“Folclor autentic, gugulani făloşi!” - Ansamblul Profesionist “Doina Banatului” din municipiul Caransebeş aniversează anul acesta 65 de ani de existenţă

În bogata zonă etnografică a “Ţării Gugulanilor” un loc aparte îl are municipiul Caransebeş, localitate renumită în special, datorită Ansamblului Folcloric “Doina Banatului”, formaţie reînfiinţată recent şi recunoscută atât la nivel naţional cât şi internaţional.

Grupul muzical a fost fondat în anul 1951 cu menirea de a scoate la lumină valorile autentice ale datinilor şi obiceiurilor, de a se continua şi îmbogăţi tradiţia străbunilor noştri, precum şi de a se păstra nealterat tezaurul limbii şi al tradiţiilor locului.

De-a lungul anilor, formaţia a performat un repertoriu complex de melodii populare, suite de dansuri, tradiţii, datini şi obiceiuri reprezentative din această zonă.

Melodiile populare au fost culese din folclorul local sau zonal, fiind interpretate cu succes de soliştii vocali ai ansamblului atât solo cât şi în grupuri vocale, în turnee în ţară, dar şi peste hotare.

Astfel, membrii grupului muzical etnografic au prezentat că varietatea folclorului din Banatul Montan este imensă, şi că, întotdeauna, se pot scoate la lumină, păstra şi promova adevărate comori ale patrimoniului cultural autentic românesc.

Între personalităţile muzicale din domeniul folclorului autentic care au activat în cadrul Ansamblului Folcloric “Doina Banatului” se numără, dirijorii Nicolae Perescu, Laci Perescu, Iancu Laurenţiu şi Nicolae Mihăilescu, soliştii Dumitru Chepeţean, Ana Pacatiuş, Mariana Drăghicescu, Livia Ilcău, Florentin Iosif, Achim Nica, Aurelia Fătu Răduţu, Valeria Colojoară, Ştefan Isac, Valeria Arnăutu, Sonia Vlaicovici, Maria Tudora, Minodora Nemeş şi Felician Fărcaşu, dansatorii Nicolae Stănescu, Aurelian Cristea, Afilon Laţcu şi familiile Seracin şi Drăgulete, instructorii de dansuri populare Emil Grădinaru, Petru Izvercianu, Petru Pilu, Ion Marcu, Nicolae Bunei şi Miroslav Tatarici, dar şi muzicanţii instrumentişti Luţă Ioviţă, Ion Murgu, Iosif Milu, Petrică Vasile şi familiile Olan şi Bălan.

Municipalitatea de aici, a dorit să impulsioneze acest fenomen şi a înfiinţat o asociaţie culturală care, începând cu luna mai a anului 2016, a pus bazele reactivării Ansamblului Folcloric „Doina Banatului”.

Astfel, componenţa noului grup etnomuzical îi consemnează pe soliştii vocali Stana Stepanescu, Daniela Văcărescu, Gabi Zaharia, Ionela Bădălan, Maria Hurduzeu, Ana Maria Cornean, Daniela Ştefan şi Ion Alexandrescu, artiştii fiind stabiliţi prin concurs.

De asemenea, din ansamblul gugulanilor mai fac parte 16 instrumentişti aflaţi sub bagheta dirijorului Ioan Mircea Petruţ. Este vorba despre: Nicolae Barbu (ţambal), Ionel Perian (contrabas), Paul-Cristian Ianoşiga şi Mircea Dobre (acordeon), Constantin Florea (Costel Piţigoi), Simion Sandu şi Dănuţ Olan (saxofon), Marian-Ionuţ Giura (clarinet), Aurel-Andrei Tudor (sopran), Nicolae-Alexandru Derlean (taragot), Vasile Blidaru şi Cătălin-Simion Sandu (trompetă), Cristian-Wagner Rutaru (nai şi fluier), Daniel Alexandru, Silvia Adamovici şi Pavel-Sorin-Răzvan Vaida (vioară).

