Personalităţile Banatului: Generalul Ioan Drăgălina, cel mai important militar-erou caransebeşean, a murit pe frontul de luptă al identităţii şi demnităţii naţionale din Primul Război Mondial, în anul 1916

Eroii neamului dăinuie în istorie, iar amintirea jertfelor şi moştenirile lăsate de aceştia trebuie să fie preţuite şi păstrate corespunzător, întotdeauna, cu sfinţenie!

Generalul Ioan Drăgălina s-a născut la Caransebeş în data de 16 decembrie 1860, fiind descendentul unei vechi familii de grăniceri din Banat şi a decedat la Bucureşti, la 9 noiembrie 1916, în urma rănilor suferite în Primul Război Mondial, în Defileul Jiului, lângă Mănăstirea Lainici. 

          Ioan Drăgălina a urmat clasele primare şi cele militare la Caransebeş, iar pregătirea militară a efectuat-o la Timişoara şi la Academia de Război de la Viena. În anul 1887, generalul s-a alăturat Armatelor Române, prilej cu care i s-au recunoscut gradele şi pregătirea militară. În anul 1916 a fost comandantul Diviziei I la Turnu Severin, iar în luptele pentru cucerirea Orşovei şi a Culoarului Timiş - Cerna soldaţii din subordine s-au acoperit de glorie. În luna octombrie a  aceluiaşi i s-a încredinţat comanda Armatei I-a şi luptând pe front, este rănit grav,  ceea ce îi va aduce, din păcate, moartea.

Regretatul istoric caransebeşean Liviu Groza vorbea întotdeauna cu admiraţie şi vădită emoţie când oferea detalii privitoare la activitatea militară a reputatului luptător bănăţean. Mai mult, istoricul obişnuia să prezinte publicului şi informaţii cultural-folclorice şi fotografii inedite despre militarul caransebeşean.

“În perioada de la începutul anului 1900, la Caransebeş au activat cu deosebit succes grupe de căluşari formate din tineri civili, dar şi militari, respectiv, de soldaţii Batalionului IV al Regimentului 43 ”Infanterie”, iar frumosul port popular de căluşar a fost îmbrăcat chiar şi de generalul erou Ioan Drăgălina”, a declarat în timpul vieții sale, Liviu Groza.

Primul Război Mondial îl găseşte în anul 1916 pe Ioan Drăgălina în Valea Jiului, ca urmare a declanşării unei masive ofensive germane şi austro-ungare aici, conduse de generalul Paul von Kneussl.

Astfel, în dimineaţa zilei de 11 octombrie 1916 generalul Drăgălina primeşte ordin să se deplaseze la Craiova, unde este numit în funcţia de comandant al Armatei I. În dimineaţa zilei de 12 octombrie, generalul ia o maşină, un şofer şi doi ofiţeri și pleacă personal pe câmpul de luptă, în recunoaştere, pentru a vorbi cu comandanții aflaţi în primele linii, deoarece legăturile cu unităţile înaintate erau întrerupte. Ajunge în primele linii şi trece podul din apropierea Mănăstirii Lainici, unde s-a spo­ve­dit şi s-a împărtăşit. La întoarcere, podul este cuprins într-un schimb de focuri. Maşina trece în viteză pe pod prin ploaia de gloanţe, scăpând de asediul germanilor, însă, câteva gloanţe îşi ating, totuşi, ţinta. Generalul este rănit de două gloanţe în braţul stâng şi în omoplat. A fost transportat la spitalul din Târgu Jiu, apoi la Craiova şi, în final, la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureşti.

