Adevăruri istorice la Caransebeș - Ieruga sau ”Canalul Morilor” a reprezentat în urmă cu mai bine de un secol un reper deosebit de important pentru localitate, atât din punct de vedere economic, cât și ca atracție peisagistică

  Ieruga sau ”Canalul Morilor” a constituit un obiectiv de bază al rețelei hidrografice din Caransebeș, care a condus la o dezvoltare economică semnificativă a localității în urmă cu peste o sută de ani.

  Cursul de apă care parcurgea inclusiv Centrul Civic nu mai există, iar, în prezent, albiile secate ale acestuia îndeplinesc rolul de canalizare urbană, fiind acoperite cu plăci de beton și pământ.

   Din punct de vedere istoric, Ieruga, o abatere a Râului Sebeș, este menționată în acte documentare încă din anul 1581 sub denumirea de ”Apa Monachilor”.

  Începând cu finele secolului al XVIII-lea și continuându-se cu secolul al XIX-lea, la Caransebeș devine o tradiție construirea de mori și folosirea apei Ierugii în scopuri economice.

  Prin urmare, odată cu anul 1889, trei industriași ai locului, respectiv, Schmit, Dachler și Perlfdoter, au construit aici Uzina Electrică, aceasta fiind la data inaugurării prima microhidrocentrală din România.

  Obiectivul aproviziona cu energie electrică fabricile întreprinzătorilor, fosta Vila ”Bellavista” și Crucea din lemn de pe Muntele Mic, construită de Societatea de Tramvaie din Timișoara.

  ”Zona Uzinei Electrice era în acea vreme un parc deosebit, cel de-al doilea loc de atracție și promenadă pentru caransebeșeni. Primul loc era bineînțeles, Parcul Teiuș, iar, oamenii mergeau deseori la orele serii în apropierea podului de lemn de pe Râul Sebeș să admire de la distanță Crucea iluminată de pe Muntele Mic. De asemenea, Parcul Uzinei Electrice era apreciat de localnici și datorită cascadei de pe Ierugă cu o cădere a apei de aproape cinci metri și care punea în funcțiune mecanismele de producere ale energiei electrice. Nu în ultimul rând, pe lângă zbuciumul apelor învolburate, oamenii mai erau impresionați de mediul ambiant și de frumusețea arborilor din zonă”, a afirmat privitor la acest subiect regretatul istoric bănățean Liviu Groza, trecut la cele veșnice în data de 23 septembrie 2017.

  Uzina a fost dotată în următorii ani cu motoare Diesel pentru stimularea creșterii producției de energie electrică, iar astfel, a devenit mult mai eficientă, alimentând principalele străzi ale orașului din Banatul Montan.

  Totodată, în amonte de acest obiectiv a fost construit un dig care reglementa debitul apei Ierugii pentru a fi constant.

  Mai mult, în aval de microhidrocentrală, în zona actuală a străzii Târgului, a fost construită o altă amenajare hidrotehnică menită să controleze debitul de apă care continua spre zona urbană. Prin aceasta, autoritățile vremii au dorit ca apa să fie utilizată corespunzător pentru economia orașului și să nu existe riscul inundării curților și grădinilor oamenilor de aici.

  Pe traseul dintre Uzina Electrică și Centrul Civic al orașului se aflau mai multe mori de apă între care ”Moara Episcopească” și ”Moara Hartl”, situate în vecinătatea Catedralei istorice cu hramul ”Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.

  ”La finalul secolului al XIX-lea, în fața Morii Hartl exista o baltă mare numită Ștrandul Copiilor unde se scăldau micii caransebeșeni alături de gâște și rațe. Unii dintre copii, cei mai hazlii, încercau să prindă pește, iar, cei mai norocoși dintre aceștia chiar reușeau să aibă capturi”, a precizat regretatul Liviu Groza.

  Ieruga își urma traseul prin zona unde se află astăzi Grădina de Vară ”Arcade”, aici aflându-se o altă moară denumită ”Maingast”.

  ”Canalul Morilor” ajungea în dreptul șoselei principale spre Ardeal, la actuala stradă Mihai Viteazul, și continua pe sub drumul în cauză, urmând întreg traseul străzii Vasile Alecsandri din prezent.