Totodată, grupul mai include şi 16 tineri dansatori pregătiţi de Adrian Jurchescu, respectiv: Adela Jurchescu, Andra Tânjălău, Nicoleta Jurchescu, Andreea Birtea, Isabela Vasiloni, Diana Călina, Claudia Rusnac, Nicoleta Nica, Cosmin Zaiţă, Cătălin Ţâru, Marius Lăzărescu, Claudiu Peia, Gheorghe Samuel, Manuel Popescu, Andrei Nicorescu şi Claudiu Tudor.

Membrii grupului, conduşi de directorul Florin Bojin, se pregătesc intens pentru spectacole de muzică autentică la Casa de Cultură „George Suru”.

“Prin reînfiinţarea Ansamblul Folcloric Doina Banatului ne propunem păstarea folclorului veritabil şi transmiterea acestuia către tineri pentru ca şi generaţiile viitoare să îl reprezinte cu deosebit succes. Mai mult, dorim să inaugurăm Centre de perfecţionare pentru tineret, de transmitere şi de culegere a folclorului, pentru a avea urmaşi demni în ceea ce priveşte tradiţiile noastre autentice”, a precizat directorul ansamblului din municipiul din “Ţara Gugulanilor”, Florin Bojin.

De adăugat că, grupul folcloric a fost aniversat cu mare fast în urmă cu aproape cinci ani, printr-un spectacol special cu prilejul împlinirii a 60 de ani de activitate.

Tot atunci, cunoscutul interpret de folclor veritabil, publicist şi scriitor, Ştefan Isac, a lansat cartea intitulată „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”.

Materialul în cauză prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti importanţi care au derulat preocupări specifice aici din anul 1951, până în prezent.

“Dirijorul de muzică populară Nicolae Perescu este cel care m-a descoperit în anul 1964 şi m-a ajutat în ale cântecului. Dacă nu era el cu exigenţa de care a dat dovadă, eu nu eram astăzi, cântăreţ. Achim Nica a fost mentorul meu, care mi-a devenit un prieten de nădejde, am plâns la dispariţia sa şi plâng în continuare după acesta. Solista de folclor Mariana Drăghicescu a fost o colegă, dar chiar şi o soră, i-am oferit trei cântece care au devenit binecunoscute slagăre şi mi-a mulţumit, în turneul efectuat cu Ansamblul Folcloric Doina Banatului în judeţul Hunedoara, înaintea plecării ei în Statele Unite ale Americii. Interpretul de folclor Dumitru Chepeţan a fost un coleg de nădejde atât la cântecele populare cât şi la cele religioase, iar la rugăciuni, ambii eram solişti, Miti la Bas, iar eu, la Tenor”, a mărturisit Ştefan Isac, privitor la membrii şi amintirile de suflet ce îl leagă de grupul muzical etnografic din “Ţara Gugulanilor”.

În momentul de faţă, artistul popular a finalizat cel de-al doilea material al său pentru tipar dedicat grupului folcloric de la Caransebeş. Este vorba despre volumul - continuare a cărţii intitulate „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”.

Cartea îşi propune să prezinte şi alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în cadrul primei lucrări de tipar, dar şi detalii inedite despre turneele efectuate în ţară şi străinătate de membrii Ansamblului de Cântece şi Dansuri Populare „Doina Banatului”.

Noul volum al interpretului de folclor Ştefan Isac va vedea lumina tiparului în perioada următoare.

Anul acesta, Ansamblul de Cântece şi Dansuri Populare "Doina Banatului" împlineşte 65 de ani de existenţă, iar astfel, se doreşte organizarea unui spectacol aniversar în cadrul căruia vor evolua toţi angajaţii şi colaboratorii grupului care mai sunt în viaţă şi care au reprezentat cu cinste folclorul locului pe scenele ţării şi în străinătate.

           Reprezentaţia în cauză va avea loc în data de 15 septembrie, cu ocazia tradiţionalei manifestări culturale denumite “Serbările Cetăţii”.

                            

De precizat şi faptul că, în cele aproape trei luni de la reînfiinţare, grupul etnomuzical a ajuns să fie deosebit de căutat să performeze folclor tradiţional din Banatul Montan pe scenele din ţară, dar şi de peste hotare.

