Caransebeşul este “Zona Zero”! Tânăra scriitoare Lavinia Călina şi-a prezentat în localitatea natală cel mai recent material de tipar de literatură ştiinţifico-fantastică

Tânăra scriitoare Lavinia Călina şi-a lansat în urbea de pe Timiş şi Sebeş ultima apariţie editorială.

Manifestarea s-a desfăşurat în organizarea Colegiului Naţional “C.D. Loga”, Bibliotecii “Mihail Halici” şi Cercului Militar, sub patronajul Primăriei Municipiului Caransebeş şi Consilului Local.

Este vorba despre prezentarea romanului “Zona Zero”, o lucrare literară ştiinţifico-fantastică în cadrul căreia autoarea descrie o societate extrem de neobişnuită, aflată la limita existenţei sale.

Cu această ocazie, elevii instituţiei de învăţământ preuniversitar caransebeşene, pregătiţi şi coordonaţi de cadrele didactice Ana Paica, Sorina Jurj şi Ariana Covaci au discutat cu autoarea despre cărţile acesteia, subiectele abordate şi modul în care aceste volume au fost primite şi apreciate de cititori.

Întâlnirea a fost una interactivă, iar la finalul evenimentului literar, cele mai bune întrebări şi comentarii formulate de elevi privitoare la cartea prezentată, au fost premiate de organizatori.

Romanul “Zona Zero” prezintă o lume întreagă lovită de un virus necunoscut, omenirea aflându-se în pragul dispariţiei. Infecţia generalizată transformă oamenii în aşa-numiţii “paraziţi”, elemente a căror instinct primar este de a se hrăni cu semenii lor. În acest context teribil, există personaje foarte bine conturate și individualizate, poteţiali eroi, precum Elena, Vlad sau Vanessa, care pot decide soarta omeniri şi, poate, salvarea acesteia…

„Deşi are doar 26 de ani, autoarea se află deja la cel de al patrulea volum, şi vorbim de nişte cărţi care s-au bucurat de un real succes, şi spun asta fiindcă, în anul 2015, Lavinia a fost cea mai citită scriitoare locală a Secţiunii Banatica, de la Biblioteca Mihail Halici. Pe de altă parte, trebuie să vă mărturisesc că nu mă surprinde acest lucru, pentru că, în timp, eu am remarcat interesul pe care voi, tinerii, îl manifestaţi pentru literatura fantastică şi science-fiction. Tocmai de aceea, am dorit ca în această săptămână dedicată Şcolii Altfel să vă prezentăm altfel de cărţi decât cele recomandate, de regulă, de manualele şcolare”, a spus directorul instituţiei de litere din municipiul Caransebeş, Mircea Moscovici.

Fosta profesoară de limba română a autoarei, Ana Paica, le-a vorbit elevilor despre frumoasa meserie de dascăl, şi despre satisfacţiile pe care aceasta le aduce cu sine.

„Cu ani în urmă, când am devenit profesor la clasa a IX-a Filologie, nu intuiam, pentru nimic în lume, că literatura română din Banat îşi va găsi în acea clasă un reprezentant. De ce? Pentru că undeva, pe rândul de la geam, era o domnişoară superbă, zglobie, dornică mereu să răspundă şi mereu avea un răspuns original faţă de colegii ei, colegi, de altfel, foarte buni şi ei. Cred că activitatea de la şcoală a fost doar un cadru în care talentul Laviniei să se manifeste. Ce-mi mai amintesc despre acest copil minunat e faptul că şi-a dorit din tot sufletul să devină actriţă. Lavinia şi-a transformat visul, pentru puţin timp, în realitate, fiindcă o perioadă a jucat la Casa de Cultură, în piese regizate de Dorina Şovre. Se pare însă că teatrul nu a fost suficient. Se pare că tot ce a acumulat ea, ca emoţie, ca trăire, a reuşit să elibereze prin condei, şi a făcut-o la superlativ”, a mărturisit Ana Paica.

