Bănăţenii aniversează 300 de ani de la semnarea “Tratatului de la Passarowitz” din 21 iulie 1718, act istoric prin care provincia a redevenit europeană şi creştină

Ziua de 21 iulie este reprezentativă pentru locuitorii "Ţării Gugulanilor", această dată fiind considerată, conform legii, “Ziua Banatului”.

Data marchează un eveniment istoric de o mare importanţă, şi anume, semnarea “Tratatului de la Passarowitz” din anul 1718, prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman pe de-o parte, şi Imperiul Habsburgic şi Republica Veneţiană de cealaltă parte, iar astfel, Banatul a redevenit o provincie europeană şi creştină.

În urma acestui acord, Banatul şi alte teritorii stăpânite de otomani sunt încorporate "Casei de Habsburg", acest eveniment fiind momentul de renaştere a provinciei istorice. În continuare au fost luate o serie de măsuri de către noua administraţie, reforme care au reconstruit aproape de la zero o regiune aflată în degringoladă.

 

Tot în acea perioadă a fost conceput primul steag al Banatului, cu o cruce albă pe fundal verde.

Anterior anului 1718, otomanii au avut mai multe succese împotriva Veneţiei şi în luptele purtate în Grecia, dar au fost înfrânţi la Petrovaradin de către trupele imperiale habsburgice conduse de prinţul Eugen de Savoia.

 

În consecinţă, în urma tratatului, Imperiul Otoman a pierdut Banatul Timişoarei, Serbia de Nord, nordul Bosniei şi Oltenia, în favoarea "Casei de Habsburg". Belgradul şi Oltenia au fost obţinute ulterior înapoi de Imperiul Otoman în anul 1739 prin “Tratatul de la Belgrad”.

De menţionat şi faptul că, proiectul legislativ prin care data de 21 iulie a devenit “Ziua Banatului” a fost adoptat de Senatul României în luna aprilie a anului 2015. Demersul a luat naştere la iniţiativa mai multor parlamentari din judeţul Timiş.

Atmosferă de sărbătoare veritabilă în “Ţara Gugulanilor” – Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a găzduit tradiţionalul spectacol de colinde intitulat “Asta-i Sara de Ajun”

Lumea plină de farmec a Crăciunului autentic, cu datinile şi colindele strămoşeşti, a fost prezentată publicului caransebeşean iubitor de tradiţii populare.

Astfel, un nou eveniment cultural menit să promoveze valorile spirituale şi obiceiurile veritabile din Banatul Montan a avut loc la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul de pe Timiş şi Sebeş.

Instituţia de cultură a organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi Episcopiei Caransebeşului tradiţionalul spectacol de colinde intitulat “Asta-i Sara de Ajun”.

Manifestarea s-a bucurat de participarea Corului Episcopiei Caransebeşului, coordonat de profesorul Laurenţiu Iacob, Corului Catedralei ,,Învierea Domnului'' Caransebeş, Corului Seminarului ,,Timotei Popovici'' Caransebeş, Corului ,,Laudatio'' al Episcopiei Caransebeşului, coordonate de profesorul Gheorghe Tistu, Corului Liceului Bănăţean din oraşul Oţelu-Roşu, coordonator Simona Popa, Corului Grădiniţei cu Program Prelungit numărul 4 din Caransebeş, coordonator Maria Ţuican şi a Ansamblului de Cântece şi Dansuri Populare “Doina Banatului”, coordonat de directorul Florin Bojin.

Prin organizarea acestui eveniment artistic şi spiritual s-a dorit promovarea datinilor şi obiceiurile autentice, aşa cum sunt ele păstrate în vatra satului românesc, căci, Crăciunul este celebrat ca dată a naşterii lui Isus Hristos, iar de-a lungul secolelor a devenit o sărbătoare a familiei, marcată de obiceiuri precum colindele, împodobitul bradului şi darurile Moşului, mult aşteptate de copiii din întreaga lume.