Astfel, guglanii au fost invitaţi să susţină spectacole la serbarea hramului Mânăstirii de la Piatra Scrisă din judeţul Caraş-Severin, la postul de televiziune Etno TV, la evenimentul cultural denumit “Festivalul Zilele Veveriţelor”, desfăşurat în localitatea Buziaş, la Festivalul Internaţional “Etno” derulat la Kladovo, în Republica Serbia, la Festivalul Naţional de Folclor “La Porţile Cetăţii Slimnic” ce a avut loc în judeţul Sibiu, la Festivalul “Jocul Popular - Tradiţie Perenă pe Valea Timişului“, ce a fost găzduit de localitatea cărăşeană Armeniş şi la Festivalul “Ana Munteanu”, organizat în comuna Buchin.

Sărbătoare tradiţională în “Ţara Gugulanilor” – Evenimentul cultural denumit “Ruga de la Oraş” se va desfăşura în Parcul “Teiuş” în perioada 5-8 mai 2016

Gugulanii se pregătesc pentru patru zile de cântec, joc, voie bună şi distracţie garantată.

Primăria Municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură ”George Suru” organizează în perioada 5-8 mai, tradiţionalul eveniment denumit ”Ruga de la Oraş”.

Manifestarea debutează joi, 5 mai, în Parcul “Teiuş”, de la ora 18.00 cu spectacolul folcloric “Cântec, joc şi voie bună” susţinut ansamblurile „Armenişana” – coregraf Dumitru Dragomir, ”Zestrea Gugulanilor” - coregraf Simion Dragalina, "Mlădiţe bănăţene” al Grădiniţei cu Program Prelungit numărul 4, ”Bobocii Banatului” - coregraf Ciprian Ambruş, „Junii Gugulani” de pe lângă Casa de Cultură “George Suru” - coregraf Adrian Jurchescu şi ”Iedera” din Oţelu Roşu, cu soliştii vocali Claudia Barbu și Traian Barbu.

Îşi vor mai da concursul soliştii vocali Ana Maria Cornean, Ştefan Isac, Vanesa Olan, Alin Olan şi Daniela Ştefan, acompaniaţi de Taraful „Olanii”.

Programul zilei mai include şi recitalul extraordinar al interpretei Mihaela Petrovici.

Vineri, 6 mai, de la ora 17.00, are loc ”Parada participanţilor, a portului şi jocului popular”, cu plecare din Piaţa "Revoluţiei" din faţa imobilului Primăriei Municipiului Caransebeş, cu deplasare pe traseul: „Arcul Împăcării” – Piaţa ”Elie Miron Cristea” – Strada Mitropolit Nicolae Corneanu – Piaţa ”General Ioan Drăgălina” - Strada Nicolae Bălcescu – Strada Cloşca – Parcul ”Teiuş”.

De la ora 18.00 în Parcul “Teiuş” va avea loc un spectacol susţinut de elevii Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Ion Românu” din municipiul Reşiţa cu soliştii Sonia Deca, Dănuţ Ghilea şi Vlad Ciupici.

Vor mai cânta publicului, de asemenea, interpreţii de folclor autentic: Adrian Bugariu, Slageana Chicheş, Snejanca Boşca, Mariana Jurchescu, Adela Jurchescu, Valentin Vădrariu, Patricia Vela, Elisabeta Bosioc, Lorena Ţiplea, Marilena Măran, Ionela Bădălan, Nicolae Brânzei, Ana Cega Pârvulescu, Consuela Grigoriu, Ion Sboroştean, Daniela Văcărescu şi Gabi Zaharia, în acompaniamentul Tarafului Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Ion Românu”, sub conducerea muzicală a profesorului Mihai Nichita.

Sâmbăta, 7 mai, “Ruga de la Oraş” programează începând cu ora 17.30 un spectacol de muzică şi joc popular cu ansambluri folclorice din Republica Serbia.

Astfel, îi vor încânta pe caransebeşeni şi invitaţii lor grupurile “Laza Nancici” din Vârşeţ, “Vlastimir Pavlovic Carevac” din Veliko Gradişte şi “Branko Cvetkovic” din Belgrad.

Duminică, începând cu ora 19.30, are loc “Seara marilor concerte live” cu recitalurile artiştilor de muzică modernă: Ruby, Bosquito, Anna Lesko şi  What’s Up.