“Spre finalul vieţii sale, patriotul român a fost rănit în braţul stâng şi omoplat de o rafală de mitralieră în luptele de pe Valea Jiului. Ajuns pe patul spitalului din Bucureşti, generalul l-a întrebat pe doctor cum s-ar putea întoarce mai repede pe câmpul de luptă, tratându-i braţul, sau prin amputarea acestuia. Medicul i-a răspuns că ultima dintre proceduri este cea eficientă, iar eroul român a ordonat tranşant: Taie-l, îmi va ajunge şi un singur braţ să îmi înfrâng inamicul!”, a mai precizat privitor la militarul bănăţean, istoricul caransebeşan Liviu Groza, trecut în neființă în luna septembrie a anului 2017.

Din păcate, chiar şi cu braţul amputat, rana i s-a infectat grav, septicemia s-a instalat în organism, iar astfel, în data de 9 noiembrie 1916, patriotul bănăţean a trecut în nefiinţă. La funeraliile acestuia au luat parte Regele, miniştri, parlamentari, oameni de cultură, ataşaţi militari străini în România. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor - Bellu Militar.

"Cine l-a cunoscut în viaţă a rămas puternic impresionat de puterea personalităţii sale. Era de o statură înaltă şi avea o înfăţişare frumoasă, înfăţişarea clasică a bănăţeanului voinic. Ochii lui mari și negri păreau a căuta mai întâi ceea ce este mai bun şi mai nobil în fiinţa omenească, de aceea s-a şi putut apropia sufleteşte de cei pe care-i conducea. Da, acestea sunt cuvintele rostite de cei care l-au cunoscut pe generalul Ion Drăgălina!", a adăugat regretatul Liviu Groza.

În urbea de pe Timiş şi Sebeş există încă din anul 1943 un monument din bronz dedicat memoriei Generalului Ioan Drăgălina, realizat de sculptorul Mihai Onofrei, şi care reprezintă “Simbolul Unităţii Naţionale” pentru gugulani.

Statuia este inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Caraş-Severin cu codul CS-III-m-B-11239.

Cunoscutul om politic Nicolae Iorga a anticipat încă din anul 1916 inaugurarea unui astfel de edificiu. Acesta a menţionat la oficiile funerare ale generalului faptul că: “Nu mai avem lacrimi acum să-l comemorăm pe acest erou, însă, va veni momentul când caransebeşenii îi vor ridica un monument care să-i cinstească vitejia şi faptele…”

“Monumentul generalului român a fost sfinţit de episcopul Veniamin Nistor care i-a îndemnat pe caransebeşenii prezenţi la manifestare să nu treacă niciodată nepăsători pe lângă această statuie”, a mai precizat Liviu Groza.

Exceptând impresionantul ansamblu monumental din municipiul din “Ţara Gugulanilor”, patria i-a fost recunoscătoare generalului de-a lungul timpului printr-o serie de omagii.

Astfel, în anul 1924, un sat din judeţul Călărași a primit denumirea de “Drăgălina”. De asemenea, instituţia de învăţământ preunivirsitar din oraşul Oraviţa, judeţul Caraș- Severin, poartă numele militarului român începând cu anul 1919. 

Totodată, pentru a se cinsti eroismul său, i s-au înălţat mai multe monumente.

Primul dintre acestea este un monument în formă de cruce, dezvelit la data de 12 octombrie 1927, şi amplasat în Valea Jiului, pe locul unde a fost rănit generalul Drăgălina.

Mai există şi două busturi ce amintesc de memoria luptătorului caransebeşean, respectiv, un bust din bronz, amplasat în municipiul Lugoj, şi realizat de sculptorul Spiridon Georgescu, monumentul fiind inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Timiş cu codul TM-III-m-B-06322, dar şi un bust din bronz pe un soclu din marmură, amplasat pe platoul din faţa Mausoleului de la Mărăşeşti, obiectivul în cauză fiind realizat de sculptorul Iulian Coruț în anul 1993.

Pe imobilul unde a domiciliat generalul Ioan Drăgălina în municipiul Caransebeş, de pe strada Ardealului, numărul 6, este amplasată o plachetă comemorativă.

          De asemenea, mai multe străzi din localităţile importante ale României poartă numele bravului erou bănăţean.