“Conform tradiţiei, organizăm împreună pentru caransebeşeni şi pentru întreaga Ţară a Gugulanilor acest tradiţional concert de colinde. Perioada Crăciunului ne apropie pe toţi de sentimente frumoase, sfinte şi curate, iar sfânt pentru noi este colindul strămoşesc şi vestea Naşterii Domnului şi Mântuitorului Isus Hristos”, a menţionat prezentatorul manifestării, Daniel Alic, consilier cultural în cadrul Episcopiei Caransebeşului.

“Concertul tradiţional de colinde organizat de Muzeul Județean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Caransebeşului şi-a propus să aducă în faţa publicului, ca în fiecare an, colindele tradiţionale româneşti încărcate de o semnificaţie aparte şi care transmit mesajul Naşterii Mântuitorului. Vă mulţumim pentru că ne-aţi fost alături şi vă dorim tuturor Sărbători fericite şi La mulţi ani!”, a spus managerul instituţiei de cultură, Adrian Ardeţ.

La final, toţi participanţii artişti, mai mari sau mai mici, au primit din partea organizatorilor pungi cadou conţinând dulciuri şi băuturi răcoritoare.

De adăugat şi faptul că, intrarea la evenimentul derulat în “Aula Musei Caransebesiensis” a fost liberă, sala fiind neîncăpătoare pentru gugulanii dornici să trăiască minunatele clipe de poveste ale Sărbătorilor de Iarnă.

Sărbătoare mare la Caransebeş – “Ruga de la Oraş” a programat patru zile de cântec, joc şi voie bună în municipiul din “Ţara Gugulanilor”

Mare sărbătoare tradiţională, cântec, joc şi voie bună, în urbea de pe Timiş şi Sebeş!

        Primăria Municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură ”George Suru” au organizat pe parcursul a patru zile evenimentul denumit ”Ruga de la Oraş”, prilej de distracţie maximă şi bucurie pentru gugulani şi invitaţii lor.  

Manifestarea a debutat joi, 5 mai, în Parcul “Teiuş”, cu spectacolul folcloric “Cântec, joc şi voie bună” susţinut ansamblurile „Armenişana” – coregraf Dumitru Dragomir, ”Zestrea Gugulanilor” - coregraf Simion Dragalina, "Mlădiţe bănăţene” al Grădiniţei cu Program Prelungit numărul 4, ”Bobocii Banatului” - coregraf Ciprian Ambruş, „Junii Gugulani” de pe lângă Casa de Cultură “George Suru” - coregraf Adrian Jurchescu şi ”Iedera” din Oţelu Roşu, cu soliştii vocali Claudia Barbu şi Traian Barbu.

Şi-au mai dat concursul soliştii vocali Ana Maria Cornean, Ştefan Isac, Vanesa Olan, Alin Olan şi Daniela Ştefan, acompaniaţi de Taraful „Olanii”.

Programul zilei a inclus şi recitalul extraordinar al interpretei Mihaela Petrovici.

Vineri, 6 mai, a avut loc ”Parada participanţilor, a portului şi jocului popular”, cu plecare din Piaţa "Revoluţiei" din faţa imobilului Primăriei Municipiului Caransebeş, cu deplasare pe traseul: „Arcul Împăcării” – Piaţa ”Elie Miron Cristea” – Strada Mitropolit Nicolae Corneanu – Piaţa ”General Ioan Drăgălina” - Strada Nicolae Bălcescu – Strada Cloşca – Parcul ”Teiuş”.

Ulterior, în Parcul “Teiuş” s-a derulat un spectacol susţinut de elevii Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Ion Românu” din municipiul Reşiţa cu soliştii Sonia Deca, Dănuţ Ghilea şi Vlad Ciupici.

Au mai cântat publicului, de asemenea, interpreţii de folclor autentic: Adrian Bugariu, Slageana Chicheş, Snejanca Boşca, Mariana Jurchescu, Adela Jurchescu, Valentin Vădrariu, Patricia Vela, Elisabeta Bosioc, Lorena Ţiplea, Marilena Măran, Ionela Bădălan, Nicolae Brânzei, Ana Cega Pârvulescu, Consuela Grigoriu, Ion Sboroştean, Daniela Văcărescu şi Gabi Zaharia, în acompaniamentul Tarafului Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Ion Românu”, sub conducerea muzicală a profesorului Mihai Nichita.

