Spirit românesc în Ungaria - Tradiţiile folclorice autentice specifice Banatului Montan au fost împărtăşite de către tinerii gugulani comunităţii din Gyula

Valorile spirituale şi tradiţiile etnografice veritabile ale Banatului Montan au fost prezentate şi promovate de către caransebeşeni în Ungaria, în ultimele zile.

Evenimentul cultural derulat sub genericul de “Zilele românești la Gyula”, organizat de Autoguvernarea de Naționalitate Română a localităţii maghiare, a avut loc pe parcursul a cinci zile,  prilej cu care, dincolo de spațiul geografic românesc, “s-a vorbit şi s-a simţit ca acasă”.

Manifestarea a debutat cu “Ziua folclorului românesc”, prin participarea oficialilor instituţiilor româneşti, şefi ai misiunilor diplomatice române din Ungaria, oficialităţi locale şi judeţene, între care Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Gyula, Traian Cresta, reprezentantul comunităţii româneşti în Parlamentul de la Budapesta, Tiberiu Juhasz, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Maria Gurzău Czegledi, directorul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Gyula, Mariana Negrau Vetro, directorului Centrului de Documentare şi Informare al ATRU, Mihai Cerhati, preşedintele Autoguvernării de Naţionalitate Română din Gyula, Eva Iova-Simon, directorul săptămânalului „Foaia Românească”, Delia Covaci, redactorul-şef al săptămânalului „Cronică”, Gheorghe Cozma, directorul Oficiului ATRU. Totodată, au mai fost prezenţi la eveniment, membri  ai Clubului Pensionarilor, precum şi profesori şi elevi de la instituţiile de învăţământ din localitatea maghiară.

În urma semnării unui parteneriat între Colegiul Naţional ”C. D. Loga” din municipiul Caransebeş şi Liceul „ Nicolae Bălcescu” din Gyula, în cadrul manifestărilor, a avut loc vernisajul expoziției "Costumul popular feminin din Banatul de Munte", organizată de cadrul didactic Sorina Jurj, reprezentanta instituţiei de învăţământ preuniversitar din urbea de pe Timiş şi Sebeş  la evenimentul cultural în cauză.

Activităţile derulate cu ocazia “Zilelor româneşti la Gyula” au programat ulterior lansarea cărții intitulate “Cosmonautul Dumitru Prunariu în Ţara Făgetului şi în cosmos”, material de tipar semnat de Ioan Gheorghe Oltean, cunoscut realizator și prezentator de emisiuni folclorice.

Atât gazdele, cât și oaspeții au fost deosebit de încântați de spectacolul folcloric ce s-a desfășurat ulterior.

Reprezentaţia a fost susţinută de solişti consacraţi şi tineri interpreţi precum Cornel Borza - Bihor, Mircea Cârţişorean - Sibiu, Maria Milu Sorescu, Doriana Talpeş - Timişoara, Daniela Văcărescu și Ana Jurj, ambele din Caransebeş.

Membrii Ansamblului “Zestrea Gugulanilor” din Caransebeş, coordonaţi de Simion Dragalina, au adus aplauze pentru suitele de dansuri din Banatul de Munte, iar formaţia orchestrală condusă de profesorul Ovidiu Balcu a susținut un recital instrumental bănățean.

“Manifestarea la care am participat a fost încărcată de emoție, pentru că a creat o punte culturală între două instituții de învățământ, au fost momente în care am simțit sensibilitatea și spiritul românesc, bucuria de a fi împreună, românii de aici și cei de dincolo de graniță. Ne leagă tradițiile, cultura pe care le-am putut exprima și împărtăşi în frumoasa noastră limbă română. Dansul, portul şi graiul au devenit parcă forțe ancestrale ce ne fac să avem speranţă în viitor, să fim încrezători că, oriunde ne-am afla, suntem noi, unici în felul nostru”, a declarat cadrul didactic de la Colegiul Național ”C. D. Loga”, Sorina Jurj.