Altfel, generalul erou Ioan Drăgălina a fost omagiat la Caransebeş în anul 2016, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la moartea sa pe frontul de luptă al identităţii şi demnităţii naţionale.

Evenimentul cultural-comemorativ a avut loc la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă şi a consemnat o expoziţie de fotografii şi documente inedite privitoare la viaţa şi activitatea luptătorului gugulan, elemente din arhiva personală a regretatului istoric Liviu Groza, precum şi o sesiune de comunicări susţinută de personalităţi din lumea academică românească.

“In Memoriam - General Ioan Drăgălina”: Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş va organiza un eveniment cultural menit să comemoreze o sută de ani de la jertfa militarului gugulan pe câmpul de luptă al Primului Război Mondial

Generalul erou Ioan Drăgălina va fi omagiat la Caransebeş cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la moartea sa pe frontul de luptă al identităţii şi demnităţii naţionale.

Evenimentul cultural-comemorativ va consemna o expoziţie de fotografii şi documente inedite privitoare la viaţa şi activitatea luptătorului gugulan, elemente din arhiva personală a reputatului istoric Liviu Groza, precum şi o sesiune de comunicări susţinută de personalităţi din lumea academică românească.

Manifestarea omagială se va desfăşura în data de 8 noiembrie, începând cu ora 10:00, la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă.

Omul de cultură caransebeşean Liviu Groza vorbeşte întotdeauna cu admiraţie şi vădită emoţie când oferă detalii privitoare la activitatea militară a reputatului luptător bănăţean. Mai mult, istoricul obişnuieşte să prezinte publicului informaţii şi fotografii inedite despre militarul caransebeşean.

“În întreaga Europă sunt manifestări dedicate Primului Război Mondial, şi era firesc ca şi Caransebeşul să organizeze asemenea acţiuni. Când spun aceasta, mă refer la faptul că, spre bucuria şi mândria noastră de bănăţeni, oraşul nostru a dat un erou naţional, pe Generalul Ioan Dragalina. În acest sens, vom organiza la muzeu o expoziţie cu documente originale precum scrisori  şi fotografii, dar şi altele, toate legate de viaţa şi activitatea generalului”, a declarat Liviu Groza.

Tot cu această ocazie, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul de pe Timiş şi Sebeş va găzdui şi Conferinţa Naţională “Omagiu Eroului Naţional Ioan Drăgălina, la o sută de ani”.

“În cadrul acestei manifestări, vor susţine prezentări personalităţi din lumea academică, printre care Ioan Păun-Otiman şi Ioan-Aurel Pop. Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Primăria Municipiului Caransebeş vor fi, de asemenea, alături de noi. Prezenţi la eveniment vor fi şi reprezentanţii Muzeului Naţional din Timişoara, precum şi ai Muzeului Militar din Bucureşti, ai Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Caransebeş, şi ai Primăriei Turnu Ruieni şi Şcolii Gimnaziale din Borlova, dar am invitat la eveniment şi cadre militare active şi veterani de război”, a precizat şeful de secţie din cadrul muzeului, Bogdana Branca-Negrei.

“Anul acesta aniversăm o sută de ani de la trecerea eroului nostru în nefiinţă. Vom organiza o manifestare deosebită, care să atingă un moment sensibil şi important al spiritualităţii româneşti din această parte de ţară. Mulţumesc tuturor colaboratorilor şi reputatului istoric Liviu Groza pentru că ne sunt alături!”, a menţionat managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul de pe Timiş şi Sebeş, Adrian Ardeţ.

Generalul Ioan Drăgălina s-a născut la Caransebeş în data de 16 decembrie 1860, fiind descendentul unei vechi familii de grăniceri din Banat şi a decedat la Bucureşti, la 9 noiembrie 1916, în urma rănilor suferite în Primul Război Mondial, în Defileul Jiului, lângă Mănăstirea Lainici.

