Arta travertinului în “Ţara Gugulanilor” - Cea de-a XV-a ediție a ”Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală” a debutat la Caransebeş, cu participarea unui număr de 11 artişti de renume mondial

  Artişti sculptori de talie internaţională sunt prezenți în această perioadă în urbea de pe Timiș și Sebeș, cu prilejul celei mai importante manifestări culturale din România dedicată artei monumentale moderne.

 Evenimentul în cauză este unul tradiţional şi de anvergură mondială, ajungând anul acesta la cea de-a XV-a ediţie.

  Simpozionul este onorat de participarea unui număr de 11 reputaţi artişti. Este vorba despre: Dan Daniel - România, Roland Hoef - Germania, Zigmund Bielis - Letonia, Tanya Preminger - Israel, Tibor Farkas - Ungaria, Laura Marcos - Argentina, Florin Vîlceanu - România, Jing Chu - China, Ahmad Solimani - Iran, Jean Van Delle - Belgia şi Eugen Petri din România.

  Tabăra de creaţie este situată în incinta fostului Târg de animale din zona Splaiului Sebeş, fiind accesibilă spre vizitare tuturor iubitorilor de artă.

  Travertinul este o rocă sedimentară poroasă de calcar alcătuită din calcit, calcit slab magnezian și aragonit, care are o culoare gălbuie până la brună. Roca nobilă impresionează încă de la prima vedere, atrăgând prin aspectul catifelat, dar şi prin formele şi culorile sale, care reflectă varietatea şi fascinaţia naturii. Materialul respectiv mai are şi alte caracteristici esenţiale precum rezistenţă la factori meteorologici şi durabilitate în timp.

  ”Simpozionul Internaţional de Sculptură Monumentală în Travertin” este organizat pe parcursul a unei luni de zile de Primăria Municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură “George Suru”, sub coordonarea şi implicarea atentă a cunoscutului artist Eugen Petri.

 

  “Şi ediţia de anul acesta este onorată de participarea a unui număr de 10 artişti profesioniști, de talie internaţională, cu multiple prezențe la simpozioanele tematice în toată lumea, toţi aceştia fiind selectaţi în urma unui concurs la care au aplicat 150 de participanţi. Le place aici, condițiile sunt foarte bune, iar atmosfera este una deosebit de prietenoasă. Lucrarea mea se numește Centenar și semnifică perfecțiunea cifrei 10 precum și unirea dintre primordial și zero”, a declarat coordonatorul evenimentului,  Eugen Petri. 

  “Lucrarea mea este denumită Renașterea, simbolizând legătura dintre teluric și divin. Va avea forme primordiale precum cercul, ca formă perfectă și prioritară. Voi încerca să încadrez această perfecțiune și să dezvolt o compoziție pe verticală care să exprime ideea de renaștere spirituală”, a precizat Florin Vîlceanu din Drobeta Turnu Severin. 

  “Sculptura mea se numește Apă Sfințită, apa fiind o resursă sustenabilă a existenței umane. Oamenii abuzeză cu risipirea acestui element, în vreme ce în unele părți ale Pământului, precum Africa, apa abia se găsește. Mă simt fantastic la Caransebeș, chiar mai bine ca acasă pentru că locuiesc într-un oraș mare și aglomerat, Buenos Aires. Mai cred că, între noi, argentinienii și voi, românii, există o legătură specială, pentru că suntem nații latine”, a menţionat Laura Marcos. 

 ”Monumentul pe care care îl voi executa este denumit Genesis, în legătură cu Teoria Big Bang. Astfel, în conceptul meu, Big Bang-ul are forma unui ou, în același timp fiind și o celulă care poartă în interiorul ei secvența noastră de ADN. Lucrarea va arăta ca un ou care se continuă cu două spirale, una tăiată și una finisată, care desfăcute, formează ADN-ul nostru. Îmi place la Caransebeș, mi-am dorit de mult să vin aici, și a fost o surpriză deosebită când mi-a confirmat maestrul Eugen Petri că am fost selectat pentru participarea la acest important eveniment”, a spus Dan Daniel, doctorand în arte vizuale și originar din localitatea Beiuș, județul Bihor.

  De adăugat că, în ultimii ani, anterior ”Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Travertin”, la Caransebeş s-au mai derulat încă o ediție dedicată acestui material, ediţii ale “Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Lemn”, ocazii cu care au fost create 33 de monumente, ediţii ale “Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Marmură”, în cadrul cărora au mai fost realizate alte 33 opere de artă, precum şi ediţii ale ”Simpozionul Internaţional de Sculptură Monumentală în Andezit”, ocazii cu care patrimoniul cultural al municipiului din “Ţara Gugulanilor” s-a îmbogăţit cu încă 33 de creaţii artistice de anvergură. 

