Personalităţile Banatului: Generalul Ioan Drăgălina, cel mai important militar-erou caransebeşean, a murit pe frontul de luptă al identităţii şi demnităţii naţionale din Primul Război Mondial, în anul 1916

Eroii neamului dăinuie în istorie, iar amintirea jertfelor şi moştenirile lăsate de aceştia trebuie să fie preţuite şi păstrate corespunzător, întotdeauna, cu sfinţenie!

Generalul Ioan Drăgălina s-a născut la Caransebeş în data de 16 decembrie 1860, fiind descendentul unei vechi familii de grăniceri din Banat şi a decedat la Bucureşti, la 9 noiembrie 1916, în urma rănilor suferite în Primul Război Mondial, în Defileul Jiului, lângă Mănăstirea Lainici. 

          Ioan Drăgălina a urmat clasele primare şi cele militare la Caransebeş, iar pregătirea militară a efectuat-o la Timişoara şi la Academia de Război de la Viena. În anul 1887, generalul s-a alăturat Armatelor Române, prilej cu care i s-au recunoscut gradele şi pregătirea militară. În anul 1916 a fost comandantul Diviziei I la Turnu Severin, iar în luptele pentru cucerirea Orşovei şi a Culoarului Timiş - Cerna soldaţii din subordine s-au acoperit de glorie. În luna octombrie a  aceluiaşi i s-a încredinţat comanda Armatei I-a şi luptând pe front, este rănit grav,  ceea ce îi va aduce, din păcate, moartea.

Regretatul istoric caransebeşean Liviu Groza vorbea întotdeauna cu admiraţie şi vădită emoţie când oferea detalii privitoare la activitatea militară a reputatului luptător bănăţean. Mai mult, istoricul obişnuia să prezinte publicului şi informaţii cultural-folclorice şi fotografii inedite despre militarul caransebeşean.

“În perioada de la începutul anului 1900, la Caransebeş au activat cu deosebit succes grupe de căluşari formate din tineri civili, dar şi militari, respectiv, de soldaţii Batalionului IV al Regimentului 43 ”Infanterie”, iar frumosul port popular de căluşar a fost îmbrăcat chiar şi de generalul erou Ioan Drăgălina”, a declarat în timpul vieții sale, Liviu Groza.

Primul Război Mondial îl găseşte în anul 1916 pe Ioan Drăgălina în Valea Jiului, ca urmare a declanşării unei masive ofensive germane şi austro-ungare aici, conduse de generalul Paul von Kneussl.

Astfel, în dimineaţa zilei de 11 octombrie 1916 generalul Drăgălina primeşte ordin să se deplaseze la Craiova, unde este numit în funcţia de comandant al Armatei I. În dimineaţa zilei de 12 octombrie, generalul ia o maşină, un şofer şi doi ofiţeri și pleacă personal pe câmpul de luptă, în recunoaştere, pentru a vorbi cu comandanții aflaţi în primele linii, deoarece legăturile cu unităţile înaintate erau întrerupte. Ajunge în primele linii şi trece podul din apropierea Mănăstirii Lainici, unde s-a spo­ve­dit şi s-a împărtăşit. La întoarcere, podul este cuprins într-un schimb de focuri. Maşina trece în viteză pe pod prin ploaia de gloanţe, scăpând de asediul germanilor, însă, câteva gloanţe îşi ating, totuşi, ţinta. Generalul este rănit de două gloanţe în braţul stâng şi în omoplat. A fost transportat la spitalul din Târgu Jiu, apoi la Craiova şi, în final, la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureşti.

“Spre finalul vieţii sale, patriotul român a fost rănit în braţul stâng şi omoplat de o rafală de mitralieră în luptele de pe Valea Jiului. Ajuns pe patul spitalului din Bucureşti, generalul l-a întrebat pe doctor cum s-ar putea întoarce mai repede pe câmpul de luptă, tratându-i braţul, sau prin amputarea acestuia. Medicul i-a răspuns că ultima dintre proceduri este cea eficientă, iar eroul român a ordonat tranşant: Taie-l, îmi va ajunge şi un singur braţ să îmi înfrâng inamicul!”, a mai precizat privitor la militarul bănăţean, istoricul caransebeşan Liviu Groza, trecut în neființă în luna septembrie a anului 2017.