De menţionat şi faptul că, manifestarea tradiţională denumită "Ruga de la Oraş" se va încheia cu tradiţionalul şi spectaculosul foc de artificii.

“1 Decembrie 1918” la Caransebeş - Celebrarea “Zilei Naţionale a României” a programat ceremonii solemne şi activităţi culturale tradiţionale în municipiul din "Ţara Gugulanilor"

Comunitatea urbei de pe Timiş şi Sebeş a marcat cu mare fast "Ziua Naţională a României", în organizarea Primăriei Municipiului Caransebeş şi Casei de Cultură ”George Suru”.

Manifestările ocazionate de data de „1 Decembrie 1918” au debutat începând cu miezul zilei în Centrul Civic, în Piaţa „Revoluţiei”, în condiţii meteorologice nefavorabile.

Aici, a fost intonat imnul de stat, un sobor de preoţi a săvârşit o slujbă religioasă, iar oficialităţile locale au rostit scurte alocuţiuni.

„Importantul eveniment ce s-a întâmplat la data de 1 Decembrie 1918 a fost un exemplu pentru noi toţi, iar pentru o nouă Românie trebuie să fim uniţi, trebuie să fim camarazi şi fraţi. Doresc caransebeşenilor o credinţă curată şi le urez La mulţi ani fericiţi în pace şi bunăvoire, o viaţă mai bună şi un viitor mareţ!”, a spus cu acest prilej primarul municipiului din "Ţara Gugulanilor", Marcel Vela.

Cei prezenţi au depuns ulterior flori la monumentul ”Crucea identităţii naţionale”, construit de români în anul 1810.

În continuare, locuitorii urbei de pe Timiş şi Sebeş au avut parte şi de o paradă dedicată „Zilei de 1 Decembrie”.

De asemenea, conducerea Administraţiei Publice Locale le-a oferit caransebeşenilor o masă de prânz tradiţională constând într-o porţie consistentă şi savuroasă de iahnie de fasole şi cârnaţi afumaţi.

Spectacolul de muzică autentică derulat sub genericul de „Cântec, joc şi voie bună”, susţinut de îndrăgiţii interpreţi de folclor din zona Banatului, a fost următorul punct de atracţie al programului organizat de "Ziua Naţională a României".

Între artiştii care şi-au dat concursul s-au aflat Alin Olan, Gabi Zaharia, Vanesa Olan, Ionela Bădălan, Daniela Văcărescu, Adela Jurchescu şi Daniela Ştefan din Timişoara, acompaniaţi de Taraful "Olanii".

Tinerii dansatori din cadrul Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Junii Gugulani”, în coregrafia lui Adrian Jurchescu, au încântat publicul prezent în Centrul Civic al urbei de pe Timiş şi Sebeş prin jocul lor tradiţional.

La orele serii, a avut loc un concert extraordinar de muzică clasică în sala de spectacole a Casei de Cultură ”George Suru”, cu participarea sopranei Daniela Vlădescu, prim solistă la Teatrul de Operă şi Balet “Oleg Danovschi” din Constanţa şi a lui Toni Zidaru, tenor la Teatrul de Operetă din Bucureşti, intrarea la eveniment fiind liberă.

De menţionat că, pentru caransebeşeni, „Ziua Naţională a României” are o puternică semnificaţie căci aici, în urmă cu 97 de ani, s-au derulat o serie de manifestări aparte, în contextul înfăptuirii Marii Uniri.

În ziua de 25 octombrie 1918, într-un mare entuziasm, în actuala Aulă „1 Decembrie 1918” a Primăriei din urbea de pe Timiş şi Sebeş a fost ales, în unanimitate de voturi, Consiliul Naţional Român din Caransebeş. De asemenea, a fost formată Garda Naţională şi au fost desemnaţi delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională ce urmă să aibă loc în data de 1 decembrie 1918 la Alba-Iulia.

        Astfel, delegaţia plecată din "Ţara Gugulanilor" a fost cea mai numeroasă din Banat. Din acest grup au făcut parte delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională, membrii Reuniunii Române de Cântări şi Muzică, precum şi numeroase personalităţi ale locului între care se evidenţiază episcopul Elie Miron Cristea, protopopul Andrei Ghidiu, doctorii Petru Barbu şi Cornel Corneanu, Ştefan Jianu şi Gheorghe Neamţu.