  Lucrările artistice respective sunt amplasate în Parcul “Teiuş” şi în Parcul tematic de sculptură monumentală situat la intrarea în municipiul Caransebeş, pe şoseaua dinspre Reşiţa, în cartierul Valea Cenchii.

Parcul ”Teiuș”, între strălucire și decădere - Principala zonă de agrement din municipiul Caransebeș și-a pierdut parfumul, farmecul și rafinamentul de odinioară

   Pitoreasca Zonă de agrement ”Teiuș” din municipiul Caransebeș continuă să se deprecieze treptat datorită dezinteresului, neimplicării și neputinței factorilor abilitați să intervină în ceea ce privește conservarea și punerea cu adevărat în valoare a acestui important obiectiv istoric și turistic.

   Zona a fost declarată Stațiune climaterică în anul 1933, fiind un cunoscut reper turistic, de agrement și de recreere, nu doar în țară, cât și în statele învecinate.

   În prezent, doar o mică parte dintre elementele existente aici mai amintesc de dezvoltarea turistică și strălucirea Teiușului de odinioară.

   Din punct de vedere istoric, prima atestare documentară a Teiușului sub actuala denumire se regăsește la jumătatea secolului al XV-lea. În acea perioadă, dealurile de aici erau dominate de vegetație sălbatică, arbori precum tei, fag, pin și carpen, dar existau și câteva sălașe cu suprafețe destinate agriculturii.

   La jumătatea secolului al XVI-lea, începând cu anul 1551, aici a existat o celebră şi impresionantă podgorie de viţă de vie, terenul în cauză fiind foarte fertil, iar clima extrem de propice. Vinul produs la Caransebeş era deosebit de apreciat chiar şi la Viena, capitala Imperiului Austriac. Industria viticolă a dăinuit timp de peste trei sute de ani. În anul 1865 tradiţia respectivă s-a încheiat brusc în urma unui atac de filoxeră, aceasta fiind o insectă parazită foarte mică, cu aripi străvezii, mult mai lungi decât corpul, care distruge frunzele şi rădăcinile soiurilor de viţă nobilă. Odată compromis terenul din actualul Parc “Teiuş”, viticultorii s-au văzut în situaţia să nu mai poată cultiva aici viţa de vie de soi. Ulterior, din păcate, au fost nevoiţi să renunţe la această activitate.

   Chiar și astfel, Teiușul continuă să se dezvolte începând cu finele secolului al XIX-lea, fiind construite imobile și obiective destinate agrementului și relaxării. Zona conferea avantaje multiple asupra sănătății omului precum aerul puternic ionizat, răcoros și curat, cu o bogată concentrație de ioni negativi, proprietățile curative ale apelor Râului Timiș și puritatea izvoarelor cu apă potabilă, cristalină, existente aici. Toate aceste elemente acționau favorabil, în principal, asupra afecțiunilor cardio-vasculare, circulatorii și hipertensiunii arteriale, în toate anotimpurile anului.

  “Apele Râului Timiş care traversează Parcul Teiuş erau deosebit de apreciate în perioada de la începutul secolului XX, căci aveau proprietatea de ameliorare a bolilor reumatice, iar caransebeşenii de toate vârstele veneau în număr mare la scăldat aici”, a afirmat privitor la acest subiect regretatul istoric bănățean Liviu Groza, trecut la cele veșnice în data de 23 septembrie 2017.

   Și după anul 1900, aerul curat, cu puternic miros de tei, precum și celelalte efecte binefăcătoare ale zonei, i-au îndemnat pe localnici și pe personalitățile culturale ale vremii să își construiască reședințe în această zonă. Exemplul cel mai elocvent este cel al Episcopului Caransebeşului, Elie Miron Cristea, devenit în urmă cu aproape o sută de ani Mitropolit Primat al României, datorită implicării sale decisive în actul „Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”, şi numit, în anul 1938, prim-ministru al Guvernului ţării de către Regele Carol al II-lea. De asemenea, cel mai reprezentativ pictor portretist român, reputatul Corneliu Baba, obișnuia să creeze într-un atelier situat într-un imobil de pe o stradă ce îi poartă astăzi numele.