Din păcate, chiar şi cu braţul amputat, rana i s-a infectat grav, septicemia s-a instalat în organism, iar astfel, în data de 9 noiembrie 1916, patriotul bănăţean a trecut în nefiinţă. La funeraliile acestuia au luat parte Regele, miniştri, parlamentari, oameni de cultură, ataşaţi militari străini în România. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor - Bellu Militar.

"Cine l-a cunoscut în viaţă a rămas puternic impresionat de puterea personalităţii sale. Era de o statură înaltă şi avea o înfăţişare frumoasă, înfăţişarea clasică a bănăţeanului voinic. Ochii lui mari și negri păreau a căuta mai întâi ceea ce este mai bun şi mai nobil în fiinţa omenească, de aceea s-a şi putut apropia sufleteşte de cei pe care-i conducea. Da, acestea sunt cuvintele rostite de cei care l-au cunoscut pe generalul Ion Drăgălina!", a adăugat regretatul Liviu Groza.

În urbea de pe Timiş şi Sebeş există încă din anul 1943 un monument din bronz dedicat memoriei Generalului Ioan Drăgălina, realizat de sculptorul Mihai Onofrei, şi care reprezintă “Simbolul Unităţii Naţionale” pentru gugulani.

Statuia este inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Caraş-Severin cu codul CS-III-m-B-11239.

Cunoscutul om politic Nicolae Iorga a anticipat încă din anul 1916 inaugurarea unui astfel de edificiu. Acesta a menţionat la oficiile funerare ale generalului faptul că: “Nu mai avem lacrimi acum să-l comemorăm pe acest erou, însă, va veni momentul când caransebeşenii îi vor ridica un monument care să-i cinstească vitejia şi faptele…”

“Monumentul generalului român a fost sfinţit de episcopul Veniamin Nistor care i-a îndemnat pe caransebeşenii prezenţi la manifestare să nu treacă niciodată nepăsători pe lângă această statuie”, a mai precizat Liviu Groza.

Exceptând impresionantul ansamblu monumental din municipiul din “Ţara Gugulanilor”, patria i-a fost recunoscătoare generalului de-a lungul timpului printr-o serie de omagii.

Astfel, în anul 1924, un sat din judeţul Călărași a primit denumirea de “Drăgălina”. De asemenea, instituţia de învăţământ preunivirsitar din oraşul Oraviţa, judeţul Caraș- Severin, poartă numele militarului român începând cu anul 1919. 

Totodată, pentru a se cinsti eroismul său, i s-au înălţat mai multe monumente.

Primul dintre acestea este un monument în formă de cruce, dezvelit la data de 12 octombrie 1927, şi amplasat în Valea Jiului, pe locul unde a fost rănit generalul Drăgălina.

Mai există şi două busturi ce amintesc de memoria luptătorului caransebeşean, respectiv, un bust din bronz, amplasat în municipiul Lugoj, şi realizat de sculptorul Spiridon Georgescu, monumentul fiind inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Timiş cu codul TM-III-m-B-06322, dar şi un bust din bronz pe un soclu din marmură, amplasat pe platoul din faţa Mausoleului de la Mărăşeşti, obiectivul în cauză fiind realizat de sculptorul Iulian Coruț în anul 1993.

Pe imobilul unde a domiciliat generalul Ioan Drăgălina în municipiul Caransebeş, de pe strada Ardealului, numărul 6, este amplasată o plachetă comemorativă.

          De asemenea, mai multe străzi din localităţile importante ale României poartă numele bravului erou bănăţean.

Altfel, generalul erou Ioan Drăgălina a fost omagiat la Caransebeş în anul 2016, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la moartea sa pe frontul de luptă al identităţii şi demnităţii naţionale.