         De menţionat şi faptul că, la finalul zilei, tinerii dansatori gugulani au susținut lecții de dans popular împreună cu elevii Liceului „Nicolae Bălcescu”, sub denumirea „Hai la hora mare!”.

Fotoreporter: Nuţu Jurj

Gest nobil – Cunoscutul artist Bata Marianov a donat municipiului Caransebeş un număr de 13 monumente cu impozanţă lucrate în lemn de gorun

Patrimoniul cultural al municipiului din “Ţara Gugulanilor” s-a îmbogăţit cu 13 noi monumente cu impozanţă.

Operele de artă în cauză au fost donate comunităţii caransebeşene de către reputatul artist Bata Marianov, prin intermediul Fundaţiei Culturale “Arca”, acestea provenind din Parcul de Sculptură Monumentală de la Gărâna-Wolfsberg din judeţul Caraş-Severin.

Din păcate, datorită indiferenţei autorităţilor locale din zona turistică respectivă, obiectivul în cauză a căzut pradă degradării, iar fondatorul parcului a decis să ia atitudine, în sfârşit!

Astfel, în ultimii ani, Bata Marianov a tras nenumărate semnale de alarmă referitoare la degradarea continuă şi accentuată a monumentelor de aici, însă, toate acestea au rămăs fără vreun rezultat concret.

În consecinţă, preşedintele fundaţiei a decis, ca şi ultimă soluţie, mutarea operelor de artă la Caransebeş.

Cele 13 sculpturi monumentale din lemn au fost create de artişti reprezentativi din domeniu, din ţară cât şi de peste hotare, precum: Aurel Vlad, Vlad Ciobanu, Ioan Deac Bistriţa, Gheorghi Mincev, Liviu Russu, Nada Stojici, Sava Stoianov, Napoleon Tiron, George Turcu, Alexandru Roşu şi Bata Marianov.

Primăria Municipiului Caransebeş urmează să suporte costurile legate de demontarea, transportul, amplasarea şi restaurarea monumentelor în cauză.

Cel mai probabil, cele 13 sculpturi vor fi amplasate spre vizualizare iubitorilor de artă pe traseul şoselei de ocolire a municipiului Caransebeş.

Noile monumente se vor adăuga astfel patrimoniului cultural deosebit de bogat al urbei bănăţene. Aici există deja un număr de o sută monumente cu impozanţă din lemn, marmură albă şi andezit, create de-a lungul ediţiilor ”Taberei Internaţionale de Sculptură Monumentală”.

De menţionat că, Bata Marianov a fost principalul artizan şi coordonator al “Simpozionului Internaţional de Sculptură în Lemn Teiuş”, manifestare culturală derulată în urbea de pe Timiş şi Sebeş în perioada anilor 2003-2009.

“Ideea Parcului de Sculptură Teiuş a luat naştere în urmă cu mai mulţi ani, odată ce l-am cunoscut pe actualul edil-şef caransebeşean Marcel Vela, în vremea când a deţinut funcţia de prefect al judeţului Caraş-Severin, pentru o perioadă scurtă, dar intensă şi spectaculoasă. Ne-am cunoscut în jurul unui proiect cultural pe când încercam să salvăm împreună de la degradare Parcul de Sculptură de la Gărâna-Wolfsberg. Din păcate, nu am reuşit, iar atunci, Marcel Vela mi-a propus, cu şarmul şi entuziasmul care-l caracterizează, să încercăm arta monumentală în lemn la Caransebeş. Aici, succesul a fost unul deplin şi sunt fericit că aceste 13 monumente vor ajunge într-un loc unde vor fi îngrijite şi conservate la modul corespunzător”, a declarat reputatul sculptor Bata Marianov, în ideea argumentării nobilului gest de donaţie.

Bata Marianov s-a născut la Timişoara în anul 1943, fiind în prezent stabilit în Germania. Îşi vizitează locurile de suflet din Banat cu regularitate şi ori de câte ori are prilejul.

A participat la o serie impresionantă de expoziţii şi a câştigat premii importante în domeniul artei atât în ţară, cât şi în străinătate, în ţări precum Italia, Franţa, Spania, Luxemburg, Principatul Andora sau Germania.

