”Centenar România”, la Caransebeș - Evenimentele culturale de amploare dedicate celebrării ”Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918” au debutat în municipiul din ”Țara Gugulanilor”

        Importantul act istoric înfăptuit la data de 1 Decembrie 1918 a prilejuit derularea în urbea de pe Timiș și Sebeș a primei manifestări culturale dedicate aniversării unui secol de la ”Marea Unire”.

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș a organizat cu susținerea Consiliului Județean Caraș-Severin și Oficiului Național pentru Cultul Eroilor din Republica Moldova, deschiderea oficială a expoziției temporare ”Centenarul României Mari'”.

Cu acest prilej, a avut loc inaugurarea salonului dedicat ”Unirii Basarabiei cu România”, care include elemente elocvente legate de acest act istoric deosebit de reprezentativ realizat la data de 27 martie 1918 prin votarea în Sfatul Țării de la Chișinău a ”Unirii Republicii Democratice Moldovenești cu Regatul României”.

Acțiunea s-a bucurat de participarea unor istorici, cadre militare și oameni de cultură din localitate, precum și a grupurilor de elevi însoțiți de cadrele didactice.

”Aici, la Caransebeș, am avut întotdeauna o prețuire deosebită pentru frații noștri basarabeni, iar astăzi, avem bucuria și plăcerea să inaugurăm noile săli de expoziție de la parterul muzeului, dedicate Centenarului Marii Uniri. Am expus, sub coordonarea muzeografului Florina Fara, obiecte care au aparținut comandanților basarabeni din Primul Război Mondial și fotografii inedite referitoare la Unirea Basarabiei cu România. În cea de-a doua sală, am încercat să creăm un cadru și atmosfera specifică începutului secolului trecut, iar astfel, am expus piese de mobilier de patrimoniu, precum și armament de infanterie și cavalerie, respectiv, puști și carabine. Mai mult, am reușit să prezentăm o piesă deosebită, un cufăr de cazarmament, achiziționat în urma unei donații, și care a aparținut unui soldat din cadrul Regimentului 43 Infanterie, structură militară ce își avea sediul chiar în această clădire. De asemenea, am expus literatură și cărți tipărite la Caransebeș, precum un număr din Foaia Diecezană, apărut la o săptămână după înfăptuirea Unirii Basarabiei cu România”, a declarat în debutul manifestării managerul Muzeului  Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, Adrian Ardeț.

”După ce în urmă cu mai bine de o sută de ani, episcopul Elie Miron Cristea s-a așezat la Caransebeș și a constatat starea gravă în care se afla învățământul românesc confesional, precum și starea dezastruoasă a clădirilor școlare și bisericești, intră în relație cu un mare moșier basarabean ce trăia în Elveția pe nume Vasile Stroiescu în încercarea de a salva situația. Întrucât pământurile sale îi aduceau venituri imense, basarabeanul decide să doneze sume consistente de bani, chiar mii de coroane, prin intermediul episcopului român, pentru reabilitarea școlilor din Banatul Montan și, implicit, pentru continuarea învățământului în limba română, în condițiile în care Guvernul de la Budapesta dorea introducerea învățământului în limba maghiară în toată Transilvania. Astfel, și datorită acestor acțiuni, învățământul s-a menținut în limba noastră, iar dacă ar fi fost în limba de predare maghiară, limba română intra în cădere liberă pentru cel puțin o generație, iar noi, ca nație, am fi fost amenințați. Basarabeanul Vasile Stroiescu are meritul că a direcționat sume impresionante exact acolo unde era mai mare nevoie, și anume, în ideea să nu dispară neamul românesc”, a precizat reputatul istoric și scriitor caransebeșean Constantin Brătescu, care a dat și alte detalii importante privitoare la subiectul acțiunii.

Expoziția temporară dedicată ”Unirii Basarabiei cu România” de la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță rămâne deschisă publicului până în data de 30 aprilie 2018.

De menţionat că, în urmă cu o sută de ani la Caransebeș, s-au derulat o serie de manifestări aparte, cu o puternică semnificație istorică, în contextul înfăptuirii ”Marii Uniri”.