Evenimentul cultural-comemorativ a avut loc la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă şi a consemnat o expoziţie de fotografii şi documente inedite privitoare la viaţa şi activitatea luptătorului gugulan, elemente din arhiva personală a regretatului istoric Liviu Groza, precum şi o sesiune de comunicări susţinută de personalităţi din lumea academică românească.

Bănăţenii aniversează 300 de ani de la semnarea “Tratatului de la Passarowitz” din 21 iulie 1718, act istoric prin care provincia a redevenit europeană şi creştină

Ziua de 21 iulie este reprezentativă pentru locuitorii "Ţării Gugulanilor", această dată fiind considerată, conform legii, “Ziua Banatului”.

Data marchează un eveniment istoric de o mare importanţă, şi anume, semnarea “Tratatului de la Passarowitz” din anul 1718, prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman pe de-o parte, şi Imperiul Habsburgic şi Republica Veneţiană de cealaltă parte, iar astfel, Banatul a redevenit o provincie europeană şi creştină.

În urma acestui acord, Banatul şi alte teritorii stăpânite de otomani sunt încorporate "Casei de Habsburg", acest eveniment fiind momentul de renaştere a provinciei istorice. În continuare au fost luate o serie de măsuri de către noua administraţie, reforme care au reconstruit aproape de la zero o regiune aflată în degringoladă.

 

Tot în acea perioadă a fost conceput primul steag al Banatului, cu o cruce albă pe fundal verde.

Anterior anului 1718, otomanii au avut mai multe succese împotriva Veneţiei şi în luptele purtate în Grecia, dar au fost înfrânţi la Petrovaradin de către trupele imperiale habsburgice conduse de prinţul Eugen de Savoia.

 

În consecinţă, în urma tratatului, Imperiul Otoman a pierdut Banatul Timişoarei, Serbia de Nord, nordul Bosniei şi Oltenia, în favoarea "Casei de Habsburg". Belgradul şi Oltenia au fost obţinute ulterior înapoi de Imperiul Otoman în anul 1739 prin “Tratatul de la Belgrad”.

De menţionat şi faptul că, proiectul legislativ prin care data de 21 iulie a devenit “Ziua Banatului” a fost adoptat de Senatul României în luna aprilie a anului 2015. Demersul a luat naştere la iniţiativa mai multor parlamentari din judeţul Timiş.

Spectacol teatral în ”Țara Gugulanilor” - Trupa ”Masquerade” a Colegiului Național ”Traian Doda” din municipiul Caransebeș a montat pe scenă cu deosebit entuziasm piesa ”Doamna Ministru”, o adaptare după Branislav Nušić

  Evenimentele culturale dedicate promovării artei dramatice continuă în municipiul din ”Țara Gugulanilor”.

  Trupa de Teatru ”Masquerade” a Colegiului Național ”Traian Doda” a jucat cu real succes comedia ”Doamna Ministru”, o adaptare după Branislav Nušić.

               

  Manifestarea artistică a fost găzduită de sala de spectacole a Casei de Cultură ”George Suru”, care s-a dovedit neîncăpătoare pentru caransebeșenii de toate vârstele, iubitori de artă și teatru.

  ”Doamna Ministru” este o piesă de teatru de comedie din anul 1929. Reprezintă una dintre cele mai cunoscute lucrări ale dramaturgului sârb Nušić și a fost adaptată în numeroase producții de televiziune sau cinematografice.

  Prin urmare, adaptată fiind de elevii gugulani, acțiunea comediei are loc la București, la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Piesa este compusă din patru acte și urmărește ascensiunea socială a unui ministru, care intră brusc în elitele societății.

   Personajul central al spectacolului teatral este, însă, ”Coana Jivka”, peste care dă un noroc neașteptat: soțul ei este numit ministru în proaspătul guvern, iar astfel, în sfârșit, își poate împlini visurile îndelung mocnite de putere și parvenire. Nu banii o interesează pe Jivka, ci faima socială, renumele, titlul de doamnă ministru, așa că își face cărți de vizită cu acest titlu, se plimbă numai cu automobilul ministerial, învață să fumeze, să joace bridge și își ia un amant. Totul pentru a fi o doamnă de lume bună. Dar tot ce face aceasta este de un comic involuntar pentru că ea a trăit toată viața la mahala și nu înțelege absolut nimic din ceea ce face și de ce o face, se lasă influențată de toți, neștiind cum să facă mai bine pe nobila, iar tocmai eforturile în cauză o aduc în ridicol.