Sâmbăta, “Ruga de la Oraş” a programat un spectacol de muzică şi joc popular cu ansambluri folclorice din Republica Serbia.

Astfel, i-au încântat pe caransebeşeni şi invitaţii lor grupurile “Laza Nancici” din Vârşeţ, “Vlastimir Pavlovic Carevac” din Veliko Gradişte şi “Branko Cvetkovic” din Belgrad.

Micii comercianţi de produse culinare au fost prezenţi în Parcul “Teiuş”, cu ocazia tradiţionalului eveniment cultural denumit “Ruga de la Oraş”.

De la standurile acestora, doritorii au putut achiziţiona produse alimentare ecologice, precum preparate tradiţionale din carne la grătar şi ceaun, legume gătite sau murate, dulciuri, cozonaci, siropuri şi gemuri bio, băuturi răcoritoare şi alcoolice, porumb fiert, salam de biscuiţi, langoşi, clătite, plăcinte şi ciocolată de casă, gogoşi glazuraţi, precum şi ”Kurtos Kalacs”.

Şi în acest an, “vedetele” culinare au fost “Micii de Deva”, preţul unui astfel de preparat fiind în sumă de trei lei.

Duminică, în ultima zi a evenimentului, s-a desfăşurat la orele prânzului un spectacol de dansuri autentice susţinut de artişti gugulani tineri. Reprezentaţia a fost organizată în Centrul Civic, în faţa Catedralei Episcopale şi a beneficiat de prezenţa mai multor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai oficialităţilor publice locale.

La orele serii, Sinagoga “Beit El” a găzduit un concert de orgă la patru mâini susţinut de interpretele Camelia Estera Cărăbaş şi Cristina Struţa, colaboratoare la Filarmonica “Banatul” din Timişoara.

În continuare, în Parcul “Teiuş” a avut loc “Seara marilor concerte live” cu recitalurile artiştilor de muzică modernă: Ruby, Bosquito, Anna Lesko şi What’s Up.

“Doresc să vă mulţumesc pentru că aţi venit în număr mare la Ruga de la Oraş! De 12 ani, veniţi în număr impresionant la acest eveniment, dar şi la Serbările Cetăţii şi la petrecerile organizate în aer liber de Revelion unde, vă simţiţi bine pentru că trăiţi un vis frumos într-un oraş prosper. Este ultima dată când v-am invitat în calitate de primar să petrecem împreună. Vă mulţumesc, de asemenea, pentru că mi-aţi fost alături, m-aţi inspirat şi încurajat să facem din Caransebeş o localitate specială! În continuare, candidez la preşedinţia Consiliului Judeţean Caraş-Severin, iar astfel, predau ştafeta unui primar tânăr pe care sper să îl îndrăgiţi şi să îl iubiţi. Voi fi alături acestui nou primar şi, voi face din judeţul nostru minunat, unul respectat, în care oamenii vor fi fericiţi şi zâmbitori!”, a spus publicului edilul-şef caransebeşean, Marcel Vela, în încheierea evenimentului cultural.

Manifestarea tradiţională denumită "Ruga de la Oraş" s-a încheiat cu tradiţionalul şi spectaculosul foc de artificii, derulat pe parcursul a 15 minute.

Distracţie garantată la Caransebeş - Paula Seling & Band şi formaţia Bere Gratis vor concerta în Parcul „Teiuş” cu ocazia tradiţionalei manifestări culturale „Serbările Cetăţii”

Comunitatea din urbea de pe Timiş şi Sebeş se pregăteşte pentru patru zile de sărbătoare cu specific daco-roman şi medieval.

Primăria Municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură „George Suru” organizează în perioada 10-13 septembrie cea de-a XII-a ediţie a tradiţionalei manifestări denumite „Serbările Cetăţii”.

Astfel, evenimentul debutează joi, 10 septembrie, începând cu ora 18, la scena de spectacole din Parcul „Teiuş”. Aici va avea loc „Gala Muzicii Folk” cu protagoniştii: Maria Gheorghiu – Bucureşti, Cristian Buică - Reşiţa, George Popovici – Făget, Didina Curea – Oţelu Roşu, Vasile Mardare – Timişoara, „Trupa de serviciu” – Arad şi Vasile Gondoci cu Sandu Faur – Lugoj.