Între simpozioanele de sculptură la care a luat parte se numără cele de la: Oronsko – Polonia, Frankfurt şi Waldorf – Germania, Budduso – Italia sau Lavelanet şi Carcassonne – Franţa. 

De asemenea, cunoscutul artist a publicat în decursul carierei sale cărţi, cataloage, albume şi antologii de specialitate.

Distracţie garantată - Ştrandul "Tineretului" din Zona de agrement "Teiuş" este principalul punct de atracţie în sezonul estival pentru caransebeşeni

Locuitorii municipiului Caransebeş de toate vârstele şi nu numai, au o alternativă eficientă pentru a se răcori în zilele toride cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius.

Ştrandul “Tineretului” din zona de agrement "Teiuş" s-a redeschis recent cu respectarea parametrilor de funcţionare de rigoare, fiind accesibil doritorilor de distracţii estivale.

„Municipalitatea a organizat mai multe licitaţii pentru concesionarea acestui obiectiv, preţul de închiriere fiind unul modic, însă, nu s-a reuşit predarea ştrandului unei firme care să îl amenajeze şi exploateze pe perioada estivală. Prin urmare, Primăria Municipiului Caransebeş a decis ca, în regie proprie, prin Serviciul Public de Întreţinere şi Reparaţii şi a Serviciul Public Piaţa Gugulanilor să amenajeze şi să dea în folosinţă acest obiectiv. Cele două servicii, cărora ţin să le mulţumesc pentru timpul-record în care au reuşit să amenajeze ştrandul, au achiziţionat şi 25 de şezlonguri şi de umbrele, care sunt puse la dispoziţie clienţilor. Sunt convins că, în această perioadă, atât caransebeşenii, cât şi cetăţenii din jurul municipiului vor veni în număr mare să se recreeze şi să se simtă bine în acest loc”, a declarat viceprimarul urbei din „Ţara Gugulanilor”, medicul Filip Strejariu.

Astfel, Ştrandul “Tineretului” este în aceste zile, principalul punct de atracţie pentru caransebeşenii aflaţi în dificultate din cauza caniculei şi în căutare de distracţii de sezon.

„Lucrările de reabilitare ale celor două piscine au însemnat refacerea pereţilor şi aplicarea unei vopsele speciale, în cantitate mare, deoarece bazinul mare al ştrandului din Caransebeş are dimensiuni olimpice, de 50/25 metri. Pentru că ştrandul nu a mai funcţionat în ultimii trei ani, aici s-au executat şi operaţiuni de cosit şi văruit, inclusiv băncile au fost revopsite, grupurile sanitare şi întreaga instalaţie electrică au fost refăcute, iar culorile sunt plăcute, într-o cromatică potrivită sezonului estival”, a precizat directorul Serviciului Public de Întreţinere şi Reparaţii, Gheorghe Ştefan.

De adăugat şi faptul că, la Ştrandul “Tineretului” din Parcul "Teiuş" din municipiul Caransebeş sunt asigurate o serie de servicii specifice, inclusiv cel de “Salvamar”, iar igiena de aici este una ireproşabilă.

„Pentru a se respecta Ordinul Ministrului Nr. 119/2014, apa din cele două bazine are o calitate ridicată. În fiecare zi se iau probe de apă din cele două piscine, ce sunt duse la un laborator specializat. În acelaşi timp, îi rog, pe această cale, pe toţi părinţii care îşi însoţesc copiii la ştrand să nu-i lase nesupravegheaţi în zona bazinului mare, unde adâncimea apei este de 2,24 metri”, a adăugat şeful Serviciului Public „Piaţa Gugulanilor”, Luminiţa Verdeş.

De asemenea, Ştrandul “Tineretului” dispune de mese de tenis, terenuri de baschet, fotbal şi volei pe plajă.

La ştrand există şi o terasă pentru cei care doresc să consume băuturi răcoritoare ori o bere rece, sau produse culinare şi de alimentaţie.