Ioan Drăgălina a urmat clasele primare şi cele militare la Caransebeş, iar pregătirea militară a efectuat-o la Timişoara şi la Academia de Război de la Viena. În anul 1887, generalul s-a alăturat Armatelor Române, prilej cu care i s-au recunoscut gradele şi pregătirea militară. În anul 1916 a fost comandantul Diviziei I la Turnu Severin, iar în luptele pentru cucerirea Orşovei şi a Culoarului Timiş - Cerna soldaţii din subordine s-au acoperit de glorie. În luna octombrie a aceluiaşi i s-a încredinţat comanda Armatei I-a şi luptând pe front, este rănit grav, ceea ce îi va aduce, din păcate, moartea.

Astfel, Primul Război Mondial îl găseşte în anul 1916 pe Ioan Drăgălina în Valea Jiului, ca urmare a declanşării unei masive ofensive germane şi austro-ungare aici, conduse de generalul Paul von Kneussl.

În dimineaţa zilei de 11 octombrie 1916 generalul Drăgălina primeşte ordin să se deplaseze la Craiova, unde este numit în funcţia de comandant al Armatei I. În dimineaţa zilei de 12 octombrie, generalul ia o maşină, un şofer şi doi ofiţeri și pleacă personal pe câmpul de luptă, în recunoaştere, pentru a vorbi cu comandanții aflaţi în primele linii, deoarece legăturile cu unităţile înaintate erau întrerupte. Ajunge în primele linii şi trece podul din apropierea Mănăstirii Lainici, unde s-a spovedit şi s-a împărtăşit. La întoarcere, podul este cuprins într-un schimb de focuri. Maşina trece în viteză pe pod prin ploaia de gloanţe, scăpând de asediul germanilor, însă, câteva gloanţe îşi ating, totuşi, ţinta. Generalul este rănit de două gloanţe în braţul stâng şi în omoplat. A fost transportat la spitalul din Târgu Jiu, apoi la Craiova şi, în final, la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureşti, unde i se amputează braţul.

Din păcate, chiar şi cu braţul amputat, rana i s-a infectat grav, septicemia s-a instalat în organism, iar astfel, în data de 9 noiembrie 1916, patriotul bănăţean a trecut în nefiinţă. La funeraliile acestuia au luat parte Regele, miniştri, parlamentari, oameni de cultură, ataşaţi militari străini în România. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor - Bellu Militar.

În urbea de pe Timiş şi Sebeş există încă din anul 1943 un monument din bronz dedicat memoriei Generalului Ioan Drăgălina, realizat de sculptorul Mihai Onofrei, şi care reprezintă “Simbolul Unităţii Naţionale” pentru gugulani.

Statuia este inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Caraş-Severin cu codul CS-III-m-B-11239.

Totodată, pe faţada imobilului unde a domiciliat generalul Ioan Drăgălina în municipiul Caransebeş, de pe strada Ardealului, numărul 6, este amplasată o plachetă comemorativă, care aminteşte de vitejia şi jertfa luptătorului gugulan.

“Eros şi sexualitatea în Dacia Romană” - Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş găzduieşte o nouă expoziţie deosebit de importantă alcătuită din elemente de patrimoniu cultural naţional

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul Caransebeş a organizat o nouă activitate menită să promoveze patrimoniul cultural naţional.

Este vorba despre vernisajul unei expoziții itinerante deosebit de importante privitoare la cultura şi moştenirea daco-romană, cu titlul ,,Eros și sexualitatea în Dacia Romană''.

Evenimentul s-a derulat în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Muzeul Orăşenesc Turda, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, Muzeul Banatului Timişoara şi Complexul Muzeal Bistriţa Năsăud, cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

Expoziţia cuprinde un număr de 84 piese, precum statuete, pandantive, amulete şi vase ceramice, descoperite pe teritoriul României de-a lungul timpului, acestea constituind o reflectare artistică a sexualităţii şi nudităţii în Epoca Romană.