După ce a povestit, pe scurt, viaţa de liceană trăită de ea, şi faptul că, după Litere, a făcut şi Şcoala sanitară, pentru ca acum să fie în primul an la Ştiinţe economice, autoarea le-a spus tinerilor că, pentru ea, scrisul a însemnat o eliberare.

„Niciodată nu m-am gândit că am să public. De fapt, am început să citesc cărţi de dincolo, cum ar fi Academia Vampirilor, şi, într-o zi m-am întrebat, oare la noi nu se scrie genul acesta de literatură, adică una altfel decât cea de la clasă, pe care trebuie s-o înveţi, erau adică nişte romane pe care nu puteam să la înţeleg, erau cărţi care nu mă atrăgeau. Căutând pe internet, am văzut că, la noi, nimeni nu a abordat genul la care mă gândeam eu, şi, negăsind, am zis că dacă n-a făcut-o nimeni, atunci s-o fac eu! Şi aşa s-a născut «Ultimul avanpost», o carte de care nici măcar tatăl meu nu a ştiut decât cu câteva zile înainte de a fi publicată. Până în ziua în care am primit coletul de la editură, nu m-a crezut”, a menţionat Lavinia Călina.

“Elevii noştri sunt cititori care fac cinste acestei generaţii şi ne bucurăm că, prin evenimentul de astăzi, am reuşit să sădim în ei sămânţa dragostei pentru carte”, a precizat la finele manifestării literare cadrul didactic Sorina Jurj.

De adăugat că, Lavinia Călina s-a născut în localitatea Caransebeş la data de 13 decembrie 1989. Este o tânără jurnalistă, artistă de fotografie şi scriitoare deosebit de promiţătoare, autoare de materiale de tipar de literatură ştiinţifico-fantastică, precum volumele intitulate “Neamul corbilor” şi “Ultimul avanpost”.

Volumul de tipar “Zona Zero” a fost lansat la sfârşitul anului trecut, la Târgul de carte „Gaudeamus” de la Bucureşti şi, pentru promovarea scrierii, Lavinia Călina a fost într-un miniturneu prin mai multe oraşe din ţară.

Adevăruri istorice - Venerabilul om de cultură caransebeşean Liviu Groza dezvăluie noi mărturii deosebit de importante, emoţionante şi inedite, privitoare la trecutul Banatului Montan

Istoricul Liviu Groza îşi continuă cu sârguinţă munca de cercetare a trecutului zonei de vest a ţării.

Astfel, noi detalii deosebit de importante, dar mai puţin cunoscute publicului caransebeşean, privitoare la istoria Banatului Montan, au ieşit recent la iveală.

Instituţia Cercului Militar din municipiul de pe Timiş şi Sebeş a găzduit o manifestare culturală specială, şi anume, vernisajul unei expoziţii de hărţi istorice, documente de război şi fotografii vechi, elemente aparţinătoare colecţiei personale ale colonelului în rezervă Liviu Groza.

Evenimentul în cauză s-a derulat sub genericul de “Hărţi vieneze ale Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13”, în organizarea Primăriei Municipiului Caransebeş, Casei de Cultură „George Suru”, Cercului Militar şi Bibliotecii „Mihail Halici”.

“Liviu Groza ne prezintă o expoziţie inedită, nu încetează să ne surprindă de fiecare dată cu noi aspecte istorice deosebit de importante. Ne implicăm ca aceste manifestări să continue la Caransebeş, iar astfel, evenimentul de astăzi face parte dintr-un ciclu de expoziţii care vor avea loc aici până la jumătatea anului viitor. Este vorba despre alte patru evenimente similare ce vor fi dedicate cetăţilor din Banatul Montan, luptelor Austro-Otomane desfăşurate în culoarul Timiş-Cerna, tratatelor de pace încheiate între puterile secolului al XIX-lea, precum şi comemorării unui secol de la moartea marelui general Ioan Drăgălina”, a declarat în deschiderea acţiunii managerul Casei de Cultură “George Suru”, Ioan Cojocariu.