Vineri, 11 septembrie, începând cu ora 18 este programată parada soldaţilor romani, oştenilor daci, ienicerilor, a cavalerilor și domniţelor, cailor de luptă, a jongleorilor, saltimbancilor și ansamblurilor de cântece și dansuri populare pe traseul: Piaţa "Revoluţiei" – Arcul "Unităţii Spiritual Creştine" - strada Mitropolit Nicolae Corneanu – Piaţa "General Ioan Drăgălina" - strada Nicolae Bălcescu – strada Cloşca -  Parcul "Teiuş".

De la ora 18.30 la scena de spectacole din Parcul „Teiuş” vor fi prezentate: scene de viaţă civilă şi militară dacică, romană, sarmatică și turcească cu Asociația Culturală „Terra Dacica Aeterna” din Cluj Napoca, demonstraţii de luptă călare în perioada medievală cu cascadorii ecveștri de la Întorsura Buzăului, demonstraţii de tir cu arcul și demonstrații de luptă cu Asociația Grupul de Reconstituire istorică „Terra Ultra Silvana” din Brașov, demonstraţii de lupte între cavaleria medievală ecvestră și pedestrime, scene de viață în tabăra de corturi medievale și lupte cavalereşti cu Paladinii „Terra Medies” din Mediaş, demonstraţii practice de meşteşuguri uitate de dulgherie și fierărie forjată cu Asociaţia Calfelor Călătoare din Germania și Elveția, dansuri medievale cu Ansamblul Nosa, dar şi jonglerii cu foc cu formaţiile „Sirius” din Sibiu și „Fire Dream” din Mediaş. Ziua se va încheia cu un spectacol de muzică de cimpoaie și tobe medievale susţinut de grupul „Holloenek” din Ungaria.

Sâmbătă, începând cu ora 11, Stadionul Municipal "Teiuş" vă găzdui partida de fotbal dintre FC Caransebeş şi FCM Baia Mare, joc contând pentru etapa a III-a din cadrul Ligii a II-a.

     De asemenea, la miezul zilei sunt programate în principala piaţă agroalimentară o serie de spectacole de animaţie stradală, dansuri şi cântece medievale, jonglerii şi cascadorie ecvestră.

De la ora 18 la scena de spectacole din Parcul „Teiuş” vor avea loc, de asemenea, demonstrații de luptă călare în perioada medievală cu cascadorii ecveștri de la Întorsura Buzăului, lupte între cavaleria medievală ecvestră și pedestrime, scene de viață în tabăra de corturi medievale și lupte cavalerești cu Paladinii „Terra Medies”,  demonstraţii de tir cu arcul și demonstrații de luptă cu Asociația Grupul de Reconstituire istorică „Terra Ultra Silvana” din Braşov, dansuri medievale cu Ansamblul „Nosa”, jonglerii cu foc cu formațiile „Sirius” din Sibiu și „Fire Dream” din Mediaş, muzică și dans irlandez și celtic cu formația Blackbeers, precum şi demonstrații practice de meșteșuguri uitate de dulgherie și fierărie forjată cu Asociaţia Calfelor Călătoare din Germania și Elveția.

Duminică, în ultima zi a tradiţionalei manifestări denumite „Serbările Cetăţii” se vor desfăşura în Parcul „Teiuş” concertele de coveruri ale formaţiilor Box Office şi Lambrino.

Totodată, caransebeşenii şi invitaţi lor vor avea parte de super-recitalurile muzicale susţinute de reprezentanta României la concursul "Eurovision" Paula Seling & Band şi trupa Bere Gratis.

De adăugat şi faptul că, evenimentul cultural derulat în municipiul din "Ţara Gugulanilor" se va încheia, conform tradiţiei, cu un spectaculos foc de artificii.

Distracţie garantată - Ştrandul "Tineretului" din Zona de agrement "Teiuş" este principalul punct de atracţie în sezonul estival pentru caransebeşeni

Locuitorii municipiului Caransebeş de toate vârstele şi nu numai, au o alternativă eficientă pentru a se răcori în zilele toride cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius.