Personalitatea decisivă a acelei perioade a fost Elie Miron Cristea. Acesta s-a impus încă din tinereţe atenţiei generale şi astfel a fost ales, în decembrie 1909, Episcop al Caransebeşului. A fost hirotonit arhiereu la 3 mai 1910, fiind instalat în scaun în data de 8 mai 1910.

La Caransebeş, episcopul a desfăşurat o amplă şi riguroasă activitate de promovare a culturii naţionale. Între priorităţiile acestuia s-au evidenţiat luminarea clerului şi a poporului din eparhie, ridicarea moralului şi întărirea disciplinei preoţilor pentru dezvoltarea aşezămintelor bisericeşti, culturale şi economice. De asemenea, ierarhul a apărat şcolile confesionale româneşti din Banatul Montan de încercările guvernului de la Budapesta de a le desfiinţa.

Pe plan naţional, s-a remarcat prin sprijinirea activă a luptei pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni şi participarea, alături de episcopul unit Iuliu Hossu, la evenimentul Marii Uniri, înfăptuit la 1 Decembrie 1918. Discursul ierarhului din Caransebeş la Alba Iulia a reprezentat o sinteză minuţios alcătuită din întreaga istorie de frământări, lupte şi aspiraţii ale poporului român. În finalul intervenţiei sale, Elie Miron Cristea a rostit: „Am ferma nădejde că glasul vostru unanim, şi prin voi glasul întregii naţiuni, se va concentra asupra singurei dorinţe, pe care o pot exprima în trei cuvinte: Până la Tisa! Amin!”.

Implicarea în actul „Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918” a făcut din episcopul Eilie Miron Cristea unul dintre cei mai însemnaţi lideri ai românilor transilvăneni. În continuare, în ziua de 31 decembrie 1919, Marele Colegiu Electoral al României Mari a votat în unanimitate alegerea ierarhului de la Caransebeş ca Mitropolit Primat al României. Alegerea episcopului Miron Cristea reprezenta în acea vreme un adevărat simbol al „Unirii tuturor românilor şi consfinţirea unirii politice a Transilvaniei cu România”. A doua zi, în 1 ianuarie 1920, la Palatul Regal, regele Ferdinand a oficiat ceremonia învestirii noului mitropolit primat.

După întronizarea de la Bucureşti, Miron Cristea a revenit la Caransebeş şi a mulţumit clerului şi comunităţii de aici pentru anii deosebiţi petrecuţi în Banatul Montan. A făcut şi o donaţie semnificativă în bani episcopiei pe care a condus-o, iar fondurile au fost alocate pentru proiectul de zidire a unei noi catedrale, la ridicarea căminului studenţilor bănăţeni şi la construcţia bisericii de la Mănăstirea „Izvorul Miron”.

De adăugat şi faptul că, în anul 1910 la întronizarea sa ca Episcop al Caransebeşului, Elie Miron Cristea a dorit ctitorirea unei impresionante catedrale în urbea de pe Timiş şi Sebeş. Dorinţa avea să îi fie împlinită abia după o sută de ani, în anul 2010, odată cu târnosirea Catedralei Episcopale din Centrul Civic care poartă hramurile „Învierii Domnului” şi „Sfântului Proroc Ilie Tezviteanul”.

“Toamna la Gugulani” aproape de debut - În principala piaţă agroalimentară de la Caransebeş va avea loc un nou festival dedicat sezonului recoltării roadelor pământului

Prilej de mare sărbătoare şi “fală” în capitala “Ţării Gugulanilor” odată cu recoltarea roadelor acestui anotimp!

Pe parcursul a patru zile, în perioada 8-11 octombrie, Primăria Municipiului Caransebeş, Casa de Cultură „George Suru“ şi Serviciul Public „Piaţa Gugulanilor“ organizează manifestarea denumită Festivalul „Toamna la Gugulani“.