  De fapt, comedia ”Doamna Ministru” nu este despre politicieni, ci despre ceea ce stă în spatele lor, respectiv, o familie adeseori stupidă care singură îi poate scufunda mai rău decât toate actele lor politice. Lumea măruntă de manevre și mișculații care se creează în spatele unui om proaspăt învestit cu putere este subiectul acestei piese, lume care adesea nu este vizibilă opiniei publice, ploconelile în fața unei soții semidocte și ambițioase, rubedeniile care se înșiră la ușă să primească și ei ceva, pretendenții la mâna fiicei ministrului deși, fata era deja măritată, toate acestea fiind de un comic absurd, dar atât de verosimil.

  În concluzie, o piesă despre sentimentul balcanic al familiei, scrisă de un sârb, dar atât de românească, în fond.

  Distribuția reprezentației teatrale i-a consemnat pe elevii actori: ”Miv” Vladu-Berneanțu, Andu Suciu, Georgi Pepa, Bogdan Gașpar, Rareș Deteșan, Dan Lazăr, Robert Șvaia, Alex Hertila, Carina Nistor, Adi Popescu, Andrada Călțun, Cristian Palciuc, Maria Benghia, Iosefine Crăciun și Raul Antistescu.

  Odată cu prestația lor, tinerii caransebeșeni și-au dezvăluit aptitudinile artistice, au avut farmec, dar și o expresivitate agreabilă și coerentă, reuşind să impresioneze asistenţa numeroasă care i-a răsplătit la final cu ropote de aplauze, preț de mai multe minute.

  Totodată, în cadrul spectacolului lor, tinerii actori au impresionat prin momente de improvizație, dialoguri haioase, inedite și creativitate, dovedindu-și astfel,  aplecarea și dragostea față de scenă.

  De precizat și faptul că, odată cu derularea acestui eveniment a existat și o situație ridicolă de natură tragi-comică care s-a produs după căderea cortinei spectacolului teatral, atunci când actorii gugulani, cât și numerosul public aflat în sala de spectacole, aproape că au fost azvârliți în stradă de conducerea Casei de Cultură ”George Suru”, datorită faptului că aici urma să aibă loc imediat tocmai o acțiune politică, și anume, o întâlnire a membrilor Partidului Național Liberal Caransebeș, prezidată de senatorul Ion Marcel Vela. În aceste condiții, tinerii artiști performeri au fost îndrumați și nevoiți să se dezbrace de costumația scenică în toalete, dar și în foaierul instituției, în văzul tuturor, precum și să ofere declarații presei în plină stradă.

  ”Totul a fost astăzi ca o euforie pentru mine, căci, am jucat pentru ultima oară, a fost ultima noastră piesă montată împreună pe scenă, și am încheiat cu tristețe rolul de actori, iar de acum, vom deveni spectatori. Îndemn pe oricine să aleagă teatrul, să trăiască ce am simțit și eu pe scenă, pentru că este într-adevăr, un sentiment unic”, a spus după spectacol eleva Georgi Pepa.

  ”Cei patru ani de actorie au fost deosebit de minunați, nu am crezut că mă pot regăsi în pielea tuturor personajelor jucate. Totuși, chiar am reușit! Mă gândesc cu tristețe la ultima reprezentație, care a avut un real succes în rândul publicului, la fel ca celelalte, dar sunt convinsă că, după plecarea noastră, colegii noștri vor duce cu cinste și mândrie și pe mai departe numele Trupei Masquerade. Oricum, mă bucur să știu că evoluția mea în teatru a pornit cu un rol secundar de servitoare, iar, la final, am ajuns să joc un rol principal de doamnă ministru. Mulțumesc doamnei profesor coordonator Mihaela Muntean, precum și celorlalți colegi de trupă pentru timpul petrecut împreună, familiei  pentru susținere, dar și prietenilor și cunoscuților pentru încurajări!”, a adăugat ”Miv” Vladu-Berneanțu, interpreta ”Coanei Jivca”.