   Zona de agrement ”Teiuș” continuă să se dezvolte și în perioada interbelică, atingându-și apogeul în anul 1933, când a fost declarată Staţiune climaterică. În acel an conducerea Primăriei din localitate a trimis către autorităţile centrale ale vremii o petiţie privitoare la beneficiile climaterice și obiectivele turistice ale zonei, iar actul a primit aviz favorabil.

   În perioada respectivă, aici existau două terenuri de tenis de câmp, ştrand cu cabine, plajă şi bărci de închiriat, locuri de joacă pentru copii, piste amenajate adecvat pentru bob, săniuș şi schi, precum şi două patinoare, activităţile sportive și de recreere derulându-se atât în sezonul cald cât şi în cel rece.

   Tot atunci, Halta feroviară ”Teiuș” devenea gară, iar în stație opreau absolut toate trenurile de călători, cu turiști din țară și străinătate.

   Declinul zonei de agrement a început în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a culminat odată cu instaurarea comunismului în România în anul 1948. Astfel, în doar câțiva ani, sistemul a ”îngropat” practic stațiunea. Imobilele destinate cazării turiștilor și cele relaxării localnicilor, au fost realocate ”clasei muncitoare”, iar obiectivele de recreere, atât cele de vară, cât și cele de iarnă, au fost rând pe rând desființate. În acest mod, autoritățile vremii au dorit crearea unui zone strict locative, în dauna celei turistice.

  Revigorarea turistică a zonei nu s-a produs nici după „Revoluția din Decembrie 1989”, căci, autoritățile locului nu au fost preocupate să redea Teiușului strălucirea de altădată, și nu au făcut nimic altceva decât să limiteze proporțiile dezastrului de aici, prin efectuarea unor lucrări de construcție și reabilitare absolut necesare, în cazul unor obiective prioritare.

   Prin urmare, a fost executat digul de protecție de pe albiile râurilor Timiș și Sebeș, ape care amenințau să inunde întreaga zonă. În perioada recentă, au fost efectuate lucrări de modernizare în cazul unor obiective sportive precum Stadionul ”Municipal” sau Ștrandul ”Tineretului”, fiind create și locuri de joacă pentru copii.

   Altele dintre punctele de reper din acest areal geografic au rămas uitate, în paragină, respectiv, Amfiteatrul de vară, Motelul ”Tibiscum”, imobilele vechi de recreere, stația de cale ferată sau unele obiective pentru practicarea sportului.

   În prezent, locuitorii municipiului Caransebeș asistă cu tristețe, stupefacție și cu revoltă la indiferența, incompetența și anemia factorilor abilitați să intervină privitor la conservarea, dezvoltarea și punerea cu adevărat în valoare a pitorescului areal istoric și turistic.

  ”Acum aproape o sută de ani, în anii de glorie, această zonă se chema Stațiune climaterică. În prezent, este plină de garduri și țăruși! Așa am ințeles să protejăm ceva care era renumit în Imperiul Austro-Ungar și acum numai este decât o oportunitate de a face ceva bani pentru unii...? Păcat, tare păcat!”, este de părere caransebeșeanul Adrian Nichita.

   ”Este îngrozitor să te gândești cum această Perlă a Banatului Montan, a ajuns în acest moment, un dezastru... Cartierul Teiuș, în periada interbelică și antebelică, a fost o Stațiune climaterică și domeniu schiabil, al Regimentului de Graniță, o locație apreciată chiar și la Viena... Astăzi arată îngrozitor, zona este abandonată încă din perioada anilor 2004, ani în care credeam că viziunea fostului primar Marcel Vela, ne avea și pe noi în cărți... Au fost doar speranțe deșarte, zona este distrusă, mizerabilă, scena de spectacole, o ruină, iar drumurile, ca dupa bombardament. Potecile și vechile pârtii de bob și sanie, pârtii naturale, care în acei ani erau niște nestemate... Astăzi nicio urmă nu mai spune ce a fost acolo cândva! În alte zone, oamenii prețuiesc locurile ce le-au adus faima și un nume frumos... La noi sunt abandonate și neglijate, se pare, intenționat! Noul primar, noi speranțe... Oare tot deșarte...? Personal nu cred... Felix, reinventează Teiușul istoric, ar fi o șansă și pentru noi, dar și pentru tine și echipa ta tânăra din Primaria Caransebeș!”, a spus iubitorul de natură și sport, Cristian Brecica, coordonator al Asociației Câinii de Salvare S.A.R. "Gugulania".