  În anul 1891, odată cu demararea lucrărilor de sistematizare din Centrul Civic, sunt construite peste Ierugă trei poduri în zona din fața unde se află astăzi Primăria Municipiului Caransebeș. Clădirea administrativă în cauză era să fie inaugurată în anul 1903.

  Ieruga continua prin dreptul fostei Case a Pompierilor, situată vizavi de Biserica Romano-Catolică. Ca și element inedit, trebuie menționat faptul că, imobilul pompierilor voluntari fiind construit din lemn, a luat din nefericire foc, iar astfel, în urma unui incendiu de proporții, cu toate intervențiile de rigoare, a ars complet și a dispărut la începutul secolului XX.

  În locul unde se intersectează astăzi străzile Vasile Alecsandri, fostă Canalului, și Tribunalului, apele Ierugii puneau în funcțiune Fabrica de Cherestea ”Munc”, incendiată secolul trecut de legionari datorită faptului că proprietarul era de etnie iudaică. Locuința familiei Munc se afla în locația actualei Grădini de Vară ”Ava”, iar birourile administrative ale societății se găseau în casa de la colțul străzilor Libertății și Tribunalului, imobil unde a domiciliat reputatul istoric Liviu Groza.

  Mai departe, Ieruga trecea pe sub un podeț în dreptul străzii Libertății și continua pe strada Teiușului.

  ”Strada Teiușului reprezenta la acea vreme o revelație, admirată și unanim apreciată de caransebeșeni. Pe ambele albii erau sălcii pletoase, iar multe dintre crengile acestora aplatizau, se scăldau în Ierugă și parcă plângeau, făcând corp comun cu susurul apelor. Apele erau atât de curate și nu existau niciun fel de gunoaie deversate, iar, dacă mergeai în locul de deversare în Râul Timiș, chiar puteai să bei apă potabilă din Canalul Morilor”, a mai adăugat regretatul om de cultură privitor la acest subiect, cu o lună înainte de trecerea sa în eternitate.

  La capătul străzii Teiușului mai existau în urmă cu un veac un abator, alte două mori, patru cazane de țuică și fabrica de gheață a orașului.

  În fine, Ieruga se revărsa în Râul Timiș în locul unde se află în prezent vechiul pod de fier, din apropierea pasajului Nicolae Bălcescu.

  Frumusețea și pitorescul ”Canalului Morilor” au încetat să mai existe începând cu anul 1956, când autoritățile vremii au decis să dezvolte zonele traversate de ape conform arhitecturii socialiste și au acoperit cu plăci de beton acest obiectiv boem. Prin urmare, au dispărut și morile, podurile, dar și salciile ornamentale.

  După Revoluția din Decembrie 1989, Municipalitatea a avut o tentativă palidă să redea Caransebeșului farmecul și rafinamentul de altădată.

  Astfel, în urmă cu mai mulți ani, s-a intenționat decopertarea unei porțiuni din Ierugă în zona Centrului Civic, cu amenajarea de poduri din fier forjat, mobilier urban și alte elemente decorative specifice.

  Însă, din păcate, din motive mai mult sau mai puțin obiective, inițiativa în cauză nu s-a mai concretizat și a rămas în stadiul de proiect edilitar abandonat.

Arta travertinului în “Ţara Gugulanilor” - Cea de-a XV-a ediție a ”Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală” a debutat la Caransebeş, cu participarea unui număr de 11 artişti de renume mondial

  Artişti sculptori de talie internaţională sunt prezenți în această perioadă în urbea de pe Timiș și Sebeș, cu prilejul celei mai importante manifestări culturale din România dedicată artei monumentale moderne.

 Evenimentul în cauză este unul tradiţional şi de anvergură mondială, ajungând anul acesta la cea de-a XV-a ediţie.

  Simpozionul este onorat de participarea unui număr de 11 reputaţi artişti. Este vorba despre: Dan Daniel - România, Roland Hoef - Germania, Zigmund Bielis - Letonia, Tanya Preminger - Israel, Tibor Farkas - Ungaria, Laura Marcos - Argentina, Florin Vîlceanu - România, Jing Chu - China, Ahmad Solimani - Iran, Jean Van Delle - Belgia şi Eugen Petri din România.