În ziua de 25 octombrie 1918, într-un mare entuziasm, în actuala Aulă „1 Decembrie 1918” a Primăriei din urbea de pe Timiş şi Sebeş a fost ales, în unanimitate de voturi, Consiliul Naţional Român din Caransebeş. De asemenea, a fost formată Garda Naţională şi au fost desemnaţi delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională ce urma să aibă loc în data de 1 decembrie 1918 la Alba-Iulia.

Astfel, delegaţia plecată din municipiul din "Ţara Gugulanilor" a fost cea mai numeroasă din Banat. Din acest grup au făcut parte delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională, membri Reuniunii Române de Cântări şi Muzică, precum şi numeroase personalităţi ale locului între care se evidenţiază episcopul Elie Miron Cristea, protopopul Andrei Ghidiu, doctorii Petru Barbu şi Cornel Corneanu, Ştefan Jianu şi Gheorghe Neamţu.

Personalitatea decisivă a acelei perioade a fost Elie Miron Cristea. Acesta s-a impus încă din tinereţe atenţiei generale, şi astfel, a fost ales, în decembrie 1909, Episcop al Caransebeşului. A fost hirotonit arhiereu la 3 mai 1910, fiind instalat în scaun în data de 8 mai 1910.

La Caransebeş, episcopul a desfăşurat o amplă şi riguroasă activitate de promovare a culturii naţionale. Între priorităţiile acestuia s-au evidenţiat luminarea clerului şi a poporului din eparhie, ridicarea moralului şi întărirea disciplinei preoţilor pentru dezvoltarea aşezămintelor bisericeşti, culturale şi economice. De asemenea, ierarhul a apărat şcolile confesionale româneşti din Banatul Montan de încercările Guvernului de la Budapesta de a le desfiinţa.

Pe plan naţional, s-a remarcat prin sprijinirea activă a luptei pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni şi participarea, alături de episcopul unit Iuliu Hossu, la evenimentul ”Marii Uniri”, înfăptuit la 1 Decembrie 1918. Discursul ierarhului din Caransebeş la Alba Iulia a reprezentat o sinteză minuţios alcătuită din întreaga istorie de frământări, lupte şi aspiraţii ale poporului român. În finalul intervenţiei sale, Elie Miron Cristea a rostit: „Am ferma nădejde că glasul vostru unanim, şi prin voi glasul întregii naţiuni, se va concentra asupra singurei dorinţe, pe care o pot exprima în trei cuvinte: Până la Tisa! Amin!”.

Implicarea în actul „Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918” a făcut din episcopul Elie Miron Cristea unul dintre cei mai însemnaţi lideri ai românilor transilvăneni. În continuare, în ziua de 31 decembrie 1919, Marele Colegiu Electoral al României Mari a votat în unanimitate alegerea ierarhului de la Caransebeş ca Mitropolit Primat al României. Alegerea episcopului Miron Cristea reprezenta în acea vreme un adevărat simbol al „Unirii tuturor românilor şi consfinţirea unirii politice a Transilvaniei cu România”.

        

A doua zi, la 1 ianuarie 1920, la Palatul Regal, Regele Ferdinand a oficiat ceremonia învestirii noului mitropolit primat, cel care, peste mai mulți ani, în 1938, avea să devină prim-ministru al Guvernului ţării, numit de către Regele Carol al II-lea.

După întronizarea ca mitropolit, Elie Miron Cristea a revenit la Caransebeş şi a mulţumit clerului şi comunităţii de aici pentru anii deosebiţi petrecuţi în Banatul Montan. A făcut şi o donaţie semnificativă în bani episcopiei pe care a condus-o, iar fondurile au fost alocate pentru proiectul de zidire a unei noi catedrale, la ridicarea căminului studenţilor bănăţeni şi la construcţia bisericii de la Mănăstirea „Izvorul Miron”.

De adăugat şi faptul că, în anul 1910, la înstalarea sa ca ierarh al Caransebeşului, acesta a dorit ctitorirea unei impresionante catedrale în urbea de pe Timiş şi Sebeş. Dorinţa avea să îi fie împlinită abia după o sută de ani, în anul 2010, odată cu târnosirea Catedralei Episcopale din Centrul Civic care poartă hramurile „Învierii Domnului” şi „Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul”.

“Un gugulan ce îndrăzneşte să creadă în România!” Caransebeşeanul Sorin Grindeanu a fost confirmat de preşedintele Klaus Iohannis în demnitatea de prim-ministru al ţării

Noul prim-ministru al Guvernului României este un tânăr politician originar din municipiul din “Ţara Gugulanilor”.