“Obişnuiam să înot la ştrandul de la Oţelu Roşu, însă, după nefericitul accident de acolo cu tânărul electrocutat, nu voi mai merge niciodată la acel ştrand, aici mă simt în siguranţă şi îmi place” a menţionat David, în vârstă de 17 ani, domiciliat într-o localitate din vecinătatea urbei de pe Timiş şi Sebeş.

“Mă mulţumeşte redeschiderea ştrandului, am venit cu fetiţa şi băieţelul meu, amândoi se scaldă fericiţi în bazinul pentru copii. Pe viitor, îmi doresc să se organizeze aici şi cursuri de înot pentru cei mici”, este de părere caransebeşeanul Ovidiu Ilie.

“Apa din bazin este super, sunt fericit că sunt mulţi copii la ştrand, ne jucăm şi ne distrăm împreună cu toţii”, a spus Alexandru, în vârstă de 10 ani.

De adăugat şi faptul că, Ştrandul "Tineretului" este deschis zilnic în sezonul estival în intervalul orar 10-22. Preţul unui bilet de intrare este în sumă de 4 lei pentru adulţi, respectiv, 2 lei pentru copii, iar închirierea unui şezlong şi a unei umbrele costă 5 lei.

Caniculă teribilă: Izvoarele - monument cu apă potabilă sunt luate cu asalt în aceste zile de caransebeşenii de toate vârstele dornici să se răcorească!

            Locuitorii municipiului din “Ţara Gugulanilor” îndură cu dificultate cele mai ridicate temperaturi de anul acesta!

Ultimele zile cu temperaturi de peste 36 de grade Celsius au făcut ca aerul să fie irespirabil, iar disconfortul termic să fie extrem de ridicat.

Canicula extremă este provocată de masa de aer cald, tropical, care domină în această perioadă România. Mai mult, aceste temperaturi ridicate cu pâna la 6 - 7 grade peste mediile climatologice, sunt influenţate şi de radiaţia solară intensă, datorată cerului foarte senin încă de la primele ore ale dimineţii.

În acest sens, meteorologii au emis o nouă atenţionare de cod portocaliu de caniculă, cu avertizarea că indicele de confort termic depăşeşte pragul critic de 80 de unităţi.

Locuitorii urbei de pe Timiş şi Sebeş au alternative eficiente în aceste zile pentru a se răcori. Aici există un număr suficient de izvoare - monument cu apă potabilă care sunt luate cu asalt de cei aflaţi în dificultate din cauza căldurii sufocante.

De asemenea, Municipalitatea de aici a înfiinţat puncte de prim ajutor în principalele zone ale localităţii şi a redeschis Ştrandul “Tineretului” din Parcul “Teiuş”, toate acestea având un rol deosebit de important în ceea ce priveşte îmbunătăţirea confortului termic în rândul populaţiei.

Pentru evitarea incidentelor datorate caniculei, medicii sfătuiesc ca cetăţenii cu grad de risc, precum bătrânii, bolnavii cronici dar şi copiii, să evite pe cât posibil a ieşi din casă între orele 11-17.

"Totodată, ca şi măsuri de protecţie, sunt obligatorii cremele cu protecţie solară şi hainele vaporoase, duşurile dese, consumul zilnic a cel puţin doi litri de apă, precum şi evitarea mâncărurilor cu grăsimi, alcoolul sau cafeaua", a menţionat medicul de familie caransebeşean Lucia Măran.

            Agenţii economici trebuie să îşi readapteze programul de lucru în aceste zile, astfel încât să protejeze sănătatea angajaţilor. Sectoarele de activitate economică vizate sunt cele în care salariaţii lucrează în aer liber, precum construcţii şi agricultură, sau acolo unde este vorba despre aglomerări sau spaţii închise, aşa cum este cazul brutăriilor.

În fine, societăţile comerciale sunt obligate să le asigure pauze angajaţilor în locuri răcoroase şi să le distribuie apă.