  Tabăra de creaţie este situată în incinta fostului Târg de animale din zona Splaiului Sebeş, fiind accesibilă spre vizitare tuturor iubitorilor de artă.

  Travertinul este o rocă sedimentară poroasă de calcar alcătuită din calcit, calcit slab magnezian și aragonit, care are o culoare gălbuie până la brună. Roca nobilă impresionează încă de la prima vedere, atrăgând prin aspectul catifelat, dar şi prin formele şi culorile sale, care reflectă varietatea şi fascinaţia naturii. Materialul respectiv mai are şi alte caracteristici esenţiale precum rezistenţă la factori meteorologici şi durabilitate în timp.

  ”Simpozionul Internaţional de Sculptură Monumentală în Travertin” este organizat pe parcursul a unei luni de zile de Primăria Municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură “George Suru”, sub coordonarea şi implicarea atentă a cunoscutului artist Eugen Petri.

 

  “Şi ediţia de anul acesta este onorată de participarea a unui număr de 10 artişti profesioniști, de talie internaţională, cu multiple prezențe la simpozioanele tematice în toată lumea, toţi aceştia fiind selectaţi în urma unui concurs la care au aplicat 150 de participanţi. Le place aici, condițiile sunt foarte bune, iar atmosfera este una deosebit de prietenoasă. Lucrarea mea se numește Centenar și semnifică perfecțiunea cifrei 10 precum și unirea dintre primordial și zero”, a declarat coordonatorul evenimentului,  Eugen Petri. 

  “Lucrarea mea este denumită Renașterea, simbolizând legătura dintre teluric și divin. Va avea forme primordiale precum cercul, ca formă perfectă și prioritară. Voi încerca să încadrez această perfecțiune și să dezvolt o compoziție pe verticală care să exprime ideea de renaștere spirituală”, a precizat Florin Vîlceanu din Drobeta Turnu Severin. 

  “Sculptura mea se numește Apă Sfințită, apa fiind o resursă sustenabilă a existenței umane. Oamenii abuzeză cu risipirea acestui element, în vreme ce în unele părți ale Pământului, precum Africa, apa abia se găsește. Mă simt fantastic la Caransebeș, chiar mai bine ca acasă pentru că locuiesc într-un oraș mare și aglomerat, Buenos Aires. Mai cred că, între noi, argentinienii și voi, românii, există o legătură specială, pentru că suntem nații latine”, a menţionat Laura Marcos. 

 ”Monumentul pe care care îl voi executa este denumit Genesis, în legătură cu Teoria Big Bang. Astfel, în conceptul meu, Big Bang-ul are forma unui ou, în același timp fiind și o celulă care poartă în interiorul ei secvența noastră de ADN. Lucrarea va arăta ca un ou care se continuă cu două spirale, una tăiată și una finisată, care desfăcute, formează ADN-ul nostru. Îmi place la Caransebeș, mi-am dorit de mult să vin aici, și a fost o surpriză deosebită când mi-a confirmat maestrul Eugen Petri că am fost selectat pentru participarea la acest important eveniment”, a spus Dan Daniel, doctorand în arte vizuale și originar din localitatea Beiuș, județul Bihor.

  De adăugat că, în ultimii ani, anterior ”Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Travertin”, la Caransebeş s-au mai derulat încă o ediție dedicată acestui material, ediţii ale “Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Lemn”, ocazii cu care au fost create 33 de monumente, ediţii ale “Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Marmură”, în cadrul cărora au mai fost realizate alte 33 opere de artă, precum şi ediţii ale ”Simpozionul Internaţional de Sculptură Monumentală în Andezit”, ocazii cu care patrimoniul cultural al municipiului din “Ţara Gugulanilor” s-a îmbogăţit cu încă 33 de creaţii artistice de anvergură. 

  Lucrările artistice respective sunt amplasate în Parcul “Teiuş” şi în Parcul tematic de sculptură monumentală situat la intrarea în municipiul Caransebeş, pe şoseaua dinspre Reşiţa, în cartierul Valea Cenchii.

“Ziua Mondială a Inimii” la Caransebeş - Gugulani de toate vârstele au participat la o acţiune de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte importanţa mişcării în prevenţia bolilor cardio-vasculare

Acţiunile de promovare a mişcării în aer liber, a bunei dispoziţii şi a unui mod de viaţă sănătos, au continuat în municipiul din “Ţara Gugulanilor”.