Regimentul de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13 din secolului al XIX-lea era alcătuit din punct de vedere etnic, în mare parte, din soldaţi români originari din zona urbei de pe Timiş şi Sebeş, care luptau, însă, datorită contextului istoric, în subordinea Guvernului Austro-Ungar.

De altfel, eroismul ostaşilor români era prezentat în presa autohtonă şi internaţională a vremii prin articole elogioase ce scoteau în evidenţă simţul de jertfă, cutezanţa extraordinară şi dispreţul faţă de moarte a acestora.

“Eram convins că această sală va fi plină la ora derulării evenimentului, pentru că, între mine şi dumneavoastră există o legătură trainică şi sufletească care îmi întreţine sănătatea. Vă mulţumesc tuturor din inimă pentru prezenţă şi că mi-aţi onorat invitaţia, în special fostului meu cadru didactic Alexandru Străin în vârstă de 92 de ani de la Lugoj şi generalului de armată Ion Ion”, a spus Liviu Groza.

Ulterior, venerabilul om de cultură caransebeşean a prezentat publicului cele peste două sute de elemente care au făcut obiectul expoziţiei.

Totodată, autorul a povestit despre perioada sa de cercetare efectuată la Viena. Aici, a colaborat cu cercetătorul de specialitate Alexander Krischan şi cu doctorul Rainer Egger, directorul Arhivelor de Război din capitala Austriei, care i-au pus la dispoziţie documente de o inestimabilă valoare.

De asemenea, Liviu Groza a vorbit asistenţei şi despre alte subiecte istorice de referinţă.

“În acea perioadă, regimentul de la Caransebeş avea o organizare perfectă din punct de vedere militar, asemenea legiunilor din Imperiul Roman. Este deosebit de interesant că, Regulamentul de Război se aplica chiar şi în caz de pace, iar în fiecare duminică, după slujba religioasă, oştenii se adunau în actualul Parc General Ioan Drăgălina. Aici, comandantul citea pedepsele şi recompensele, iar cei cu abateri grave erau puşi să treacă printr-un rând format din două sute de oameni care aveau rolul să îi lovească, iar astfel, să-i disciplineze. Regimentul a avut un rol extrem de important, contribuind decisiv la educaţia şi cultura oamenilor locului”, a mai menţionat, între altele, Liviu Groza.

Pe teritoriul Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13 s-au născut nu mai puţin de 25 de generali care au luptat pentru păstrarea identităţii naţionale. Între aceştia, s-au făcut remarcaţi în lupte printr-o serie de merite deosebite Ioan Drăgălina, Moise Groza sau Alexandru Guran.

Manifestarea culturală organizată în urbea din “Ţara Gugulanilor” s-a încheiat cu nobilul gest al autorului care a donat o parte dintre exponate Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Caraş-Severin, reprezentată prin directorul instituţiei, Ovidiu Roşu.

De adăugat şi faptul că, Liviu Groza are venerabila vârstă de 83 de ani şi a editat în timp un număr de 55 de volume de specialitate privitoare la istoria Banatului Montan.

Astfel, au rezultat mai multe scrieri, între care se remarcă cele zece volume din “Restituiri Istorice”, precum şi titlurile ”Contribuţii la monografia Caransebeşului”, „Batalionul 2 Grăniceresc de Gardă din Caransebeş", „Biserica strămoşească în Banatul grăniceresc”, „Oameni care au fost”, „Legendă şi istorie în Valea Almăjului”, „Statuile din Caransebeş”, „Din amintirile unui dezertor”, „Simboluri ornamentale pe casele din municipiul Caransebeş", „Contribuţii la istoria regimentului de graniţă româno-bănăţean numărul 13 din Caransebeş”, „Lupta de la Lugoj”, „Gheorghe Bona-Un caransebeşean pe nedrept dat uitării" sau materialul intitulat „Caransebeşul şi Marea Unire”.