  ”Au fost emoții la începutul piesei, pentru că acum am debutat în teatru, însă, pe parcurs, acestea au dispărut. Am avut un sentiment de bucurie când am văzut că publicul se amuză la replicile noastre haioase și sper să continui în această trupă până la final”, a menționat tânăra artistă Carina Nistor.

  Altfel, Trupa de Teatru ”Masquerade” a Colegiului Naţional ”Traian Doda” din Caransebeș, coordonată de cadrul didactic Mihaela Muntean, prezintă cu regularitate diverse piese publicului iubitor al artei dramatice încă din urmă cu mai bine de patru ani.

  În repertoriul elevilor gugulani figurează reprezentaţii de succes ca: “Iată femeia pe care o iubesc”, o dramă după Camil Petrescu, ”Gaițele”, de Alexandru Kirițescu, sau ”Titanic Vals” și ”Escu” de Tudor Mușatescu, precum și  o adaptare după ”Revizorul”, de N.V. Gogol,  spectacol ce a obținut ”Marele Premiu” în cadrul evenimentului teatral juvenil de amploare denumit ”Stage International Youth Theater Festival”, ediția a VIII-a, desfășurat în anul 2017, la Cluj-Napoca.

Sărbătoarea debutului de primăvară la Caransebeș - Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă organizează o expoziţie tradiţională de mici bijuterii confecţionate prin tehnici “handmade”, derulată sub genericul de “Târgul Mărţişorului” 2018

Mărţişorul, micul obiect-bijuterie prins într-un şnur alb-roşu, este un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii, odată cu venirea primăverii, dar şi al speranţei, fiind dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc şi belşug.

Primul mărţişor a fost şnurul împletit din fir alb şi negru, cel din urmă fiind înlocuit în timp cu un fir roşu, culoare care protejează de rele şi exprimă iubirea în credinţa populară. Albul, la rândul său, semnifică puritate şi energie.

În trecut, mărţişorul era primit de copii, băieţi şi fete, de la părinţi, în dimineaţa zilei de 1 martie. Oamenii credeau că acesta îi fereşte de boli şi de deochi, că vor avea noroc în dragoste şi vor fi mai înstăriţi. Altfel spus, mărțișorul este un talisman care apără de rele pe tot parcursul anului. Primele obiecte ataşate şnurului bicolor au fost monedele de aur şi argint. Au urmat apoi mici bijuterii, de obicei din argint, şi mult mai târziu au apărut mărţişoarele din lemn şi din cânepă. În tradiţia populară, aducătoare de noroc sunt mărţişoarele care au formă de trifoi. Inima este simbol al iubirii, iar ancora, al credinţei.

Caransebeşenii care păstrează tradiţia mărţişorului au posibilitatea, şi în acest an, să cumpere micile simboluri de sezon, din târgul organizat în incinta Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă.

Astfel, instituţia de cultură din urbea de pe Timiş şi Sebeş organizează  cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, în perioada 27 Februarie – 2 Martie 2018, cea de-a VIII-a ediţie a manifestării denumite ”Târgul Mărţişorului''.

          În cadrul acestei acţiuni accentul cade pe obiectul “handmade” şi pe inovaţie, încurajându-se creativitatea în sfera artistică și meşteşugul capabil să fie reînnoit cu noi particularităţi care să comunice prin expresivitate, imaginaţie și simţ al umorului, semnificaţiile mai vechi sau mai noi ale mărţişorului.

          Au fost scoase la vânzare mărtişoare din sticlă de Murano și mărțișoare pictate, cu forme şi mărimi diferite, confecţionate din materiale variate în atelierele unor artizani locali și din zona de vest a țării.

De asemenea, pe lângă mărţişoare, sunt expuse spre comercializare gablonţuri, cadouri deosebite, felicitări şi aranjamente florale.