Evenimentul dedicat sezonului recoltării roadelor pământului a ajuns anul acesta la cea de-a VI-a ediţie şi se va desfăşura, conform tradiţiei, în principala piaţă agroalimentară din municipiul de pe Timiş şi Sebeş.

Cu acestă ocazie, agricultorii din regiunile Banat, Oltenia şi Ardeal îşi vor prezenta gama divesificată de produse eco-bio specifice zonelor lor de provenienţă.

           

Doritorii vor putea achiziţiona de la tarabele micilor comercianţi produse de artizanat confecţionate manual, jucării, obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, dar şi produse alimentare ecologice precum: dulciuri, siropuri şi gemuri bio, gogoşi şi clătite, brânzeturi şi alte produse lactate, băuturi răcoritoare şi alcoolice, precum şi preparate tradiţionale la grătar.

Totodată, la scena de spectacole amenajată în principala piaţă agroalimentară din urbea din Banatul Montan vor avea loc spectacole de muzică şi dansuri autentice.

Astfel, festivitatea de deschidere a manifestării culturale va avea loc joi de la ora 11, cu premierea expoziţiilor de legume, fructe, flori şi artă populară.

De la miezul zilei se vor derula spectacolele de muzică populară susţinute de Taraful ”Olanii” şi soliştii vocali Ana Jurj, Ana-Maria Cornean, Vanesa Olan, Alin Olan, Ionela Bădălan, Gabi Zaharia, Ştefan Isac şi Daniela Văcărescu.

În continuare va avea loc recitalul extraordinar al Mihaelei Petrovici cu Ansamblul folcloric „Junii Gugulani”, coregrafi Adela şi Adrian Jurchescu şi grupurile folclorice „Bobocii Banatului”, “Piticii Banatului” de pe lângă Casa de Cultură „George Suru” din Caransebeş şi “Merişorul” din localitatea Cornuţel, coregraf Ciprian Ambruş.

Vineri, 9 septembrie, începând cu ora 15, se va desfăşura ediţia a XV-a a “Festivalului Comunităților Etnice din Banat”, cu participarea ansamblurilor: “Romales”, “Enzian”, “Karaşevska Zora”, “Barvinok”, “Soko”, “Stenca Liubcova”, “Boemia”, Fanfara Răcăşdia şi “Zestrea Gugulanilor”, coregraf Simion Dragalina.

Sâmbătă, de la ora 15, sunt programate spectacolele folclorice cu Formaţia de dansuri “Cununiţa” din Bănia, coregraf Nicolae Borozan şi solista vocală Daniela Marin, Ansamblul folcloric  ”Iedera” din Oţelu Roşu, coregraf  Ionuţ  Pascotă şi soliştii vocali Claudia şi Traian Barbu, şi Formaţia de dansuri “Almăjana” din comuna Bozovici, coregraf Nicolae Borozan cu solista vocală Cătălina Pâslea.

Duminică, în ultima zi a manifestării "Toamna la Gugulani", de la orele 11, vor avea loc premierea expoziţiilor de animale mari, animale mici şi păsări de rasă. 

În fine, de la orele prânzului se vor desfăşura spectacolele de muzică populară susţinute de Ansamblul folcloric “Păstrătorii Tradiţiei” din Pecica, coregraf Doru Fetescu, Ansamblul “Vermeşana”, coregraf Ciprian David şi solistii vocali Raluca Urda şi Daniel Secoşan, precum şi de Ansamblul “Laza Nancici” din Republica Serbia.

Spectacol incendiar la Caransebeş - Formaţia "Mandinga" şi Anda Adam vor concerta în Parcul "Teiuş" cu ocazia tradiţionalei manifestări culturale denumite ”Ruga de la Oraş”

Primăria Municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură ”George Suru” organizează pe parcursul a patru zile, în perioada 16-19 aprilie, tradiţionalul eveniment intitulat ”Ruga de la Oraş”.

Manifestrea debutează joi, 16 aprilie, la scena de spectacole din Parcul ”Teiuş” cu festivităţile ocazionate de sărbătorirea ”Zilei Mondiale a Rromilor”. Astfel, de la ora 16.00 sunt programate spectacole cu Ansamblul Ţigănesc "Porumbeii de Aur” din comuna Greoni, Taraful „Olanii”, Nicuşor Ţunea şi ansamblurile  ”Armenişana” şi  ”Junii Gugulani”.