Ştrandul “Tineretului” din zona de agrement "Teiuş" s-a redeschis recent cu respectarea parametrilor de funcţionare de rigoare, fiind accesibil doritorilor de distracţii estivale.

„Municipalitatea a organizat mai multe licitaţii pentru concesionarea acestui obiectiv, preţul de închiriere fiind unul modic, însă, nu s-a reuşit predarea ştrandului unei firme care să îl amenajeze şi exploateze pe perioada estivală. Prin urmare, Primăria Municipiului Caransebeş a decis ca, în regie proprie, prin Serviciul Public de Întreţinere şi Reparaţii şi a Serviciul Public Piaţa Gugulanilor să amenajeze şi să dea în folosinţă acest obiectiv. Cele două servicii, cărora ţin să le mulţumesc pentru timpul-record în care au reuşit să amenajeze ştrandul, au achiziţionat şi 25 de şezlonguri şi de umbrele, care sunt puse la dispoziţie clienţilor. Sunt convins că, în această perioadă, atât caransebeşenii, cât şi cetăţenii din jurul municipiului vor veni în număr mare să se recreeze şi să se simtă bine în acest loc”, a declarat viceprimarul urbei din „Ţara Gugulanilor”, medicul Filip Strejariu.

Astfel, Ştrandul “Tineretului” este în aceste zile, principalul punct de atracţie pentru caransebeşenii aflaţi în dificultate din cauza caniculei şi în căutare de distracţii de sezon.

„Lucrările de reabilitare ale celor două piscine au însemnat refacerea pereţilor şi aplicarea unei vopsele speciale, în cantitate mare, deoarece bazinul mare al ştrandului din Caransebeş are dimensiuni olimpice, de 50/25 metri. Pentru că ştrandul nu a mai funcţionat în ultimii trei ani, aici s-au executat şi operaţiuni de cosit şi văruit, inclusiv băncile au fost revopsite, grupurile sanitare şi întreaga instalaţie electrică au fost refăcute, iar culorile sunt plăcute, într-o cromatică potrivită sezonului estival”, a precizat directorul Serviciului Public de Întreţinere şi Reparaţii, Gheorghe Ştefan.

De adăugat şi faptul că, la Ştrandul “Tineretului” din Parcul "Teiuş" din municipiul Caransebeş sunt asigurate o serie de servicii specifice, inclusiv cel de “Salvamar”, iar igiena de aici este una ireproşabilă.

„Pentru a se respecta Ordinul Ministrului Nr. 119/2014, apa din cele două bazine are o calitate ridicată. În fiecare zi se iau probe de apă din cele două piscine, ce sunt duse la un laborator specializat. În acelaşi timp, îi rog, pe această cale, pe toţi părinţii care îşi însoţesc copiii la ştrand să nu-i lase nesupravegheaţi în zona bazinului mare, unde adâncimea apei este de 2,24 metri”, a adăugat şeful Serviciului Public „Piaţa Gugulanilor”, Luminiţa Verdeş.

De asemenea, Ştrandul “Tineretului” dispune de mese de tenis, terenuri de baschet, fotbal şi volei pe plajă.

La ştrand există şi o terasă pentru cei care doresc să consume băuturi răcoritoare ori o bere rece, sau produse culinare şi de alimentaţie.

“Obişnuiam să înot la ştrandul de la Oţelu Roşu, însă, după nefericitul accident de acolo cu tânărul electrocutat, nu voi mai merge niciodată la acel ştrand, aici mă simt în siguranţă şi îmi place” a menţionat David, în vârstă de 17 ani, domiciliat într-o localitate din vecinătatea urbei de pe Timiş şi Sebeş.

“Mă mulţumeşte redeschiderea ştrandului, am venit cu fetiţa şi băieţelul meu, amândoi se scaldă fericiţi în bazinul pentru copii. Pe viitor, îmi doresc să se organizeze aici şi cursuri de înot pentru cei mici”, este de părere caransebeşeanul Ovidiu Ilie.