Sorin Grindeanu a fost anunţat de către Partidul Social Democrat pentru funcţia de premier, prin vocea liderului social-democraților, Liviu Dragnea, fiind ulterior, confirmat de către Preşedintele României, Klaus Iohannis.

Premierul s-a născut la data de 5 decembrie 1973, la Caransebeş. A absolvit Liceul Teoretic “Traian Doda” din localitatea natală şi Facultatea de Matematică - Secţia Informatică, din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, în anul 1997.

În continuare, a urmat şi alte cursuri de specializare la instituţii din România şi din străinătate, în ţări precum: Italia, Germania, Portugalia şi Marea Britanie.

A intrat în politică în noiembrie 1996, ca membru al PDSR. Doi ani mai târziu, a devenit vicepreşedinte al organizației de tineret a PDSR Timiş, iar în decembrie 2001, vicepreşedinte al Tineretului Social Democrat Timiş. A fost membru în Biroul Executiv Judeţean al PSD Timiş şi preşedinte executiv al Organizaţiei Judeţene a PSD Timiș. Este prim-vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene a PSD Timiş şi preşedinte PSD Timişoara din luna aprilie a anului 2005. La 30 august 2013, acesta a fost ales secretar general adjunct al PSD.

În perioada anilor 2004-2008, a fost consilier local în Consiliul Local Timişoara. Din iunie 2008 până în ianuarie 2013, a fost viceprimar al municipiului Timişoara. În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, Sorin Grindeanu a fost ales deputat în circumscripţia electorală numărul 37 Timiş, colegiul uninominal numărul 2.

A fost ministru pentru Societatea Informaţională în Guvernul României în perioada 17 decembrie 2014 - 17 noiembrie 2015.

În urma alegerilor locale din 5 iunie 2016, Sorin Grindeanu a devenit președinte al Consiliului Judeţean Timiş din partea PSD.

Totodată, noul premier gugulan al României desfăşoară şi o activitate literar-ştiinţifică, având mai multe volume de tipar editate.

Astfel, printre cărţile şi lucrările publicate se numără: "Introducere în informatica socială", Editura Universitatea de Vest (2000), "Tehnoredactare computerizată", Editura Universitatea de Vest (2002), şi "Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă", Editura Ionescu (2002).

Sorin Grindeanu este căsătorit, fiind tatăl a doi copii.

Altfel, de menţionat că, potrivit contextului istoric, privitor la premierii proveniţi din urbea de pe Timiş şi Sebeş, Sorin Grindeanu, este cel de-al doilea, după Episcopul Caransebeşului, Elie Miron Cristea, devenit în urmă cu aproape o sută de ani Mitropolit Primat al României, datorită implicării sale decisive în actul „Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”, şi numit, în anul 1938, prim-ministru al Guvernului ţării de către Regele Carol al II-lea.

“1 Decembrie 1918” la Caransebeş - Celebrarea “Zilei Naţionale a României” a programat ceremonii solemne şi activităţi culturale deosebite în municipiul din "Ţara Gugulanilor"

Comunitatea urbei de pe Timiş şi Sebeş a marcat cu mare fast "Ziua Naţională a României", în organizarea Primăriei Municipiului Caransebeş şi Casei de Cultură ”George Suru”.

Manifestările ocazionate de data de „1 Decembrie 1918” au debutat începând cu miezul zilei în Centrul Civic, în Piaţa „Revoluţiei”, în condiţii meteorologice nefavorabile.

Aici, a fost intonat imnul de stat, un sobor de preoţi condus de Prototopul de Caransebeş P.O. Liviu Mihai Drăgan a săvârşit o slujbă religioasă, iar oficialităţile locale au rostit scurte alocuţiuni.

Cei prezenţi au depuns ulterior flori la monumentul ”Crucea Identităţii şi Demnităţii Naţionale”, construit de români în anul 1810.

În continuare, locuitorii urbei de pe Timiş şi Sebeş au avut parte şi de o paradă dedicată „Zilei de 1 Decembrie”.

De asemenea, conducerea Administraţiei Publice Locale le-a oferit caransebeşenilor o masă de prânz tradiţională constând într-o porţie consistentă şi savuroasă de iahnie de fasole şi cârnaţi afumaţi.

