Mari (1867-1919)”, precum şi cele trei monografii privitoare la urbea
de pe Timiş şi Sebeş.
De menţionat şi faptul că,
evenimentul cultural-literar s-a încheiat cu o sesiune de autografe acordată de
autor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu