Ștefan Isac, momente omagiale - Cunoscutul interpret de folclor și scriitor caransebeșean a aniversat alături de soția sa, Maria, venerabila vârstă de 50 de ani de căsătorie

  Momente omagiale deosebit de importante, frumoase și emoționante, pentru interpretul de folclor și scriitor Ștefan Isac! 

  Cunoscutul artist caransebeșean a aniversat recent o jumătate de secol de căsătorie, respectiv, ”Nunta de Aur”, alături de soția sa Maria Isac, născută Radici. 

  „În prezent, Maria mea, soția mea, dragostea mea veșnică, trece prin momente deosebit de grele, cauzate de o boală foarte gravă... Noi, oricum, vom lupta și continuare, căci, trebuie să câștigăm și să rămânem împreună și pe viitor! Maria îmi este alături de 50 de ani și pot să spun că m-a înțeles nemaipomenit și m-a sprijinit necondiționat pentru ca eu să îmi pot etala activitatea pe linia cultural-artistică. Secretul longevității noastre pleacă de la buna-înțelegere în cuplu, ca urmare a faptului că avem și doi copii, un băiat și o fată, care ne-au dăruit la rândul lor, doi nepoți, un băiețel și o fetiță”, a precizat Ștefan Isac, alături fiind de consoarta sa aflată pe patul spitalului. 

  Altfel, accesând pe Google, Radio ,,Antena Satelor”, la rublica ”Vedete”, se poate constata faptul că, din numărul de 64 de artiști ai cântecului popular din întreaga țară ce figurează în acest top, șapte sunt din Banat, iar trei sunt gugulani, și anume, doinitorul Achim Nica, Dumitru Chepețan și Ștefan Isac. 

  Celelalte vedete prezentate la loc de cinste sunt: Ileana Constantinescu, Nicolae Sabău, Mioara Velicu, Irina Loghin, Floarea Calotă, Ștefan Isac, Maria Lătărețu, Aurelian Preda, Ion Albeșteanu, Gheorghe Zamfir, Mariana Drăghicescu, Liviu Vasilică, Ion Cristoreanu, Stelian Stoica, Elena Roizen, Drăgan Muntean, Maria Tănase, Maria Lătărețu, Zavaidoc,, Maria Murgoci, Grupul Iza, Maria Cornescu, Irina Someșan, Tiberiu Ceia, Traian Jurchela, Elena Pădure, Dumitru Zamfira, Gheorghe Sărac, Alexandru Pugna, Ileana Domuța Mastan, Gheorghe Roșoga, Elena Merișoreanu, Aneta Stan, Luca Novac, Frații Petreuș, Valeria Peter Predescu, Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Dumitru Fărcaș, Daniela Condurache, Ion Dolănescu, Benone Sinulescu, Maria Rădițeanu Voicescu, Fănică Luca, Lucreția Ciobanu, Matilda Pascal Cojăcărița, Radu Simion, Gavril Prunoiu, Viorica Flintașu, Victoria Darvai, Maria Dragomiroiu, Ioan Bocșa, Nicolae Mureșan, Maria Butaciu, Ștefania Rareș, Nicolae Rotaru, Gheorghe Turda, Nicolae Furdui Iancu, Dumitru Fărcaș, Grigore Leșe, Sofia Vicoveanca, Angela Moldovan și Barbu Lăutaru. 

  ”Am avut o surpriză foarte plăcută când am fost înștiințat de colaboratorul meu Vasi Popescu despre faptul că sunt prezentat în acest top deosebit de important, ce îi include pe cei mai reprezentativi soliști ai folclorului românesc. Această recunoaștere mă onorează și mă face să mă simt foarte de mândru!”, a mai adăugat cunoscutul artist gugulan. 

  Interpretul de folclor s-a născut la data de 16 mai 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş. Debutul artistic a lui Stefan Isac s-a petrecut în anul 1964, pe scena Casei de Cultură din Caransebeş, odată cu participarea la concursul intitulat „Tinere talente“ unde a obţinut locul I, fiind astfel apreciat de dirijorul şi directorul ansamblului, Nicolae Perescu. De-a lungul timpului, a colaborat cu o serie de ansambluri, între care „Iedera“ din Oţelu-Roşu, „Semenicul“ din Resiţa, „Fluieraşul“ şi „Transilvania“ din Cluj-Napoca, „Haţegana“ din Hunedoara, „Balada Cernei“ din Băile Herculane”, „Timişul“ din Timişoara sau Orchestra Radioteleviziunii Române. A participat la turnee în ţară şi străinătate în ţări precum Italia, Franţa, Elveţia, Danemarca, Suedia, Turcia, Bulgaria, Spania şi Anglia. 

  Anul 1976 avea să-i aducă lui Stefan Isac înregistrarea primului disc, la Electrecord, în conţinutul căruia s-au evidenţiat melodiile „Mândra mea din Ilova“, „Izvorăl cu apă rece“, „Hai mândro pe luncă-n jos“ sau „Ce mi-e drag vara mi-e drag“. Un an mai târziu vine şi al doilea disc al solistului intitulat „Tineri interpreţi bănăţeni“. Atât melodiile ce se regăsesc de pe cele două discuri, plus altele înregistrate la Radio Bucureşti au fost incluse pe o casetă audio care a apărut pe piaţă în anul 1993. După anul 2000, Stefan Isac a mai înregistrat o casetă audio colectivă, ce conţine colinde, o casetă cu muzică populară din Banat intitulată „Mărie, dragă Mărie“ precum şi una cu muzică de petrecere. 

  Ştefan Isac este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, iar în urma activităţii susţinute în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu mai multe diplome şi premii de excelenţă. 

  De menționat că, reputatul folclorist este recompensat în prezent şi cu importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat pentru munca depusă în slujba domeniului artistic şi a culturii locului. 

  Distincţia i-a fost conferită de Ministerul Culturii din România prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa. 

  Alături de munca sa din domeniul muzical, Ștefan Isac desfăşoară o activitate intensă şi în domeniul literelor. 

  Artistul popular a lansat până în prezent un număr de patru materiale pentru tipar. 

  Prin urmare, ultima scriere semnată de folcloristul gugulan este volumul-continuare a cărţii intitulate „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”. 

    Prima dintre cele două cărți a apărut în anul 2011, a fost dedicată aniversării a 60 de existenţă neîntreruptă a renumitului ansamblu caransebeşean şi s-a bucurat de un real succes în rândul cititorilor. 

 Materialul prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti care au derulat activităţi specifice aici din anul 1951 până în prezent. 

  Ediția revăzută și adăugată, lansată în anul 2017, prezintă și alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în cadrul primei cărţi, respectiv, noii membri ai Ansamblului Folcloric „Doina Banatului”, soliști, instrumentiști, coregrafi și dansatori. 

  Totodată, alte două apariții editoriale apărute în ultimii ani, poartă semnătura autorului gugulan. 

  Este vorba despre materialul de tipar intitulat “Luţă Ioviţă - Barbu Lăutaru al Banatului”. În cadrul broşurii, autorul oferă cititorilor biografia cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie muzicală a reputatului taragotist Luţă Ioviţă, dar şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre viaţa acestuia. 

  „Un om, un nume” este o altă culegere avându-l ca autor pe Ștefan Isac, lucrare ce îşi propune să prezinte personalităţile marcante din mai multe domenii de activitate din zona muncipiului Caransebeș. 

  Autorul a luat decizia de a scrie aceste volume în urma colaborării cu jurnalistul Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”, publicaţie unde cunoscutul interpret de muzică tradiţională întreţine rubrica dedicată folclorului din zona Banatului Montan. 

  În momentul de față, autorul are aproape finalizate și alte două lucrări ce vor vedea lumina tiparului în perioada imediat viitoare. Este vorba despre cartea autobiografică intitulată ”Ștefan Isac Omul & Artistul”, dar și volumul continuare al culegerii „Un om, un nume”. 

   De asemenea, pe masa de lucru a scriitorului se mai află și materialele întitulate: ”Monografia satului Ilova”, ”Pelerinajele Corului Gheorghe Dobreanu al Catedralei Episcopale”, ”Voiaj în istorie și cultură (Impresii și reportaje din Grecia)”, ”Lăutari de altă dată” și ”Mesageri ai cântecului popular”.

Parcul ”Teiuș”, între strălucire și decădere - Principala zonă de agrement din municipiul Caransebeș și-a pierdut parfumul, farmecul și rafinamentul de odinioară

   Pitoreasca Zonă de agrement ”Teiuș” din municipiul Caransebeș continuă să se deprecieze treptat datorită dezinteresului, neimplicării și neputinței factorilor abilitați să intervină în ceea ce privește conservarea și punerea cu adevărat în valoare a acestui important obiectiv istoric și turistic.

   Zona a fost declarată Stațiune climaterică în anul 1933, fiind un cunoscut reper turistic, de agrement și de recreere, nu doar în țară, cât și în statele învecinate.

   În prezent, doar o mică parte dintre elementele existente aici mai amintesc de dezvoltarea turistică și strălucirea Teiușului de odinioară.

   Din punct de vedere istoric, prima atestare documentară a Teiușului sub actuala denumire se regăsește la jumătatea secolului al XV-lea. În acea perioadă, dealurile de aici erau dominate de vegetație sălbatică, arbori precum tei, fag, pin și carpen, dar existau și câteva sălașe cu suprafețe destinate agriculturii.

   La jumătatea secolului al XVI-lea, începând cu anul 1551, aici a existat o celebră şi impresionantă podgorie de viţă de vie, terenul în cauză fiind foarte fertil, iar clima extrem de propice. Vinul produs la Caransebeş era deosebit de apreciat chiar şi la Viena, capitala Imperiului Austriac. Industria viticolă a dăinuit timp de peste trei sute de ani. În anul 1865 tradiţia respectivă s-a încheiat brusc în urma unui atac de filoxeră, aceasta fiind o insectă parazită foarte mică, cu aripi străvezii, mult mai lungi decât corpul, care distruge frunzele şi rădăcinile soiurilor de viţă nobilă. Odată compromis terenul din actualul Parc “Teiuş”, viticultorii s-au văzut în situaţia să nu mai poată cultiva aici viţa de vie de soi. Ulterior, din păcate, au fost nevoiţi să renunţe la această activitate.

   Chiar și astfel, Teiușul continuă să se dezvolte începând cu finele secolului al XIX-lea, fiind construite imobile și obiective destinate agrementului și relaxării. Zona conferea avantaje multiple asupra sănătății omului precum aerul puternic ionizat, răcoros și curat, cu o bogată concentrație de ioni negativi, proprietățile curative ale apelor Râului Timiș și puritatea izvoarelor cu apă potabilă, cristalină, existente aici. Toate aceste elemente acționau favorabil, în principal, asupra afecțiunilor cardio-vasculare, circulatorii și hipertensiunii arteriale, în toate anotimpurile anului.

  “Apele Râului Timiş care traversează Parcul Teiuş erau deosebit de apreciate în perioada de la începutul secolului XX, căci aveau proprietatea de ameliorare a bolilor reumatice, iar caransebeşenii de toate vârstele veneau în număr mare la scăldat aici”, a afirmat privitor la acest subiect regretatul istoric bănățean Liviu Groza, trecut la cele veșnice în data de 23 septembrie 2017.

   Și după anul 1900, aerul curat, cu puternic miros de tei, precum și celelalte efecte binefăcătoare ale zonei, i-au îndemnat pe localnici și pe personalitățile culturale ale vremii să își construiască reședințe în această zonă. Exemplul cel mai elocvent este cel al Episcopului Caransebeşului, Elie Miron Cristea, devenit în urmă cu aproape o sută de ani Mitropolit Primat al României, datorită implicării sale decisive în actul „Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”, şi numit, în anul 1938, prim-ministru al Guvernului ţării de către Regele Carol al II-lea. De asemenea, cel mai reprezentativ pictor portretist român, reputatul Corneliu Baba, obișnuia să creeze într-un atelier situat într-un imobil de pe o stradă ce îi poartă astăzi numele.

   Zona de agrement ”Teiuș” continuă să se dezvolte și în perioada interbelică, atingându-și apogeul în anul 1933, când a fost declarată Staţiune climaterică. În acel an conducerea Primăriei din localitate a trimis către autorităţile centrale ale vremii o petiţie privitoare la beneficiile climaterice și obiectivele turistice ale zonei, iar actul a primit aviz favorabil.

   În perioada respectivă, aici existau două terenuri de tenis de câmp, ştrand cu cabine, plajă şi bărci de închiriat, locuri de joacă pentru copii, piste amenajate adecvat pentru bob, săniuș şi schi, precum şi două patinoare, activităţile sportive și de recreere derulându-se atât în sezonul cald cât şi în cel rece.

   Tot atunci, Halta feroviară ”Teiuș” devenea gară, iar în stație opreau absolut toate trenurile de călători, cu turiști din țară și străinătate.

   Declinul zonei de agrement a început în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a culminat odată cu instaurarea comunismului în România în anul 1948. Astfel, în doar câțiva ani, sistemul a ”îngropat” practic stațiunea. Imobilele destinate cazării turiștilor și cele relaxării localnicilor, au fost realocate ”clasei muncitoare”, iar obiectivele de recreere, atât cele de vară, cât și cele de iarnă, au fost rând pe rând desființate. În acest mod, autoritățile vremii au dorit crearea unui zone strict locative, în dauna celei turistice.

  Revigorarea turistică a zonei nu s-a produs nici după „Revoluția din Decembrie 1989”, căci, autoritățile locului nu au fost preocupate să redea Teiușului strălucirea de altădată, și nu au făcut nimic altceva decât să limiteze proporțiile dezastrului de aici, prin efectuarea unor lucrări de construcție și reabilitare absolut necesare, în cazul unor obiective prioritare.

   Prin urmare, a fost executat digul de protecție de pe albiile râurilor Timiș și Sebeș, ape care amenințau să inunde întreaga zonă. În perioada recentă, au fost efectuate lucrări de modernizare în cazul unor obiective sportive precum Stadionul ”Municipal” sau Ștrandul ”Tineretului”, fiind create și locuri de joacă pentru copii.

   Altele dintre punctele de reper din acest areal geografic au rămas uitate, în paragină, respectiv, Amfiteatrul de vară, Motelul ”Tibiscum”, imobilele vechi de recreere, stația de cale ferată sau unele obiective pentru practicarea sportului.

   În prezent, locuitorii municipiului Caransebeș asistă cu tristețe, stupefacție și cu revoltă la indiferența, incompetența și anemia factorilor abilitați să intervină privitor la conservarea, dezvoltarea și punerea cu adevărat în valoare a pitorescului areal istoric și turistic.

  ”Acum aproape o sută de ani, în anii de glorie, această zonă se chema Stațiune climaterică. În prezent, este plină de garduri și țăruși! Așa am ințeles să protejăm ceva care era renumit în Imperiul Austro-Ungar și acum numai este decât o oportunitate de a face ceva bani pentru unii...? Păcat, tare păcat!”, este de părere caransebeșeanul Adrian Nichita.

   ”Este îngrozitor să te gândești cum această Perlă a Banatului Montan, a ajuns în acest moment, un dezastru... Cartierul Teiuș, în periada interbelică și antebelică, a fost o Stațiune climaterică și domeniu schiabil, al Regimentului de Graniță, o locație apreciată chiar și la Viena... Astăzi arată îngrozitor, zona este abandonată încă din perioada anilor 2004, ani în care credeam că viziunea fostului primar Marcel Vela, ne avea și pe noi în cărți... Au fost doar speranțe deșarte, zona este distrusă, mizerabilă, scena de spectacole, o ruină, iar drumurile, ca dupa bombardament. Potecile și vechile pârtii de bob și sanie, pârtii naturale, care în acei ani erau niște nestemate... Astăzi nicio urmă nu mai spune ce a fost acolo cândva! În alte zone, oamenii prețuiesc locurile ce le-au adus faima și un nume frumos... La noi sunt abandonate și neglijate, se pare, intenționat! Noul primar, noi speranțe... Oare tot deșarte...? Personal nu cred... Felix, reinventează Teiușul istoric, ar fi o șansă și pentru noi, dar și pentru tine și echipa ta tânăra din Primaria Caransebeș!”, a spus iubitorul de natură și sport, Cristian Brecica, coordonator al Asociației Câinii de Salvare S.A.R. "Gugulania".

  ”În perioada interbelică existau aici două terenuri de tenis de câmp, situate în perimetrul Vilei Füszfás, anterior Popov, cea aflată lângă izvor, care era pe atunci o pensiune în sensul modern al cuvântului, un loc unde turiștii își puteau petrece vacanțele”, a adăugat istoricul și cercetătorul caransebeșean René Demeter, cu referire la faptul că, în prezent, în municipiul din ”Țara Gugulanilor” nu mai există niciun perimetru destinat practicării acestui sport, amenajat adecvat.

   ”Zona Teiuş reprezenta, în urmă cu aproape un secol, un loc de recreere, cu hotel, restaurant-terasă cu meniu şi flori de la Viena, școală de înot și sanatoriu. Liniștea era indicația expresă de pe pliantele vremii!”, a precizat pensionarul Francisc Niagu Feri.

   ”Ce vremuri, treceam spre Dealul Corcana la schi, era frumos. Eram și noi mai tineri, dar acum Teiușul a fost lăsat de izbeliște, păcat!”, a menționat nostalgic Iulian Crișan.

   Totuși, în ultimul deceniu, au existat unele inițiative de dezvoltare turistică ale Parcului ”Teiuș”. Astfel, aici a fost inaugurată o deosebită expoziție de artă monumentală în lemn, artă autentic românească, cu opere create în cadrul edițiilor ”Simpozionului Internațional de Sculptură în Lemn”, derulate sub coordonarea cunoscutului artist Bata Marianov. Prin urmare, doritorii pot admira un număr de 33 sculpturi cu impozanță, realizate în lemn de gorun de artiști din țară și din străinătate în perioada anilor 2003-2009.

  Totodată, au fost marcate trasee turistice de drumeție către părțile deluroase ale acestui areal.

  Nu în ultimul rând, a fost ctitorită Mănăstirea ”Adormirea Maicii Domnului” și a fost inaugurat un drum de acces asfaltat până la lăcaș, în lungime de aproximativ doi kilometri, ceea ce constituie un stimulent turistic și spiritual pentru pelerini.

  Altele dintre intențiile avute în ultimii ani de Municipalitate pentru revigorarea turistică a zonei au fost sortite eșecului.

  Astfel, s-a încercat dezvoltarea Teiușului prin accesarea de fonduri europene și guvernamentale, însă, din păcate, lucrările de înfrumusețare și reamenajare peisagistică de anvergură ale parcului au rămas în stadiul de proiect, doar pe hârtie.

”Fără riscuri! Alege viața!” - Elevii de la Colegiul Național ”C.D. Loga” din municipiul Caransebeș au luat parte la o acțiune inedită menită să prevină consumul deosebit de nociv de alcool și droguri

    

    Tinerii de la instituția preuniversitară din urbea de pe Timiș și Sebeș au participat la un eveniment informativ privitor la efectele produse de consumul substanțelor interzise și despre cum să se ferească de acțiunile în cauză, care le pot marca viitorul.

    Este vorba despre Campania de Conduită Rutieră Antidrog ”Fără Riscuri! Alege viața!” care a pornit de la problema creşterii numărului de tineri ce cad pradă consumului de produse nocive sănătăţii din diferite motive, respectiv, lipsa de informaţie, anturajul nepotrivit, teribilism, sau din cauza situaţiilor familiale precare sau dezmembrate.

    Astfel, pentru început, reprezentanții Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog din judeţul Caraş-Severin și ai Biroului Poliției Rutiere Caransebeș le-au atras atenția elevilor vizavi de consumul de alcool și droguri, mai ales că acestea îi pot determina să comită fapte violente și chiar, tragice, pentru care vor plăti scump. 

   În continuare, tinerii au fost îndemnați să folosească pe rând unele elemente inedite, precum șase ochelari speciali care simulează vizual efectele consumului de droguri, respectiv efectele consumului de alcool. 

   Ochelarii în cauză sunt folosiți de organizatorii campaniei drept instrumente decisive de prevenire și conștientizare cu privire la efectele dăunătoare consumului de astfel de substanțe nocive.

    Prin urmare, elevilor li s-au dat două sarcini aparent simple: să traverseze dus-întors o distanță scurtă, printre jaloane și să meargă în linie dreaptă, purtând ochelarii. 

    Însă, ceea ce părea la început accesibil, s-a dovedit, totuși, destul de complicat, iar tinerii gugulani s-au descurcat cu dificultate.

    ”Am avut o senzație foarte ciudată purtând ochelarii și nu vreau să mai practic astfel de activități, ca să nu mai simt pe pielea mea așa ceva. Fără droguri, clar!”, a precizat Daiana Dragalina, elevă în Clasa a XI-a.

    ”Sigur nu doresc să consum droguri în viața mea și să trăiesc astfel de senzații”, a declarat deosebit de hotărât Răzvan Răzuică.

    ”Nu m-am descurcat așa bine să merg în linie dreaptă cu acei ochelari, iar alcoolul și drogurile dăunează grav sănătății!”, a adăugat și Alex Pârvu, elev în Clasa a VI-a.

    Evenimentul de la Colegiul Național „C.D. Loga” a fost organizat de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog din judeţul Caraş-Severin și Organizația pentru Strategii și Programe de Dezvoltare din Caransebeș, cu susținerea financiară acordată de Societatea ”TMD Friction”.

    ”Ne-am propus să prezentăm acești ochelari care simulează starea de alcoolemie și influența drogurilor pentru ca tinerii să-i încerce și să conștientizeze pericolele la care se expun atunci când sunt participanți la traficul rutier, atât ca și conducători de autovehicule, cât și ca bicicliști sau pietoni.  Considerăm că, acțiunea noastră a fost o reușită, căci, elevii s-au declarat categoric împotriva consumării substanțelor nocive”, a menționat reprezentantul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, subcomisarul Sorin Andrițoiu.

  ”Organizăm campania pentru că problem nua consumării alcoolului și drogurilor s-a răspândit în rândul tinerilor caransebeșeni. Elevii iau anumite substanțe de la vârste tot mai mici, iar aceasta a devenit o problemă majoră. Astfel, încercăm să-i informăm prin senzațiile produse de ochelari despre riscurile la care se expun și să realizeze că le afectează grav viața și comportamentul”, a spus managerul de proiect, Emanuela Budimir.

    Campania de informare denumită ”Fără riscuri! Alege viața!” va continua în perioada viitoare și la alte instituții de învățământ preuniversitar din municipiul din ”Țara Gugulanilor”.

“Bandaj pe lacrimi” 2016 - Elevii de la Colegiul Naţional „C.D. Loga” din municipiul Caransebeş au organizat un spectacol caritabil în semn de solidaritate şi compasiune faţă de doi copilaşi greu încercaţi de soartă

Perioada Sărbătorilor de Iarnă a prilejuit derularea la Caransebeş a unei noi acţiuni caritabile pentru ajutorarea copiilor suferinzi, cu situaţie materială precară.

Sala de spectacole a Casei de Cultură „George Suru” din municipiul de pe Timiş şi Sebeş a fost gazda celei de-a IV-a ediţii a evenimentului caritabil intitulat „Bandaj pe lacrimi”.

Anul acesta, odată cu organizarea spectacolului artistic umanitar, elevii din clasele de Vocațional de la Colegiul Național "C.D.Loga" din municipiul Caransebeş au dorit să-i ajute pe Patric şi Angela, doi copilaşi din localitate care au grave probleme de sănătate.

Patric, la doar 2 ani și jumătate, nu vede aproape deloc, are o gravă afecțiune cerebrală, nu poate vorbi, nu relaționează cu exteriorul și este deseori spitalizat, iar părinții fac mari eforturi pentru a-l ţine în viaţă şi a-i oferi un trai decent.

Angela, la doar cei 6 anișori, suferă de retard psiho-motor sever, epilepsie, tetraplegie spastică și are tumoare pe creier. Acestea sunt doar câteva dintre bolile ei, deoarece la naștere a fost diagnosticată cu treisprezece boli. Părinţii fac eforturi imense să îi ofere un trai decent, deşi doar tatăl lucrează, iar Angela mai are un frate de 13 ani.

Prin urmare, în semn de respect, solidaritate şi compasiune, elevii şi cadrele didactice de la Colegiul Naţional „C.D. Loga” au decis să ia atitudine, să se implice şi să le fie alături micuţilor, în lupta lor pentru viaţă.

Programul spectacolului a cuprins recitaluri de colinde, muzică uşoară şi populară, dansuri tradiţionale şi moderne, precum şi scenete de teatru.

Totodată, pe lângă elevii de la Colegiul Naţional „C.D. Loga”, spectacolul caritabil a beneficiat de participarea Ansamblului de Dansuri Populare „Junii Gugulani”, coordonat de Adela şi Adrian Jurchescu.

Preţul unui bilet a fost de 10 lei, iar la finalul spectacolului au existat şi donaţii, fiind strânsă suma de 5000 de lei, ce va fi donată familiilor copiilor greu încercaţi de soartă.

Spectacolul a fost organizat de elevii claselor „Vocaţional”, cu implicarea directă şi coordonarea cadrelor didactice Petronela Ciobotea şi Cecilia Clipa, iar motto-ul campaniei reprezintă cuvintele filosofului roman Seneca: „Eu posed cu adevărat doar ceea ce am dăruit!”.

„În această seară am invitat oamenii la visare...să viseze la o lume în care niciodată unul să nu judece pe celălalt, în care nu se mai pun condiţii înainte de a oferi dragoste, o lume în care întotdeauna este destul, iar simplul fapt de a împarţi cu alţii duce la conştiinţa faptului că este destul, o lume în care suferinţa nu mai este ignorată şi ignoranţa nu mai este exprimată... Să alegem ca toate aceste lucruri să existe, deci să visăm ca ele să devină realitate!”, a declarat profesoara Cecilia Clipa.

"Am fost din nou împreună, o echipa unită, în cadrul campaniei de voluntariat Bandaj pe lacrimi, ediția a IV-a, 2016. Copilăria, acest tărâm magic al poveștilor, al dragostei și al bucuriei poate fi atins uneori de aripa grea a suferinţei. În aceste zile, am fost alături de Patric și Angela, doi copii minunaţi, ce duc o luptă foarte grea, undeva pe un pat de spital. Dar totuşi, dincolo de suferinţă, de lacrimi şi durere, există un sentiment frumos numit speranţă. Noi asta ne-am propus, să deschidem uşa speranţei pentru Patric şi Angela, pentru familiile lor, atât de greu încercate de viaţă. Mulţumim tuturor celor care s-au implicat în campania noastră, elevi, părinţi, profesori, comunitate. Doar dăruind putem fi mai buni!”, a spus profesoara Petronela Ciobotea.

Campania „Bandaj pe lacrimi” se desfăşoară anual, pe bază de voluntariat, şi îşi propune să trezească în sufletul fiecăruia sentimentele de solidaritate, compasiune şi toleranţă, precum şi spiritul civic.

“Campania noastră se derulează de patru ani, timp în care au ajutat persoane aflate în mare dificultate. Anul acesta, în spirit de solidaritate, am hotărât să le fim alături celor doi copilaşi care au probleme grave de sănătate. Sperăm să le fie bine, noi am ajutat puţin, iar Dumnezeu să le dea mai mult!”, a menţionat după finalizarea spectacolului tânăra Nicoleta Babeu.

“Reprezentaţia a fost mai emoţionantă decât cele din trecut întrucât copilaşul pe care am dorit să îl ajutăm s-a aflat în sală. Acum, mă simt foarte bine să ştiu că banii strânşi de noi le vor fi de folos unor persoane care au neaparat nevoie de ajutor”, a adăugat Alexandra Măran.

“Sunt foarte emoţionată, a fost o zi frumoasă pentru mine, prima ediţie a campaniei la care m-am implicat. Este minunat că i-am putut ajuta pe aceşti copilaşi pentru a le face Sărbătorile de Iarnă cât de cât normale. Cred că, în această perioadă, este important să-i ajutăm pe cei din jur cu probleme, şi să nu mai fim egoişti”, a spus Nicoleta Daba.

“M-am implicat să ajut pentru că aceste două cazuri chiar au meritat susţinerea noastră, şi am performat muzical în faţa publicului cu atât mai mult încât am făcut-o cu un scop bine-definit. Mă bucur mult pentru că le-am fost alături persoanelor suferinde pe parcursul ultimilor patru ani şi sper ca ediţiile campaniei să continue”, a declarat tânăra solistă Maria Buliga.

De menţionat că, în trecut, elevii şi cadrele didactice de la Colegiul Naţional „C.D. Loga” s-au mobilizat în scopul atragerii de fonduri pentru ajutorarea tânărului Alexandru Ciortan, care avea mari probleme de sănătate, iar familia sa, cu o situaţie financiară modestă, nu îşi putea permite să plătească tratamentul medical adecvat în astfel de situaţii. Totodată, tinerii caransebeşeni s-au implicat pentru strângerea de fonduri destinate copiilor sărăci de la Şcoala Specială din municipiu, precum şi pentru oferirea de pachete-cadou specifice Sărbătorilor de Iarnă bătrânilor de la Căminul pentru Persoane Vârstnice din comuna Sacu. De asemenea, aceştia au derulat o acţiune umanitară în vederea ajutorării singurului supravieţuitor al trupei „Goodbye to Gravity”, în urma tragediei din Clubul Colectiv, solistul Andrei Găluţ. În luna ianuarie a anului în curs, elevii au organizat un alt spectacol caritabil în scopul susţinerii financiare a tânărului fotograf voluntar caransebeşean Dennis Cordelea, care a avut mare nevoie de bani pentru achitarea unei operaţii menite să-i amelioreze sănătatea.

Fotoreporter: Florin Cimpoieru - Studio "Bravo Pro" Caransebeş

Operator imagine: Florin Cimpoieru - Studio "Bravo Pro" Caransebeş

“Ziua Mondială a Inimii” la Caransebeş - Gugulani de toate vârstele au participat la o acţiune de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte importanţa mişcării în prevenţia bolilor cardio-vasculare

Acţiunile de promovare a mişcării în aer liber, a bunei dispoziţii şi a unui mod de viaţă sănătos, au continuat în municipiul din “Ţara Gugulanilor”.

Clubul “Rotary” din Caransebeş a organizat în Parcul “Teiuş” sub genericul de “Promenada Inimilor” o plimbare pe un traseu stabilit, cu ocazia “Zilei Mondiale a Inimii” 2016.

Scopul evenimentului, ajuns anul acesta la cea de-a II-a ediţie, a fost de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte importanţa mişcării în prevenţia bolilor cardio-vasculare.

La acţiune au participat peste 30 de gugulani de toate vârstele, cel mai mic având un anişor și, cel mai în vârstă 68 de ani, unii veniţi pe lângă biciclete, iar alţii, însoţiţi de animale de companie.

În debutul promenadei, organizatorii le-au oferit participanţilor tricouri personalizate cu numele şi mesajul evenimentului.

Plecarea s-a dat de pe platoul din zona de agrement “Teiuş”, pe traseul: Strada Dâlmei – Piaţa agroalimentară – Pod Sebeş – Strada Splaiul Sebeşului – Ştrandul “Tineretului”, cu revenire în Parcul “Teiuş”.

Astfel, într-o oră, a fost parcursă la pas o distanţă de aproximativ doi kilometri.

“Am venit la plimbărică împreună cu frăţiorul şi tatăl meu. Noi facem mişcare în fiecare zi!”, a dat asigurări Ionuţ, în vârstă de zece ani.

“A fost o experienţă reuşită, m-am simţit foarte bine astăzi la promenadă. Sper ca activităţile de acest gen să continue şi pe viitor!”, a spus tânărul ciclist Cosmin Iova.

“Ne-am simţit minunat astăzi. Nu am ştiut de organizarea acestui eveniment, eram la agrement cu soţul meu în Parcul Teiuş şi ne-am decis să participăm spontan la acţiune. Ne bucurăm că am făcut mişcare  împreună şi le mulţumim organizatorilor pentru tricourile oferite”, a adăugat pensionara caransebeşeană Maria Tohati.

“Ar trebui organizate mai des astfel de acţiuni, căci mişcarea fizică este foarte importantă pentru sănătate. De asemenea, trebuie să ieşim mai mult în aer liber, nu doar să ne raportăm la privitul la televizor şi statul la calculator”, a menţionat Zaharia Tohati.

“Mişcarea fizică este deosebit de benefică pentru organismul uman, în principal pentru circulaţia centrală, circulaţia periferică şi tonifierea muşchilor. Aceasta nu trebuie să lipsească nici la copii şi nici la adulţi. Fără mişcare nu putem să trăim!”, a spus medicul oftalmolog Ana Farkas, membră a Clubului "Rotary".

“Cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii ne-am propus să încurajăm caransebeşenii să facă mişcare în scopul prevenţiei bolilor cardio-vasculare. Această ediţie a reunit mai mulţi participanţi decât precedenta, le mulţumim celor care ne-au fost astăzi alături şi le dorim multă sănătate tuturor!”, a precizat Sorin Suru, membru al Clubului “Rotary”.

De adăugat că, efectul mişcării fizice asupra stării de sănătate depinde foarte mult de intensitatea, durata şi frecvenţa acesteia. O parte importantă a beneficiilor efortului fizic se obţin când se depăşeşte durata de 10 minute de activitate fizică constantă, iar efectele sunt optime când se ajunge la o durată de 30 de minute pe zi. Pentru a fii în formă este ideal să se facă mişcare cel puţin de cinci ori pe săptămână, întroducându-se activitatea fizică în programul zilnic într-un mod asemănător spălatului pe dinţi sau al duşului.