Solemnitate la Caransebeş - "Ziua Eroilor Neamului” a programat în urbea din Banatul Montan ample manifestări menite să evoce memoria martirilor români

Comunitatea caransebeşeană a omagiat prin ceremonii solemne martirii neamului care s-au manifestat prin acte de eroism faţă de ţară.

Conform tradiţiei, şi în acest an, Primăria Municipiului Caransebeş, Casa de Cultură „George Suru” şi instituţia Cercului Militar au organizat, cu prilejul „Zilei Eroilor Neamului”, o serie de manifestări închinate celor care s-au jertfit pentru unitatea neamului românesc.

Acţiunile în cauză au debutat la Cimitirul Eroilor de la Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” de pe strada Muntele Mic, unde a fost săvârşită o slujbă de pomenire şi au fost depuse coroane la mormintele martirilor bănăţeni căzuţi la datorie.

Manifestările din urbea de pe Timiş şi Sebeş dedicate „Zilei Eroilor Neamului”  au mai programat ulterior acţiuni similare şi la „Monumentul Partizanilor”.

De asemenea, la monumentul Generalului Ioan Drăgălina a fost intonat imnul României, participanţii au depus alte coroane, au fost rostite scurte alocuţini şi evocări istorice, iar un sobor de preoţi a oficiat o slujbă religioasă.

În discursurile lor, locţiitorul comandantului Unităţii Militare Caransebeş maiorul Costi Păun, parlamentarul de Caraş-Severin Dan Laurenţiu Tocuţ şi viceprimarul caransebeşean Filip Strejariu au evocat meritele eroilor neamului căzuţi pe câmpurile de luptă, îndemnându-i pe cei prezenţi să le cinstească memoria atât prin vorbe, dar mai ales prin fapte.

Din programul zilei nu a lipsit nici tradiţionala paradă. Au defilat astfel prin faţa asistenţei, detaşamentele din cadrul Jandarmeriei, Unităţii Militare Caransebeş, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Semenic”, Poliţiei Locale precum şi Fanfara „Lira”.

De adăugat şi faptul că, „Ziua Eroilor Neamului” se omagiază în Romania din luna august a anului 1920. Atunci, regele Ferdinand I a promulgat o Lege prin care se stabilea ca, de Ziua Înălţării Domnului, la 40 de zile după Sfintele Sărbatori Pascale, se vor organiza anual, la nivel naţional, manifestări comemorative în cinstea eroilor cazuţi în război.

Noi reglementări legale în piaţa agroalimentară de la Caransebeş - Atestatul de producător a devenit obligatoriu pentru comercianţii de mărfuri specifice!

Odată cu prima zi a lunii mai, clienţii caransebeşeni care achiziţionează produse specifice din principala piaţă agroalimentară din localitate pot afla exact de unde provin legumele şi fructele cumpărate, dar şi informaţii despre fermier.

Astfel, producătorii agricoli trebuie să deţină  atestatul de producător pentru a-şi putea vinde marfa la tarabele din piaţa agroalimentară. Documentul, care înlocuieşte certificatul de producător, conţine informaţii amănunţite atât despre cel care produce cât şi despre ferma acestuia.

Concret, potrivit Legii pieţelor care a intrat în vigoare în luna octombrie a anului 2014, atestatul conţine informaţii precum numele  producătorului agricol, denumirea produselor şi suprafaţa de teren exploatată de acesta, respectiv efectivele de animale pe care le deţine şi pe care le-a înregistrat în registrul agricol.

Actul, eliberat persoanei fizice care desfăşoară activitate economică în sectorul agricol, este valabil un singur an şi trebuie ştampilat şi semnat semestrial de Primăria comunei sau oraşului pe teritoriul căruia are respectivul producător exploataţia. Actul se poate acorda cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale, patronale sau sindicale din agricultură.

Totodată, fie că vând la bucată sau engros, producătorii agricoli persoane fizice cu atestat de producător mai trebuie să deţină şi un carnet de comercializare. Şi acesta se eliberează la cerere tot de către Primăria pe a cărui rază de competenţă se află terenul, ferma sau gospodăria în care se obţin produsele vândute. Carnetul este unul cu elemente de siguranţă speciale, tipărit exclusiv de către Imprimeria Naţională şi alcătuit din trei file. 