Spectacolul de muzică autentică derulat sub genericul de „Cântec, joc şi voie bună”, susţinut de îndrăgiţii interpreţi de la Ansamblul Profesionist “Doina Banatului”, a fost următorul punct de atracţie al programului organizat de "Ziua Naţională a României".

Ulterior, Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeș a găzduit vernisarea expoziţiilor “Caransebeşul şi Marea Unire” şi “130 de Ani de Cântec sub Steagul Reuniunii Române de Cântări şi Muzică din Caransebeş”, cu fotografii şi documente inedite din arhiva personală a reputatului istoric Liviu Groza, precum şi lansarea volumului monografic dedicat Reuniunii de Cântări şi Muzică.

De la ora 17.00, oficialităţile locale au pornit iluminatul stradal şi arhitectural specific Sărbătorilor de Iarnă.

Tot de la orele serii, sala de spectacole a Casei de Cultură “George Suru” a găzduit un concert extraordinar de colinde şi muzică clasică vieneză, creaţii Johann Strauss, în interpretarea formației “Vienna Opera Company”. Evenimentul cultural a fost onorat de participarea unor artişti muzicali de renume internaţional precum: Marco Ascani, Catarina Lal, Theodore Coresi şi Lucia Kim.

De menţionat că, pentru caransebeşeni, „Ziua Naţională a României” are o puternică semnificaţie căci aici, în urmă cu 97 de ani, s-au derulat o serie de manifestări aparte, în contextul înfăptuirii Marii Uniri.

În ziua de 25 octombrie 1918, într-un mare entuziasm, în actuala Aulă „1 Decembrie 1918” a Primăriei din urbea de pe Timiş şi Sebeş a fost ales, în unanimitate de voturi, Consiliul Naţional Român din Caransebeş. De asemenea, a fost formată Garda Naţională şi au fost desemnaţi delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională ce urmă să aibă loc în data de 1 decembrie 1918 la Alba-Iulia.

Astfel, delegaţia plecată din "Ţara Gugulanilor" a fost cea mai numeroasă din Banat. Din acest grup au făcut parte delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională, membrii Reuniunii Române de Cântări şi Muzică, precum şi numeroase personalităţi ale locului între care se evidenţiază episcopul Elie Miron Cristea, protopopul Andrei Ghidiu, doctorii Petru Barbu şi Cornel Corneanu, Ştefan Jianu şi Gheorghe Neamţu.

Personalitatea decisivă a acelei perioade a fost Elie Miron Cristea. Acesta s-a impus încă din tinereţe atenţiei generale şi astfel a fost ales, în decembrie 1909, Episcop al Caransebeşului. A fost hirotonit arhiereu la 3 mai 1910, fiind instalat în scaun în data de 8 mai 1910.

La Caransebeş, episcopul a desfăşurat o amplă şi riguroasă activitate de promovare a culturii naţionale. Între priorităţiile acestuia s-au evidenţiat luminarea clerului şi a poporului din eparhie, ridicarea moralului şi întărirea disciplinei preoţilor pentru dezvoltarea aşezămintelor bisericeşti, culturale şi economice. De asemenea, ierarhul a apărat şcolile confesionale româneşti din Banatul Montan de încercările Guvernului de la Budapesta de a le desfiinţa.

Pe plan naţional, s-a remarcat prin sprijinirea activă a luptei pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni şi participarea, alături de episcopul unit Iuliu Hossu, la evenimentul Marii Uniri, înfăptuit la 1 Decembrie 1918. Discursul ierarhului din Caransebeş la Alba Iulia a reprezentat o sinteză minuţios alcătuită din întreaga istorie de frământări, lupte şi aspiraţii ale poporului român. În finalul intervenţiei sale, Elie Miron Cristea a rostit: „Am ferma nădejde că glasul vostru unanim, şi prin voi glasul întregii naţiuni, se va concentra asupra singurei dorinţe, pe care o pot exprima în trei cuvinte: Până la Tisa! Amin!”.

Implicarea în actul „Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918” a făcut din episcopul Eilie Miron Cristea unul dintre cei mai însemnaţi lideri ai românilor transilvăneni. În continuare, în ziua de 31 decembrie 1919, Marele Colegiu Electoral al României Mari a votat în unanimitate alegerea ierarhului de la Caransebeş ca Mitropolit Primat al României. Alegerea episcopului Miron Cristea reprezenta în acea vreme un adevărat simbol al „Unirii tuturor românilor şi consfinţirea unirii politice a Transilvaniei cu România”. A doua zi, în 1 ianuarie 1920, la Palatul Regal, Regele Ferdinand a oficiat ceremonia învestirii noului mitropolit primat.

După întronizarea de la Bucureşti, Miron Cristea a revenit la Caransebeş şi a mulţumit clerului şi comunităţii de aici pentru anii deosebiţi petrecuţi în Banatul Montan. A făcut şi o donaţie semnificativă în bani episcopiei pe care a condus-o, iar fondurile au fost alocate pentru proiectul de zidire a unei noi catedrale, la ridicarea căminului studenţilor bănăţeni şi la construcţia bisericii de la Mănăstirea „Izvorul Miron”.

De adăugat şi faptul că, în anul 1910 la întronizarea sa ca Episcop al Caransebeşului, Elie Miron Cristea a dorit ctitorirea unei impresionante catedrale în urbea de pe Timiş şi Sebeş. Dorinţa avea să îi fie împlinită abia după o sută de ani, în anul 2010, odată cu târnosirea Catedralei Episcopale din Centrul Civic care poartă hramurile „Învierii Domnului” şi „Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul”.

“1 Decembrie 1918” la Caransebeş - Celebrarea “Zilei Naţionale a României” a programat ceremonii solemne şi activităţi culturale tradiţionale în municipiul din "Ţara Gugulanilor"

Comunitatea urbei de pe Timiş şi Sebeş a marcat cu mare fast "Ziua Naţională a României", în organizarea Primăriei Municipiului Caransebeş şi Casei de Cultură ”George Suru”.

Manifestările ocazionate de data de „1 Decembrie 1918” au debutat începând cu miezul zilei în Centrul Civic, în Piaţa „Revoluţiei”, în condiţii meteorologice nefavorabile.

Aici, a fost intonat imnul de stat, un sobor de preoţi a săvârşit o slujbă religioasă, iar oficialităţile locale au rostit scurte alocuţiuni.

„Importantul eveniment ce s-a întâmplat la data de 1 Decembrie 1918 a fost un exemplu pentru noi toţi, iar pentru o nouă Românie trebuie să fim uniţi, trebuie să fim camarazi şi fraţi. Doresc caransebeşenilor o credinţă curată şi le urez La mulţi ani fericiţi în pace şi bunăvoire, o viaţă mai bună şi un viitor mareţ!”, a spus cu acest prilej primarul municipiului din "Ţara Gugulanilor", Marcel Vela.

Cei prezenţi au depuns ulterior flori la monumentul ”Crucea identităţii naţionale”, construit de români în anul 1810.

În continuare, locuitorii urbei de pe Timiş şi Sebeş au avut parte şi de o paradă dedicată „Zilei de 1 Decembrie”.

De asemenea, conducerea Administraţiei Publice Locale le-a oferit caransebeşenilor o masă de prânz tradiţională constând într-o porţie consistentă şi savuroasă de iahnie de fasole şi cârnaţi afumaţi.

Spectacolul de muzică autentică derulat sub genericul de „Cântec, joc şi voie bună”, susţinut de îndrăgiţii interpreţi de folclor din zona Banatului, a fost următorul punct de atracţie al programului organizat de "Ziua Naţională a României".

Între artiştii care şi-au dat concursul s-au aflat Alin Olan, Gabi Zaharia, Vanesa Olan, Ionela Bădălan, Daniela Văcărescu, Adela Jurchescu şi Daniela Ştefan din Timişoara, acompaniaţi de Taraful "Olanii".

Tinerii dansatori din cadrul Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Junii Gugulani”, în coregrafia lui Adrian Jurchescu, au încântat publicul prezent în Centrul Civic al urbei de pe Timiş şi Sebeş prin jocul lor tradiţional.

La orele serii, a avut loc un concert extraordinar de muzică clasică în sala de spectacole a Casei de Cultură ”George Suru”, cu participarea sopranei Daniela Vlădescu, prim solistă la Teatrul de Operă şi Balet “Oleg Danovschi” din Constanţa şi a lui Toni Zidaru, tenor la Teatrul de Operetă din Bucureşti, intrarea la eveniment fiind liberă.