În continuare, vor fi organizate o masă tradiţională, concursuri de joc ţigănesc cu premii şi un foc la şatra de căruţe.                                 

Vineri, 17 aprilie, de la ora 17.00, are loc ”Parada participanţilor, a portului şi jocului popular”, cu plecare din Piaţa Revoluţiei din faţa imobilului Primăriei Municipiului Caransebeş, cu deplasare pe traseul: „Arcul Împăcării” – Piaţa ”Elie Miron Cristea” – Strada Episcopiei – Piaţa ”General Ioan Drăgălina” - Strada Nicolae Bălcescu – Strada Cloşca – Parcul ”Teiuş”.

        Ulterior, începând cu ora 18.00, la scena de spectacole din zona de agrement respectivă, se va desfăşura un spectacol de muzică populară derulat sub genericul de ”Cântec, joc şi voie bună”. Îşi vor da concursul ansamblurile „Armenişana” din comuna Armeniş, coregraf Dumitru Dragomir, ”Zestrea Gugulanilor” din Caransebeș, coregraf Simion Dragalina, ”Bobocii Banatului” şi „Piticii Banatului” din Caransebeş, ”Merişorul” din comuna Cornuţel Banat, coregraf Ciprian Ambruş, ”Junii Gugulani” de pe lângă Casa de Cultură ”George Suru” Caransebeş, coregrafi Adela şi Adrian Jurchescu, ”Iedera” din Oţelu Roşu cu soliştii vocali Claudia Barbu şi Traian Barbu.

                        

De asemenea, vor interpreta melodii populare Vanesa Olan, Alin Olan, Ionela Bădălan, Gabi Zaharia, Daniela Văcărescu, Ştefan Isac, dar și laureaţii Concursului Național de Interpretare Vocală şi Instrumentală ”Luţă Ioviţă”, desfăşurat recent la Caransebeş, acompaniaţi fiind de Taraful ”Olanii”.

                               

Sâmbătă, 18 aprilie, ”Ruga de la Oraş” programează un eveniment sportiv la Stadionul Municipal ”Teiuş”. Este vorba despre partida de fotbal din cadrul Ligii a II-a, Seria a II-a, dintre grupările F.C. Caransebeş şi F.C. "Bihor" Oradea.

                                                    

De la ora 17.30, la scena de spectacole de aici va avea loc un spectacol tradiţional susţinut de Ansamblul ”Semenicul” din Reşiţa cu soliştii vocali Delia Mirabela, Maria Garaş şi Ramona Viţa, în coregrafia lui Nistor Ghimboaşă.

De la ora 19.00, este programat spectacolul Ansamblului Studenţesc "Mladost" al Uniunii Sârbilor din România, coregrafi Crstici Svetco şi Crstici Senadin.      
                          

            Duminică, 19 aprilie, începând cu ora 19.00, la sala de spectacole a Casei de Cultură ”George Suru” este programat spectacolul intitulat „Folclorul bănăţean la el acasă”. Vor participa ansamblurile de jocuri populare „Armenişana” din Armeniş, „Zestrea Gugulanilor” din Caransebeş şi soliştii vocali: Simion Moise, Iosif Ciocloda, Ionela Bădălan, Alin Olan, Vanesa Olan, Daniela Văcărescu și Stefan Isac, în acompaniamentul Tarafului ”Olanii” şi prezentarea cunoscutului recitator de poezie în grai autentic, Dan Liuţ, director al Casei de Cultură Orăşăneşti din Bocşa.

                    

De la ora 19.45, la scena de spectacole din Parcul ”Teiuş” va avea loc recitalul formației ”Pragu de sus”. De la ora 20.30 solista Anda Adam va susţine un super-concert, iar de la ora 21.15 se va derula recitalul extraordinar al formaţiei ”Mandinga”, care a reprezentat România în urmă cu trei ani la Concursul Muzical "Eurovision". 

            "Ruga de la Oraş" se încheie la ora 22.30 cu tradiționalul şi spectaculosul foc de artificii.