De menţionat şi faptul că, fară cele două noi documente, producătorii din zona municipiului de pe Timiş şi Sebeş nu îşi vor putea vinde mărfurile specifice în perioada următoare în principala piaţă agroalimentară din localitate. 

             Mai mult, pentru nerespectarea prevederilor legii, aceştia riscă aplicarea de amenzi usturătoare.

Mafia pădurilor din Banatul Montan primeşte o lovitură cruntă: „Radarul pădurilor” a devenit operaţional!

În judeţul Caraş-Severin a început să funcţioneze „Radarul pădurilor”, primul sistem prin GPS care permite monitorizarea traseului lemnului de la plecarea din pădure şi până la valorificare, inclusiv în situaţiile în care lemnul este exportat.

Prin implementarea acestui sistem se doreşte stoparea tăierilor ilegale de lemn, dar şi combaterea evaziunii fiscale în domeniu, pădurile Banatului Montan fiind greu încercate la aceste capitole.

Astfel, toate transporturile de "aur verde", cu excepţia lemnului în volum de până la 3 metri cubi, transportat cu atelaje, se fac obligatoriu utilizând acest sistem informatic.

Aplicaţia are două componente. Prima, care este denumită ”Woodtracking” este destinată atât ocoalelor silvice, de stat sau private cât şi operatorilor economici care exploatează, transportă şi comercializează material lemnos. În momentul încărcării materialelor lemnoase în mijloacele de transport, operatorii vor introduce în sistem datele înscrise pe avizul de expediţie, inclusiv coordonatele geografice ale punctului de încărcare.  Cea de-a doua componentă a aplicaţiei este ”Iwoodtracking”. Aceasta este destinată organelor de control, respectiv tuturor factorilor care au atribuţii legale de control al circulaţiei materialului lemnos.

Practic, cu ajutorul acestei aplicaţii, într-un timp foarte scurt şi din orice punct naţional sau chiar şi din afara ţării, se vor putea realiza următoarele verificări: validitatea codului unic înscris pe avizul de însoţire, verificarea după serie şi număr aviz precum şi verificarea după numărul de înmatriculare al mijlocului de transport. Astfel, se poate stabili care este provenienţa şi legalitatea materialelor lemnoase, locul de încărcare, locul de descărcare, traseul care urmează să fie parcurs şi chiar localizarea acestora pe o hartă.

Prin urmare, nu se vor mai putea încărca materiale lemnoase şi implicit transporta cu acelaşi aviz de însoţire de mai multe ori, nu se vor mai putea legaliza materiale lemnoase tăiate ilegal întrucât se va memora locul de unde s-a încărcat materialul lemnos şi nici nu va mai fi posibilă modificarea cantităţilor înscrise pe avizele de însoţire, după valorificarea acestora pe piaţă.

De asemenea, "Mafia pădurilor" din judeţul cărăşean nu va mai putea transporta materiale lemnoase fără provenienţă legală fără ca organele de control să nu ştie şi nu va mai putea transporta cantităţi mai mari decât cele care au fost procurate în condiţii legale. Mai mult, nu mai este posibil ca un utilizator să vândă sau să transmită avize către un alt utilizator pentru că acestea nu mai pot fi folosite. Într-un astfel de caz, sistemul va genera o alertă care va fi comunicată organelor de control, acestea fiind obligate să dispună măsurile legale, iar alertele în cauză sunt memorate şi pot fi verificate oricând.

        „Radarul Pădurilor” poate fi apelat prin sistemul 112. În consecinţă, fiecare cetăţean responsabil şi cu dragoste faţă de mediul înconjurător din judeţul Caraş-Severin care doreşte să fie verificat un mijloc de transport încărcat cu materiale lemnoase, poate apela serviciul comunicând numărul de înmatriculare al autovehiculului.