De menţionat că, pentru caransebeşeni, „Ziua Naţională a României” are o puternică semnificaţie căci aici, în urmă cu 97 de ani, s-au derulat o serie de manifestări aparte, în contextul înfăptuirii Marii Uniri.

În ziua de 25 octombrie 1918, într-un mare entuziasm, în actuala Aulă „1 Decembrie 1918” a Primăriei din urbea de pe Timiş şi Sebeş a fost ales, în unanimitate de voturi, Consiliul Naţional Român din Caransebeş. De asemenea, a fost formată Garda Naţională şi au fost desemnaţi delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională ce urmă să aibă loc în data de 1 decembrie 1918 la Alba-Iulia.

        Astfel, delegaţia plecată din "Ţara Gugulanilor" a fost cea mai numeroasă din Banat. Din acest grup au făcut parte delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională, membrii Reuniunii Române de Cântări şi Muzică, precum şi numeroase personalităţi ale locului între care se evidenţiază episcopul Elie Miron Cristea, protopopul Andrei Ghidiu, doctorii Petru Barbu şi Cornel Corneanu, Ştefan Jianu şi Gheorghe Neamţu.

Personalitatea decisivă a acelei perioade a fost Elie Miron Cristea. Acesta s-a impus încă din tinereţe atenţiei generale şi astfel a fost ales, în decembrie 1909, Episcop al Caransebeşului. A fost hirotonit arhiereu la 3 mai 1910, fiind instalat în scaun în data de 8 mai 1910.

La Caransebeş, episcopul a desfăşurat o amplă şi riguroasă activitate de promovare a culturii naţionale. Între priorităţiile acestuia s-au evidenţiat luminarea clerului şi a poporului din eparhie, ridicarea moralului şi întărirea disciplinei preoţilor pentru dezvoltarea aşezămintelor bisericeşti, culturale şi economice. De asemenea, ierarhul a apărat şcolile confesionale româneşti din Banatul Montan de încercările guvernului de la Budapesta de a le desfiinţa.

Pe plan naţional, s-a remarcat prin sprijinirea activă a luptei pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni şi participarea, alături de episcopul unit Iuliu Hossu, la evenimentul Marii Uniri, înfăptuit la 1 Decembrie 1918. Discursul ierarhului din Caransebeş la Alba Iulia a reprezentat o sinteză minuţios alcătuită din întreaga istorie de frământări, lupte şi aspiraţii ale poporului român. În finalul intervenţiei sale, Elie Miron Cristea a rostit: „Am ferma nădejde că glasul vostru unanim, şi prin voi glasul întregii naţiuni, se va concentra asupra singurei dorinţe, pe care o pot exprima în trei cuvinte: Până la Tisa! Amin!”.

Implicarea în actul „Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918” a făcut din episcopul Eilie Miron Cristea unul dintre cei mai însemnaţi lideri ai românilor transilvăneni. În continuare, în ziua de 31 decembrie 1919, Marele Colegiu Electoral al României Mari a votat în unanimitate alegerea ierarhului de la Caransebeş ca Mitropolit Primat al României. Alegerea episcopului Miron Cristea reprezenta în acea vreme un adevărat simbol al „Unirii tuturor românilor şi consfinţirea unirii politice a Transilvaniei cu România”. A doua zi, în 1 ianuarie 1920, la Palatul Regal, regele Ferdinand a oficiat ceremonia învestirii noului mitropolit primat.

După întronizarea de la Bucureşti, Miron Cristea a revenit la Caransebeş şi a mulţumit clerului şi comunităţii de aici pentru anii deosebiţi petrecuţi în Banatul Montan. A făcut şi o donaţie semnificativă în bani episcopiei pe care a condus-o, iar fondurile au fost alocate pentru proiectul de zidire a unei noi catedrale, la ridicarea căminului studenţilor bănăţeni şi la construcţia bisericii de la Mănăstirea „Izvorul Miron”.

De adăugat şi faptul că, în anul 1910 la întronizarea sa ca Episcop al Caransebeşului, Elie Miron Cristea a dorit ctitorirea unei impresionante catedrale în urbea de pe Timiş şi Sebeş. Dorinţa avea să îi fie împlinită abia după o sută de ani, în anul 2010, odată cu târnosirea Catedralei Episcopale din Centrul Civic care poartă hramurile „Învierii Domnului” şi „Sfântului Proroc Ilie Tezviteanul”.