Clubul “Rotary” din Caransebeş a organizat în Parcul “Teiuş” sub genericul de “Promenada Inimilor” o plimbare pe un traseu stabilit, cu ocazia “Zilei Mondiale a Inimii” 2016.

Scopul evenimentului, ajuns anul acesta la cea de-a II-a ediţie, a fost de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte importanţa mişcării în prevenţia bolilor cardio-vasculare.

La acţiune au participat peste 30 de gugulani de toate vârstele, cel mai mic având un anişor și, cel mai în vârstă 68 de ani, unii veniţi pe lângă biciclete, iar alţii, însoţiţi de animale de companie.

În debutul promenadei, organizatorii le-au oferit participanţilor tricouri personalizate cu numele şi mesajul evenimentului.

Plecarea s-a dat de pe platoul din zona de agrement “Teiuş”, pe traseul: Strada Dâlmei – Piaţa agroalimentară – Pod Sebeş – Strada Splaiul Sebeşului – Ştrandul “Tineretului”, cu revenire în Parcul “Teiuş”.

Astfel, într-o oră, a fost parcursă la pas o distanţă de aproximativ doi kilometri.

“Am venit la plimbărică împreună cu frăţiorul şi tatăl meu. Noi facem mişcare în fiecare zi!”, a dat asigurări Ionuţ, în vârstă de zece ani.

“A fost o experienţă reuşită, m-am simţit foarte bine astăzi la promenadă. Sper ca activităţile de acest gen să continue şi pe viitor!”, a spus tânărul ciclist Cosmin Iova.

“Ne-am simţit minunat astăzi. Nu am ştiut de organizarea acestui eveniment, eram la agrement cu soţul meu în Parcul Teiuş şi ne-am decis să participăm spontan la acţiune. Ne bucurăm că am făcut mişcare  împreună şi le mulţumim organizatorilor pentru tricourile oferite”, a adăugat pensionara caransebeşeană Maria Tohati.

“Ar trebui organizate mai des astfel de acţiuni, căci mişcarea fizică este foarte importantă pentru sănătate. De asemenea, trebuie să ieşim mai mult în aer liber, nu doar să ne raportăm la privitul la televizor şi statul la calculator”, a menţionat Zaharia Tohati.

“Mişcarea fizică este deosebit de benefică pentru organismul uman, în principal pentru circulaţia centrală, circulaţia periferică şi tonifierea muşchilor. Aceasta nu trebuie să lipsească nici la copii şi nici la adulţi. Fără mişcare nu putem să trăim!”, a spus medicul oftalmolog Ana Farkas, membră a Clubului "Rotary".

“Cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii ne-am propus să încurajăm caransebeşenii să facă mişcare în scopul prevenţiei bolilor cardio-vasculare. Această ediţie a reunit mai mulţi participanţi decât precedenta, le mulţumim celor care ne-au fost astăzi alături şi le dorim multă sănătate tuturor!”, a precizat Sorin Suru, membru al Clubului “Rotary”.

De adăugat că, efectul mişcării fizice asupra stării de sănătate depinde foarte mult de intensitatea, durata şi frecvenţa acesteia. O parte importantă a beneficiilor efortului fizic se obţin când se depăşeşte durata de 10 minute de activitate fizică constantă, iar efectele sunt optime când se ajunge la o durată de 30 de minute pe zi. Pentru a fii în formă este ideal să se facă mişcare cel puţin de cinci ori pe săptămână, întroducându-se activitatea fizică în programul zilnic într-un mod asemănător spălatului pe dinţi sau al duşului.

Multiculturalitate în “Ţara Gugulanilor” - Galeria de Artă “Corneliu Baba” a Casei de Cultură “George Suru” a găzduit vernisajul "Expoziţiei Internaţionale de Artă Modernă 2016"

”Simpozionul Internaţional de Sculptură Monumentală în Travertin”, cea mai importantă manifestare culturală din România dedicată artei monumentale moderne, este în plină derulare în urbea de pe Timiş şi Sebeş.

Galeria de Artă „Corneliu Baba” a Casei de Cultură „George Suru” a găzduit vernisajul Expoziţiei Internaţionale de Artă Modernă, cu lucrări de grafică şi sculptură mică, realizate de artiştii participanţi la cea de-a XIV-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală de la Caransebeş.