“Apa din bazin este super, sunt fericit că sunt mulţi copii la ştrand, ne jucăm şi ne distrăm împreună cu toţii”, a spus Alexandru, în vârstă de 10 ani.

De adăugat şi faptul că, Ştrandul "Tineretului" este deschis zilnic în sezonul estival în intervalul orar 10-22. Preţul unui bilet de intrare este în sumă de 4 lei pentru adulţi, respectiv, 2 lei pentru copii, iar închirierea unui şezlong şi a unei umbrele costă 5 lei.

Municipiul Caransebeş a găzduit ediţia inaugurală a Simpozionului “Ţara Gugulanilor”, manifestare culturală menită să evidenţieze unicitatea şi originalitatea acestei zone spirituale, istorice și etnografice

Primăria Municipiului Caransebeş, Casa de Cultură “George Suru”, Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă au organizat ediţia de debut a Simpozionului “Ţara Gugulanilor”.

Manifestarea culturală s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile, în perioada 26-28 iulie 2015.

Evenimentul şi-a propus să prezinte şi să promoveze valorile culturii şi civilizaţiei tradiţionale specifice acestei zone etnografice.

Festivitatea de deschidere oficială a avut loc la sala de spectacole a Casei de Cultură “George Suru”, bucurându-se de participarea edilului-şef caransebeşean Marcel Vela şi a directorilor instituţiilor organizatoare, Ioan Cojocariu şi Adrian Ardeţ. De asemenea, au fost prezenţi, între alte personalităţi, reputaţii cercetători Gheorghe Lazarovici şi John Nandriş, profesor universitar la Universitatea din Oxford, Marea Britanie.

Cu această ocazie, a fost prezentat volumul I al materialului de tipar intitulat “Ţara Gugulanilor”, lucrare ştiinţifică avându-i ca editori pe Gheorghe Lazarovici şi Adrian Ardeţ.

În cadrul evenimentului cultural, au fost susţinute sesiuni de comunicări specifice şi au fost purtate dezbateri constructive la care au luat parte profesori universitari, arheologi, scriitori, cercetători, etnografi, teologi, istorici, dar şi iubitori de folclor.

“Ţara Gugulanilor” este arealul care s-a născut pe Vârful “Gugu”, locul unde era sactuarul lui Zamolxis, zeul suprem al dacilor. Numele de „gugulan” derivă de la toponimul „gugu”, ca masiv de munte sub formă de con, aşa cum este şi „clăbăţul” oamenilor bătrâni din această zonă, ca semn distinctiv că sunt de cea mai autentică origine dacică. Gugulanii sunt “făloşi” şi au obiceiuri neschimbate şi păstrate imaculate de sute de ani.

“Ţara Gugulanilor” se întinde pe o suprafaţă de aproximativ două mii de kilometri pătraţi, în întregime pe teritoriul judeţului Caraş-Severin.

Demografic, zona are o populaţie de peste 60.000 de locuitori, cuprinzând municipiul Caransebeş, oraşul Oţelu Roşu, 13 comune, respectiv: Armeniş, Băuţar, Bolvaşniţa, Buchin, Bucoşniţa, Glimboca, Marga, Obreja, Rusca Montană, Slatina Timiş, Teregova, Turnu Ruieni şi Zăvoi, dar şi satele aferente.

          De menţionat şi faptul că, Simpozionul “Ţara Gugulanilor” urmează să devină o manifestare cultură tradiţională pentru Banatul Montan.

Spectacol incendiar la Caransebeş - Formaţia "Mandinga" şi Anda Adam vor concerta în Parcul "Teiuş" cu ocazia tradiţionalei manifestări culturale denumite ”Ruga de la Oraş”

Primăria Municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură ”George Suru” organizează pe parcursul a patru zile, în perioada 16-19 aprilie, tradiţionalul eveniment intitulat ”Ruga de la Oraş”.

Manifestrea debutează joi, 16 aprilie, la scena de spectacole din Parcul ”Teiuş” cu festivităţile ocazionate de sărbătorirea ”Zilei Mondiale a Rromilor”. Astfel, de la ora 16.00 sunt programate spectacole cu Ansamblul Ţigănesc "Porumbeii de Aur” din comuna Greoni, Taraful „Olanii”, Nicuşor Ţunea şi ansamblurile  ”Armenişana” şi  ”Junii Gugulani”.