Din colecţia Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din urbea de pe Timiş şi Sebeş sunt expuse trei piese, respectiv, o statuetă de bronz şi două fragmente ,,terra sigillata''.

            Vernisajul s-a bucurat de participarea unui număr reprezentativ de tineri, cadre didactice, oameni de litere, dar şi istorici, precum venerabilul Liviu Groza.

“Manifestarea cultural-arheologică îşi propune abordarea unui subiect delicat care nu a mai fost pus în valoare până în prezent de muzeografia din România. Este, totodată, un subiect incitant ce vine să completeze civilizaţia romană din provincia Dacia. Piesele expuse o reprezintă pe zeiţa frumuseţii Venus şi pe fiul acesteia Eros, sau Amor, acestea fiind utilizate ca talismane în antichitate. Expoziţia se adresează tinerilor ce apreciază frumuseţea corpului uman, dar care trebuie să înţeleagă că declinul Imperiului Roman s-a datorat şi moravurilor decadente”, a declarat managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Adrian Ardeţ.

Cea mai importantă piesă din colecţie aparţine chiar instituţiei muzeale din municipiul de pe Timiş şi Sebeş. Aceasta este o statuetă reprezentând un hermafrodit, cu corp feminin şi organ sexual masculin, obiect ce a fost descoperit în localitatea cărăşeană Berzovia, la finele secolului al XIX-lea.

De precizat şi faptul că, expoziţia itinerată este deschisă publicului iubitor de istorie şi arheologie de peste 16 ani, în perioada 18 aprilie – 31 mai 2016.

“Adio, doamnă!” – Maestrul Tudor Gheorghe revine în “Ţara Gugulanilor” cu un nou spectacol muzical inedit, plin de farmec şi rafinament

Frumuseţea şi originalitatea muzicii româneşti de odinioară vor putea fi redescoperite de caransebeşeni în cadrul unui nou eveniment cultural de anvergură.

Maestrul Tudor Gheorghe se întoarce astfel în urbea de pe Timiş şi Sebeş cu o reprezentaţie muzicală de excepţie, încărcată de farmec şi rafinament.

Sala de spectacole a Casei de Cultură “George Suru” va găzdui sub genericul de “Adio, doamnă!”, un eveniment de marcă, menit să readucă în peisajul actual un tablou muzical veritabil, privit retrospectiv spre muzica românească din perioada interbelică, interval de timp în care eleganţa, politeţea şi respectul faţă de semeni se evidenţiau puternic.

Manifestarea în cauză are loc în data de 11 decembrie 2015, începând cu ora 19:00.

Programul muzical este unul special, inspirat de operele şi povestirile marilor personalităţi din literatura română, precum Tudor Arghezi sau Ion Minulescu, şi de compoziţiile muzicale ale celor mai apreciaţi interpreţi care s-au impus la acea vreme, între care Jean Moscopol, Titi Botez sau Cristian Vasile.

Sub bagheta dirijorului Marius Hristescu şi în acompaniamentul orchestrei sale, Tudor Gheorghe le va oferi admiratorilor săi un repertoriu variat, o selecţie de cântece deosebite, poveşti frumoase şi slagăre din vremea boemă de odinioară, cu refrene nemuritoare, fredonate şi în prezent.

Biletele pentru spectacolul „Adio, doamnă!” au fost puse în vânzare la agenţia teatrală de la parterul Casei de Cultură “George Suru”, costul acestora fiind în sumă de 70 lei.

De menţionat şi faptul că, Tudor Gheorghe a mai susţinut anul acesta un concert la Caransebeş, la jumătatea lunii mai.

În recitalul intitulat “The best of Taraf” artistul a interpretat, alături de colaboratorii apropiați, unele dintre cele mai bune melodii din discografia sa. 