Simpozionul este onorat de participarea unui număr de 11 reputaţi artişti. Este vorba despre: Andre Naegelan - Franţa, Agnessa Petrova - Bulgaria, Hermann Gschuider – Austria, Carlos Monge - Mexic, Thierry Ferreira - Portugalia, Jorge Schroder - Brazilia, Ayhan Kayapinar – Turcia, Klaus Hunsicker - Germania, Jose Miguel Fonseca - Chile, Samia Monsef - Egipt şi Eugen Petri din România.

La manifestare au luat parte artiştii sculptori, primarul Felix Borcean, viceprimarul Marius Isac, fostul edil-şef al municipiului şi iniţiatorul, în urmă cu 14 ani, al acestui eveniment cultural de anvergură mondială, Marcel Vela, precum şi Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură “George Suru”, dar şi alţi iubitori ai artei moderne.

Lucrările expuse sunt din marmură, andezit, travertin sau bronz, unele dintre acestea fiind create chiar la Caransebeş, în răstimpul celor două săptămâni cât artiştii au sculptat statuile monumentale în Tabăra de creaţie ce este situată în incinta fostului Târg de animale din zona Splaiului Sebeş.

“Artiştii şi-au exprimat dorinţa de a dona o parte dintre aceste lucrări, care să rămână la Caransebeş, ca un fond pentru viitorul muzeu al artei moderne, în măsura în care organizatorii vor putea materializa această intenţie”, a declarat managerul instituţiei de cultură, Ioan Cojocariu.

„Faptul că aceste opere de artă pe care le-aţi realizat şi expus aici rămân în continuare în oraşul nostru înseamnă o mare onoare pentru noi. Vom fi, astfel, prima localitate din România unde, într-un spaţiu mic, vom avea cei mai mulţi sculptori din toată lumea, care expun piese extraordinare. În acest an, patrimoniul oraşului va număra 112 sculpturi, ceea ce înseamnă că vor fi aproximativ 80 de artişti din toată lumea care îşi vor găsi locul în acest muzeu. Poate acum nu ne dăm seama de dimensiunea lucrurilor care se întâmplă la Caransebeş, dar sunt convins că peste ani, peste secole, când noi vom fi amintire, acest muzeu va fi reprezentativ pentru toată Europa. Pentru toate aceste motive, dar şi pentru că în piesele pe care le realizaţi vă veţi lăsa aici o parte din visele, din gândurile și din vieţile dumneavoastră, vă mulţumesc!”, a precizat fostul primar gugulan, Marcel Vela.

”Simpozionul Internaţional de Sculptură Monumentală în Travertin” 2016 este organizat în perioada 16 iunie-16 iulie, de Primăria Municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură “George Suru”, sub coordonarea şi implicarea atentă a cunoscutului artist Eugen Petri.

De adăugat că, anterior ”Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Travertin”, la Caransebeş s-au mai derulat în ultimii ani ediţii ale “Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Lemn”, ocazii cu care au fost create 33 de monumente, ediţii ale “Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Marmură”, în cadrul cărora au mai fost realizate alte 33 opere de artă, precum şi ediţii ale ”Simpozionul Internaţional de Sculptură Monumentală în Andezit”, ocazii cu care patrimoniul cultural al municipiului din “Ţara Gugulanilor” s-a îmbogăţit cu încă 33 de creaţii artistice de anvergură.

Lucrările artistice respective sunt amplasate în Parcul “Teiuş” şi în Parcul tematic de sculptură monumentală situat la intrarea în municipiul Caransebeş, pe şoseaua dinspre Reşiţa, în cartierul Valea Cenchii.

“Şi am plecat cu autobuzul!” Caransebeşenii beneficiază de transport public local în regim de gratuitate, efectuat prin intermediul unor autovehicule ultramoderne

Serviciul public de transport local reintrodus recent în urbea de pe Timiş şi Sebeş, după mai bine de 15 ani de inexistenţă, se desfăşoară în regim de gratuitate pentru locuitorii municipiului din “Ţara Gugulanilor”.

Utilitatea de transport se derulează în administrarea şi organizarea Societăţii “Transal Urbis”, prin intermediul unui număr de patru autovehicule ultramoderne marca “Euro Bus Diamond”, achiziţionate de Municipalitate prin licitaţie.