Reputatul om de cultură Liviu Groza a primit o nouă distincţie importantă ca recompensă pentru activitatea desăvârşită de cercetare a istoriei Banatului Montan, dar şi pentru promovarea spiritului militar

Astfel, Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere provenite din Ministerul Apărării Naţionale „Alexandru Ioan Cuza”, filiala Caraş-Severin, i-a conferit istoricului, locotenent-colonel în rezervă, o Diplomă aniversară. Recompensa în cauză marchează împlinirea a 90 de ani de legimitate istorică a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere provenite din Ministerul Apărării Naţionale „Alexandru Ioan Cuza”, un sfert de veac de la reluarea activităţii acesteia, dar şi cinci ani de la instituirea „Zilei Rezervistului Militar”.

Evenimentul de acordare a diplomei a avut la Reşiţa, în prezenţa preşedintelui asociaţiei militare în cauză.

„Desigur, în momentul acordării acestei distincţii am fost deosebit de emoţionat, dar şi foarte mulţumit pentru că am fost onorat în acest mod pentru activităţile ce le-am susţinut şi le desfăşor în continuare. M-am angajat să organizez o expoziţie cuprinzând fotografii inedite şi texte privitoare la 15 generali născuţi în graniţă. Majoritatea luptătorilor au slujit cu credinţă şi devotament curtea de la Viena, dar nu au uitat niciodată că sunt români. Tocmai acest lucru mă determină să organizez o expoziţie prin care să-i aduc în actualitate pe militarii respectivi”, a precizat Liviu Groza.

         

Manifestarea va avea loc la sfârşitul lunii iunie, la instituţia Cercului Militar din urbea de pe Timiş şi Sebeş.

De adăugat că, venerabilul istoric caransebeşean Liviu Groza a fost recompensat recent cu alte trei distincţii importante, acordate pentru munca depusă în slujba de cercetare şi promovare a culturii Banatului Montan.

Distincţiile respective i-au fost acordate reputatului om de cultură în cadrul manifestării denumite „Sărbătoarea Muzeelor Săteşti”, organizată în comuna cărăşeană Eftimie Murgu.

Astfel, Primăria şi Consiliul Local de aici i-au conferit istoricului Liviu Groza titlul şi placheta de „Cetăţean de Onoare” al comunei, pentru contribuţia adusă la cunoaşterea trecutului locului.

Totodată, Consiliul Judeţean şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin i-au acordat lui Liviu Groza o Diplomă de participare, pentru rolul avut în promovarea şi afirmarea valorilor tradiţionale româneşti în cadrul manifestării în cauză.

Nu în ultimul rând, Asociaţia Culturală „Constantin Brâncuşi” din Timişoara, i-a conferit omului de cultură din urbea de pe Timiş şi Sebeş, o Diplomă de excelenţă ca semn de apreciere a meritelor deosebite avute pentru promovarea limbii române, culturii şi spiritualităţii naţionale, precum şi pentru evidenţierea şi păstrarea valorilor tradiţionale ale satului românesc din zona Banatului Istoric.  

De menţionat şi faptul că, Liviu Groza, asiduu cercetător al trecutului urbei, s-a consacrat în timp prin cercetarea efectuată şi totalitatea volumelor de specialitate editate, peste 50 la număr, ca principalul istoric din Banatul Montan.

Solemnitate la Caransebeş - "Ziua Eroilor Neamului” a programat în urbea din Banatul Montan ample manifestări menite să evoce memoria martirilor români

Comunitatea caransebeşeană a omagiat prin ceremonii solemne martirii neamului care s-au manifestat prin acte de eroism faţă de ţară.

Conform tradiţiei, şi în acest an, Primăria Municipiului Caransebeş, Casa de Cultură „George Suru” şi instituţia Cercului Militar au organizat, cu prilejul „Zilei Eroilor Neamului”, o serie de manifestări închinate celor care s-au jertfit pentru unitatea neamului românesc.

Acţiunile în cauză au debutat la Cimitirul Eroilor de la Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” de pe strada Muntele Mic, unde a fost săvârşită o slujbă de pomenire şi au fost depuse coroane la mormintele martirilor bănăţeni căzuţi la datorie.