În continuare, vor fi organizate o masă tradiţională, concursuri de joc ţigănesc cu premii şi un foc la şatra de căruţe.                                 

Vineri, 17 aprilie, de la ora 17.00, are loc ”Parada participanţilor, a portului şi jocului popular”, cu plecare din Piaţa Revoluţiei din faţa imobilului Primăriei Municipiului Caransebeş, cu deplasare pe traseul: „Arcul Împăcării” – Piaţa ”Elie Miron Cristea” – Strada Episcopiei – Piaţa ”General Ioan Drăgălina” - Strada Nicolae Bălcescu – Strada Cloşca – Parcul ”Teiuş”.

        Ulterior, începând cu ora 18.00, la scena de spectacole din zona de agrement respectivă, se va desfăşura un spectacol de muzică populară derulat sub genericul de ”Cântec, joc şi voie bună”. Îşi vor da concursul ansamblurile „Armenişana” din comuna Armeniş, coregraf Dumitru Dragomir, ”Zestrea Gugulanilor” din Caransebeș, coregraf Simion Dragalina, ”Bobocii Banatului” şi „Piticii Banatului” din Caransebeş, ”Merişorul” din comuna Cornuţel Banat, coregraf Ciprian Ambruş, ”Junii Gugulani” de pe lângă Casa de Cultură ”George Suru” Caransebeş, coregrafi Adela şi Adrian Jurchescu, ”Iedera” din Oţelu Roşu cu soliştii vocali Claudia Barbu şi Traian Barbu.

                        

De asemenea, vor interpreta melodii populare Vanesa Olan, Alin Olan, Ionela Bădălan, Gabi Zaharia, Daniela Văcărescu, Ştefan Isac, dar și laureaţii Concursului Național de Interpretare Vocală şi Instrumentală ”Luţă Ioviţă”, desfăşurat recent la Caransebeş, acompaniaţi fiind de Taraful ”Olanii”.

                               

Sâmbătă, 18 aprilie, ”Ruga de la Oraş” programează un eveniment sportiv la Stadionul Municipal ”Teiuş”. Este vorba despre partida de fotbal din cadrul Ligii a II-a, Seria a II-a, dintre grupările F.C. Caransebeş şi F.C. "Bihor" Oradea.

                                                    

De la ora 17.30, la scena de spectacole de aici va avea loc un spectacol tradiţional susţinut de Ansamblul ”Semenicul” din Reşiţa cu soliştii vocali Delia Mirabela, Maria Garaş şi Ramona Viţa, în coregrafia lui Nistor Ghimboaşă.

De la ora 19.00, este programat spectacolul Ansamblului Studenţesc "Mladost" al Uniunii Sârbilor din România, coregrafi Crstici Svetco şi Crstici Senadin.      
                          

            Duminică, 19 aprilie, începând cu ora 19.00, la sala de spectacole a Casei de Cultură ”George Suru” este programat spectacolul intitulat „Folclorul bănăţean la el acasă”. Vor participa ansamblurile de jocuri populare „Armenişana” din Armeniş, „Zestrea Gugulanilor” din Caransebeş şi soliştii vocali: Simion Moise, Iosif Ciocloda, Ionela Bădălan, Alin Olan, Vanesa Olan, Daniela Văcărescu și Stefan Isac, în acompaniamentul Tarafului ”Olanii” şi prezentarea cunoscutului recitator de poezie în grai autentic, Dan Liuţ, director al Casei de Cultură Orăşăneşti din Bocşa.

                    

De la ora 19.45, la scena de spectacole din Parcul ”Teiuş” va avea loc recitalul formației ”Pragu de sus”. De la ora 20.30 solista Anda Adam va susţine un super-concert, iar de la ora 21.15 se va derula recitalul extraordinar al formaţiei ”Mandinga”, care a reprezentat România în urmă cu trei ani la Concursul Muzical "Eurovision". 

            "Ruga de la Oraş" se încheie la ora 22.30 cu tradiționalul şi spectaculosul foc de artificii.