Autobuzele sunt de culoare galbenă, au platformă joasă, facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi, fiind dotate cu motoare Euro 6, afişaj electronic, internet wireless, aer condiţionat, dar şi camere de filmat, pentru siguranţa călătorilor.

“Am propus Consiliului Local ca transportul în comun să fie gratuit pentru caransebeşeni. Până la urmă, autobuzele au fost achiziţionate cu fonduri de la bugetul local, adică din taxele şi impozitele plătite de concitadinii mei, iar ei, merită astfel, un transport public de călători gratuit, confortabil şi de calitate”, a declarat primarul municipiului Caransebeş, Marcel Vela.

Astfel, conform regulamentului adoptat de aleşii locali caransebeşeni, au gratuitate la transport: veteranii şi văduvele de război, persoanele persecutate din motive politice în perioada comunistă, luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, persoanele cu grad de handicap grav, însoţitorii persoanelor cu handicap grav şi asistenţii personali ai persoanelor cu handicap, aceste categorii de persoane beneficiind şi de cadrul legal.

De asemenea, forul local de conducere din urbea de pe Timiş şi Sebeş a acordat gratuităţi la transportul public local şi donatorilor de sânge, persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, minorilor, elevilor, studenţilor, şomerilor, persoanelor cu venitul, pe membru de familie, mai mic decât salariul minim pe economie, salariaţilor din sistemul sanitar, salariaţilor din sistemul de învăţământ, salariaţilor din sistemul de asistenţă socială, salariaţilor din sistemul bugetar, salariaţilor ai cultelor religioase, salariaţilor ai ONG-urilor, salariaţilor ai instituţiilor culturale, salariaţilor ai instituţiilor sportive, salariaţilor ai societăţilor comerciale care au investit în Caransebeş şi au creat minimum 10 locuri de muncă.

“Practic, în condiţiile date, doar avocaţii caransebeşeni au rămas în afara listei, ei fiind, aşadar, singurii care ar trebui, probabil, să-şi cumpere bilet. Fireşte, asta dacă rămân în pană cu autoturismele proprii…”, a mai adăugat edilul-şef al municipiului din “Ţara Gugulanilor”, Marcel Vela.

Autovehiculele de transport public local parcurg tur-retur traseele: Cartier Balta Sărată – Pod Sebeş - Centrul Civic – Cartier Pipirig, Cartier Pipirig – Gară - Cartier Jupa şi Pod Sebeş – Cartier Pipirig – Cartier Şesul Roşu.

“Sunt extraordinar de încântată pentru reintroducerea transportului în comun la Caransebeş. Folosesc cu încredere acest serviciu ori de câte ori am nevoie. Până nu demult, trebuia să plătesc şase lei taxiul pentru a ajunge în Centrul Civic, iar acum, nu mai plătesc nimic!”, a spus Elena Dochia, o pensionară domiciliată în cartierul Pipirig.

“Eram nevoite să ne adunăm trei sau chiar patru colege de liceu, ca să ajungem în oraş. Plăteam fiecare câte doi lei şoferului de taxi. Mă bucur că în prezent nu mai cheltui niciun ban cu transportul urban”, a precizat Oana, care locuieşte în cartierul Balta Sărată.

 “Mulţumesc Municipalităţii pentru această facilitate de transport gratuită. Lucrez în învăţământ de aproape şase ani şi nu îmi permit un mijloc de transport proprietate personală pe care să-l utilizez pentru a ajunge la serviciu, iar astfel, mă descurcam cu dificultate. De acum, nu îmi mai fac griji!”, a adăugat Iosif, un tânăr cadru didactic carnsebeşean.

“Mă încântă că s-a reluat transportul în comun dar, cel mai mult îmi place că este şi gratuit. Aşa, economisesc bani căci, în loc să cheltui pe transport, îmi plătesc gustarea de la lucru, constând, în principal, în covrigi şi iaurt, sau alte pofte de moment”, a mărturisit Alina, în vârstă de 29 de ani.

De menţionat şi faptul că, preţul unui bilet de autobuz pentru călătorii, alţii decât cei domiciliaţi în Caransebeş, este de doi lei.