Manifestările din urbea de pe Timiş şi Sebeş dedicate „Zilei Eroilor Neamului”  au mai programat ulterior acţiuni similare şi la „Monumentul Partizanilor”.

De asemenea, la monumentul Generalului Ioan Drăgălina a fost intonat imnul României, participanţii au depus alte coroane, au fost rostite scurte alocuţini şi evocări istorice, iar un sobor de preoţi a oficiat o slujbă religioasă.

În discursurile lor, locţiitorul comandantului Unităţii Militare Caransebeş maiorul Costi Păun, parlamentarul de Caraş-Severin Dan Laurenţiu Tocuţ şi viceprimarul caransebeşean Filip Strejariu au evocat meritele eroilor neamului căzuţi pe câmpurile de luptă, îndemnându-i pe cei prezenţi să le cinstească memoria atât prin vorbe, dar mai ales prin fapte.

Din programul zilei nu a lipsit nici tradiţionala paradă. Au defilat astfel prin faţa asistenţei, detaşamentele din cadrul Jandarmeriei, Unităţii Militare Caransebeş, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Semenic”, Poliţiei Locale precum şi Fanfara „Lira”.

De adăugat şi faptul că, „Ziua Eroilor Neamului” se omagiază în Romania din luna august a anului 1920. Atunci, regele Ferdinand I a promulgat o Lege prin care se stabilea ca, de Ziua Înălţării Domnului, la 40 de zile după Sfintele Sărbatori Pascale, se vor organiza anual, la nivel naţional, manifestări comemorative în cinstea eroilor cazuţi în război.

Venerabilul istoric Liviu Groza dezvăluie noi mărturii importante, emoţionante şi surprinzătoare, privitoare la trecutul localităţii Caransebeş

Istoricul Liviu Groza îşi continuă munca minuţioasă de cercetare a trecutului urbei de pe Timiş şi Sebeş.

Astfel, noi detalii deosebit de importante, dar mai puţin cunoscute publicului caransebeşean, privitoare la istoria localităţii, au ieşit recent la iveală.

Instituţia Cercului Militar din municipiul Caransebeş a găzduit o inedită acţiune, şi anume, vernisajul unei expoziţii foto-documentare dedicate oamenilor locului care au luptat în cadrul Primului Război Mondial. Toate fotografiile şi elementele ce au făcut obiectul expoziţiei aparţin colecţiei personale ale colonelului în rezervă Liviu Groza, fiind primite de la participanţii în lupte.

De precizat şi faptul că, manifestarea de la Caransebeş a marcat astfel, împlinirea unui număr de 100 de ani de la debutul Primului Război Mondial.

În principal, mărturiile trecutului prezentate de Liviu Groza se referă la activităţiile susţinute de militarii caransebeşeni din cadrul Regimentului 43 “Infanterie” care au luptat în Primul Război Mondial pe câmpurile de luptă din Slovenia şi Italia.

Regimentul era alcătuit din punct de vedere etnic, în mare parte, din soldaţi români originari din urbea de pe Timiş şi Sebeş, care luptau, însă, datorită contextului istoric, în subordinea Guvernului Austro-Ungar.

Între ostaşii celebri care se aflau în acea perioadă pe front se număra şi renumitul taragotist Luţă Ioviţă, care nu ezita să îşi încânte camarazii de arme cu măiestria sa, ori de câte ori avea prilejul.

Liviu Groza a făcut în acest context o declaraţie pe cât de emoţionantă pe atât de senzaţională: “La finalul unei zile de luptă, la momentul când militarii au lăsat armele la o parte, Luţă Ioviţă şi-a luat taragotul şi a început să le performeze camarazilor, conform obişnuiţei sale. Inamicii italieni, aflaţi nu prea departe de acel loc, s-au oprit şi ei din rutina lor, l-au ascultat pe instrumentistul caransebeşean cu atenţie şi încântare, iar la final, chiar l-au recompensat cu… ropote de aplauze!”