Tudor Gheorghe este cântăreţ, compozitor şi actor, fiind născut în data de 1 august 1945, în comuna Podari din judeţul Dolj. Îşi continuă cu succes cariera începută în anul 1966, susţinând recitaluri în ţară şi străinătate, precum şi interpretând roluri pe scena Teatrului Naţional din Craiova.

Premieră în Banatul Montan: Primul echipaj brevetat în mod oficial în România pentru activităţile de salvare în cazuri de avalanşă este format din salvamontistul caransebeşean Cristian Brecica şi patrupedul Vreni Dark Kennel

Performanță inedită în Banatul Montan!

Caransebeşanul Cristian Brecica, coordonatorul Asociaţiei Câinii de Salvare SAR „Gugulania”, este deținătorul primului câine născut şi brevetat în România, în mod oficial, pentru intervenţiile de salvare în cazuri de avalanşă.

Patrupedul se numește Vreni Dark Kennel și aparține rasei Ciobănesc Belgian Malinois.

Distincția în cauză vine ca urmare a participării timp de opt zile la o sesiune de perfecționare în cadrul Școlii Naţionale de Pregătire a Salvatorilor Montani de la Padina, din Munții Bucegi.

Brevetul cu numărul 01 pentru România, este deosebit de important întrucât a fost obținut după sistemul francez și este valabil atât pentru acțiunile de salvare în caz de avalanşă, cât şi pentru activitățile de genul derulate pe suprafaţa împădurită.

Examenul de brevetare a fost unul deosebit de complex, punându-se accent pe ideea de echipaj. În consecință, acesta a presupus cunoașterea lucrurilor teoretice din domeniu, dar și efectuarea cu succes a unei căutări de două persoane ascunse la un metru adâncime în zăpadă, într-un timp recomandat.

”Nu am fost singur în acest demers, mulțumesc tuturor apropiaților și colaboratorilor care m-au susținut! Important este să știi ce vrei și să fii cinstit cu munca ta... Succesul nostru se datorează seriozității și timpului acordat acestei munci!”, a declarat salvamontistul cărășean Cristian Brecica.

De menționat faptul că, în urbea de pe Timiş şi Sebeş există de aproximativ un an de zile o asociaţie canină de salvare de vieţi omeneşti, ce deserveşte acţiunile de căutare în Munţii Banatului.

Este vorba despre Asociaţia Câinii de Salvare SAR (Search and Rescue) „Gugulania”, structura în cauză fiind coordonată de salvamontistul cărăşean voluntar Cristian Brecica.

Câinii special antrenaţi pentru situaţii limită pot sprijini lucrătorii din cadrul Serviciului Public "Salvamont", Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic” şi Jandarmeriei Caraş-Severin, în potenţialele activităţi de salvare din munţi.

Mai trebuie adăugat și faptul că, la finele anului trecut, patrupedul brevetat Vreni Dark Kennel și îndrumătorul său au mai obținut o performanță importantă şi la Campionatul Naţional al Câinilor de Salvare ce a avut loc la Craiova. Astfel, după derularea competiţiei, super-câinele de la Caransebeș a câştigat premiul I pentru cea mai bună căutare de persoane dispărute în pădure.

Cei mai curajoşi super-câini de la Caransebeş sunt special antrenaţi pentru intervenţiile de salvare din zonele montane

În urbea de pe Timiş şi Sebeş există o asociaţie canină de salvare de vieţi omeneşti, ce deserveşte acţiunile de căutare în Munţii Banatului.

Este vorba despre Asociaţia Câinii de Salvare SAR (Search and Rescue) „Gugulania”, structura în cauză fiind recent înfiinţată precum şi coordonată de salvamontistul cărăşean voluntar Cristian Brecica.

Câinii special antrenaţi pentru situaţii limită pot sprijini lucrătorii din cadrul Serviciului Public "Salvamont", Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic” şi Jandarmeriei Caraş-Severin, în potenţialele activităţi de salvare din munţi.