„Sunt prezentă pentru prima dată la acest eveniment. Mărțisoarele sunt realizate handmade din materiale precum piele naturală, fetru, dantelă, lemn și sticlă. Pentru mine, confecționarea de mărțișoare și alte obiecte decorative este un hobby de care nu mă pot lipsi”, a declarat Adriana Zaharescu din satul Zervești, comuna Turnu Ruieni.

“Acțiunea este una deosebit de necesară și utilă pentru artiștii și micii meșteșugari din zona municipiului Caransebeș. Am adus spre comercializare, în principal, mărțișoare realizate din pietre prețioase și bijuterii”, a spus Adina Tunaru din Caransebeş, prezentă de altfel, la toate cele şapte ediţii precedente ale “Târgului Mărţişorului”.

“Acesta este primul an când vin la eveniment cu mărțișoare și cadouri de Paști. Obișnuiesc să lucrez cu dragoste de dimineața până seara la obiectele expuse și sper să fie apreciate de vizitatori”, a precizat caransebeșeana Maricica Cantemir.

Mai mult, tot aici sunt expuse spre comercializare şi mărţişoare frumos mirositoare, confecţionate din săpun natural.

Acţiunea este organizată sub coordonarea managerului instituţiei de cultură, Adrian Ardeţ, cu implicarea Dorinei Grecu.

“Gama de mărțișoare prezentată anul acesta este mai diversificată față de anii precedenți. Prin această manifestare ne propunem să promovăm tradiționalul și autenticitatea, valori specific românești. Vă așteptăm cu drag la eveniment şi vă dorim tuturor o primăvară frumoasă!”, a adăugat organizatorul și reprezentatul instituției de cultură, Dorina Grecu.

De adăugat şi faptul că, “Târgul Mărţişorului” de la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă poate fi vizitat de publicul larg, zilnic, între orele 10:00 - 18:00, intrarea fiind gratuită.

Eveniment sportiv în “Ţara Gugulanilor” – Aproape o sută de ciclişti şi atleţi din vestul României s-au aliniat la startul celei de-a II-a ediţii a competiţiei outdoor “Gugu Trail Race & MTB”, derulată în comuna Bucoşniţa

 Acţiunile de promovare a mişcării în natură, a unui stil de viaţă sportiv, şi de solidaritate cu mediul înconjurător din frumoasa zonă naturală a “Ţării Gugulanilor”, au continuat în vecinătatea municipiului de pe Timiş şi Sebeş.

 Teritoriul administrativ al comunei Bucoşniţa din judeţul Caraş-Severin, localitate aflată la 15 kilometri de municipiul Caransebeş, a găzduit cea de-a II-a ediție a competiţiei outdoor “Gugu Trail Race & MTB” 2017.

  Prin urmare, cicliştii din Banat, şi nu numai, au avut ocazia să îşi demonstreze abilităţile specifice la ghidonul bicicletelor lor, iar atleții, unii sosiți acasă chiar și de peste hotare, s-au întrecut în probe de alergare montană.

  Evenimentul derulat la poalele Dealului ”Gugu”, de 484 metri altitudine, a cuprins următoarele probe distincte: “Mountain Bike” şi Semimaratonul Gugulanilor ”Cristian Nemeș” pe o distanţă de 22 kilometri, cu o diferență de nivel de aproximativ 580 metri și o altitudine maxima de 580 metri, și “Alergare Cros: Rages Run” - 12 kilometri, cu o diferență de nivel de aproximativ 290 metri și o altitudine maximă de 480 metri. 

  Traseele pe care s-au desfăşurat probele concursului a fost format din drumuri publice asfaltate, poteci turistice amenajate şi neamenajate, pante cu înclinare mare, zone accidentate, pajişti, păduri şi tăieturi.

  Proba copiilor s-a desfășurat în centrul localității pe un traseu de 400 metri, pentru copiii cu vârsta până la 12 ani, iar cei cu vârsta cuprinsă între 12 și 16 ani au alergat 800 de metri.
           