Pentru salvarea de vieţi omeneşti sunt utilizaţi doi câini din rasa Ciobănesc Belgian Malinois şi unul din rasa Ciobănesc German. Patrupedele "umanitare" se numesc Xara, Vreni Dark Kennel şi Athos.

Câinii de rasă au un acut simţ al mirosului şi pot adulmeca de departe chiar şi oameni îngropaţi adânc în zăpadă.

În urmă cu câteva zile, super-câinii de la Caransebeş au participat sub îndrumarea lui Cristian Brecica la Campionatul Naţional al Câinilor de Salvare ce s-a desfăşurat la Craiova. După derularea competiţiei, Ciobănescul Belgian Malinois Vreni Dark Kennel a câştigat premiul I pentru cea mai bună căutare de persoane dispărute în pădure.

„Activităţile de căutare şi salvare derulate prin intermediul câinilor sunt deplin apreciate în străinătate unde există organizaţii ce activează de peste 40 de ani şi care sunt recunoscute ca fiind indispensabile în situaţii de persoane disparute, surprinse în dărâmături sau în avalanşe. În multe situaţii, procedurile de intervenţie prevăd asigurarea prioritară a accesului echipelor de căutare şi salvare cu câini, înaintea altor efective de intervenţie. Echipele în cauză, corect pregătite, dovedesc o eficienţă net superioară altor mijloace de căutare în majoritatea situaţiilor”, a declarat coordonatorul Asociaţiei Câinii de Salvare SAR „Gugulania”, Cristian Brecica.

De precizat şi faptul că, în România, mai există persoane pasionate care antrenează câini pentru salvare în localitatea Arad, colaboratori apropiaţi ai caransebeşeanului Cristian Brecica, precum şi în oraşele Cluj-Napoca, Craiova, Bucureşti, Sibiu şi Odorheiul Secuiesc.

Antrenorul principal Sorin Bălu este încrezător în obţinerea unui nou rezultat pozitiv în liga secundă pentru FC Caransebeş

Echipa FC Caransebeş îşi continuă parcursul bun în cadrul Ligii a II-a, Seria a II-a.

Gruparea antrenată de principalul Sorin Bălu, secundul Sorin Gheju şi antrenorul de portari Daniel Doran continuă seria de antrenamente fizice şi tactice în vederea obţinerii unui nou succes împotriva echipei Fortuna Poiana Câmpina, în următorul meci contând pentru Etapa a VI-a a ligii secunde.

Antrenamentele respective se desfăşoară chiar şi de două ori pe zi la stadionul din cartierul Balta Sărată.

“Chiar dacă ne aşteaptă o partidă foarte dificilă, dorim să învingem echipa Fortuna Poiana Câmpina, sunt foarte încrezător că vom obţine victoria!”, a declarat principalul Sorin Bălu.

Lotul este bine pregătit din punct de vedere fizic, valid. Sunt unele probleme minore de sănătate la Precup, dar se speră recuperarea acestuia până la debutul jocului.

De adăugat că, anteriorul meci susţinut de fotbaliştii caransebeşeni a contat pentru Cupa României. Gugulanii au cedat la limită, scor final 1-2, în faţa prim-divizionarei CSU Craiova şi au părăsit astfel competiţia în faza 16-imilor. Chiar şi în cazul eşecului, gugulanii au fost remarcaţi la finalul jocului de antrenorul principal al echipei adverse, Emil Săndoi. Fostul internaţional craiovean a ţinut să-i felicite pe fotbaliştii caransebeşeni pentru prestaţia din teren dar şi pentru că au reuşit să menţină până în ultimul minut suspansul cu privire la deznodământul jocului, în compania unei echipe mult mai experimentate, de ligă superioară.

Următorul meci al caransebeşenilor, cel împotriva echipei Fortuna Poiana Câmpina, va avea loc pe teren propriu, în data de 4 octombrie începând cu ora 11.

De precizat şi faptul că, preţul biletelor de intrare pe stadionul din Parcul "Teiuş" este de 7 lei.