  Manifestarea dedicată rutieriştilor pe două roţi şi atleţilor s-a bucurat de participarea a aproape o sută de sportivi din judeţele Timiş, Mehedinţi, Arad, Hunedoara, şi bineînţeles, Caraş-Severin.

  Organizatorii competiţiei “Gugu Trail Race & MTB” nu au perceput sportivilor taxe de participare la eveniment, acesta având şi un scop caritabil în vederea atragerii de fonduri pentru ajutorarea copiilor defavorizaţi susţinuţi de Asociaţia “Ajutorul Copiilor pentru Viaţă” din Caransebeş.

  În clasamentul ”Open”, la categoria ”Cros”, primele locuri le-au revenit Danielei Vasiloanca și lui Nicu Ștefan Diaconu. Locurile I la categora “Mountain Bike” au fost adjudecate de Lavinia Moraru și Ovidiu Pintican, iar categoria ”Semimaraton” a fost câștigată de Alina Preda și Viktor Manoilă. 

  La final, toţi câştigătorii celor trei probe de concurs au fost recompensaţi cu diplome, trofee şi mult râvnitele medalii. Mai mult, participanții și colaboratorii evenimentului au putut servi prin grija organizatorilor porții consistente de gulaș la ceaun și băuturi răcoritoare.

  “Ne dorim să promovăm mişcarea în aer liber, în natură, un mod de viaţă sănătos şi această zonă minunată din vecinătatea comunei Bucoşniţa. Sperăm ca evenimentul nostru să fie un imbold pentru tineri şi îi invităm la sport, alături de noi. De asemenea, mesajul pe care îl transmitem se referă la protejarea şi ocrotirea mediului înconjurător. Evenimentul a fost un succes, iar astfel, ne bucurăm că am reuşit să strângem şi fonduri pentru copiii din Caransebeş ce provin din familii cu un trai mai dificil. Mulţumesc tuturor pentru implicarea în buna desfăşurare a acestei competiţii, îi felicit pe toti cei ce au participat, le doresc spor la antrenamente în continuare și le mulțumesc din suflet celor ce s-au implicat în realizarea acestei competiții, sponsori, voluntari, copii și prieteni! Nu în ultimul rând, țin să le mulțumesc celor ce au făcut donații pentru copiii nevoiași din cadrul asociației, iar, cu ajutorul lor, și aceștia vor avea un start bun în noul an școlar. Astfel, localitatea Bucoșnița, putem spune, că, pentru o zi, chiar a devenit capitala Țarii Gugulanilor!”, a precizat coordonatorul acţiunii, Marian Constantin Petruţa Iovanovici.

  ”Principalul scop al concursului este mișcarea în aer liber, practicarea sportului pentru o viață sănătoasă, dar și promvarea comunei noastre. Traseele probelor, marcate de băieții din Grupul MTB, s-au desfășurat prin satele Bucoșnița și Petroșnița, cu urcare la Mănăstirea Petroșnița și coborâre în Valea Cernețului, dar și cu traversarea Dealului Gugu în Valea Bucoșnița. Le mulțumim tuturor participanților și colaboratorilor pentru implicare!”, a adăugat primarul comunei gugulane, Vichente Suru.

  Evenimentul sportiv “Gugu Trail Race & MTB” a fost organizat prin implicarea directă a iubitorului de natură şi sport caransebeşean, Marian Constantin Petruţa Iovanovici, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Bucoşniţa, precum şi cu aportul partenerior: Asociaţia “Ajutorul Copiilor pentru Viaţă”, Serviciul Judeţean “Salvamont” Caraş-Severin, dar şi cu sprijinul tinerilor voluntari de la Asociaţia "MTB", Asociaţia "Sim.Ţim la fel" şi Clubul "Impact Vox" din municipiul din “Ţara Gugulanilor”. 

  Totodată, concursul a beneficiat și de implcarea sponsorilor de la societățile ”Linia de Sosire” din Timișoara, ”Emiliano Vest” și Hotel ”Palace” din Caransebeș.

Fotoreporter: Iasmina Iovănescu
Fotoreporter: Maria Buliga
Fotoreporter: Cristian Cornian