  ”În perioada interbelică existau aici două terenuri de tenis de câmp, situate în perimetrul Vilei Füszfás, anterior Popov, cea aflată lângă izvor, care era pe atunci o pensiune în sensul modern al cuvântului, un loc unde turiștii își puteau petrece vacanțele”, a adăugat istoricul și cercetătorul caransebeșean René Demeter, cu referire la faptul că, în prezent, în municipiul din ”Țara Gugulanilor” nu mai există niciun perimetru destinat practicării acestui sport, amenajat adecvat.

   ”Zona Teiuş reprezenta, în urmă cu aproape un secol, un loc de recreere, cu hotel, restaurant-terasă cu meniu şi flori de la Viena, școală de înot și sanatoriu. Liniștea era indicația expresă de pe pliantele vremii!”, a precizat pensionarul Francisc Niagu Feri.

   ”Ce vremuri, treceam spre Dealul Corcana la schi, era frumos. Eram și noi mai tineri, dar acum Teiușul a fost lăsat de izbeliște, păcat!”, a menționat nostalgic Iulian Crișan.

   Totuși, în ultimul deceniu, au existat unele inițiative de dezvoltare turistică ale Parcului ”Teiuș”. Astfel, aici a fost inaugurată o deosebită expoziție de artă monumentală în lemn, artă autentic românească, cu opere create în cadrul edițiilor ”Simpozionului Internațional de Sculptură în Lemn”, derulate sub coordonarea cunoscutului artist Bata Marianov. Prin urmare, doritorii pot admira un număr de 33 sculpturi cu impozanță, realizate în lemn de gorun de artiști din țară și din străinătate în perioada anilor 2003-2009.

  Totodată, au fost marcate trasee turistice de drumeție către părțile deluroase ale acestui areal.

  Nu în ultimul rând, a fost ctitorită Mănăstirea ”Adormirea Maicii Domnului” și a fost inaugurat un drum de acces asfaltat până la lăcaș, în lungime de aproximativ doi kilometri, ceea ce constituie un stimulent turistic și spiritual pentru pelerini.

  Altele dintre intențiile avute în ultimii ani de Municipalitate pentru revigorarea turistică a zonei au fost sortite eșecului.

  Astfel, s-a încercat dezvoltarea Teiușului prin accesarea de fonduri europene și guvernamentale, însă, din păcate, lucrările de înfrumusețare și reamenajare peisagistică de anvergură ale parcului au rămas în stadiul de proiect, doar pe hârtie.

“Coada dracului”, la Caransebeş – Cel mai recent material de tipar avându-l ca autor pe artistul plastic şi scriitorul Bata Marianov a fost lansat în municipiul din “Ţara Gugulanilor”

Un nou eveniment cultural adresat iubitorilor de literatură a avut loc în urbea de pe Timiş şi Sebeş.

Primăria Municipiului Caransebeş, Biblioteca Municipală “Mihail Halici” şi Editura “Palimpsest” au organizat în Aula „1 Decembrie 1918” evenimentul de promovare a romanului „Coada dracului”, avându-l ca autor pe sculptorul, pictorul și scriitorul Bata Marianov.

„Coada dracului” este cel de-al V-lea volum din culegerea de cărţi intitulată „Snopul nelegat”, fiind scris iniţial în limba sârbă şi după aceea rescris în limba română.

Cartea prezintă anii ’50, respectiv, anii de stalinism din România, în care unii dintre oameni au fost victime, alţii au fost numai spectatori, iar alţii nu au înţeles ce se întâmplă. Evenimentele se derulează secolul trecut în cartierul timişorean natal al autorului, Fabric, însă, scriitorul leagă întâmplările narate şi de prezent.

Manifestarea literară s-a bucurat de participarea editorului şi scriitorului Ion Cocora şi a actriţei şi filologului Dana Cocora, a oficialităţilor locale, oamenilor de litere, cadrelor didactice şi elevilor din municipiul din “Ţara Gugulanilor”, precum şi a cunoscutului actor de comedie Vasile Muraru, aflat în localitate cu ocazia unui spectacol teatral.

      “Dacă m-ar întreba cineva de ce scriu, i-aş răspunde simplu, tot printr-o întrebare: Cum să nu scriu într-o lume atât de anapoda!? Astfel, am dat curs acestui impus, şi, scriu!”, a adăugat autorul volumului, Bata Marianov, povestind asistenţei, totodată, unele întâmplări din cariera sa de artist.

De adăugat faptul că, banii obţinuţi din vânzarea cărţilor vor fi folosiţi pentru achiziţionarea unor arbuști care, ulterior, vor putea fi plantaţi în municipiul Caransebeş chiar de cei care au cumpărat romanul „Coada dracului”.

Bata Marianov s-a născut la Timişoara în anul 1943, locuind perioade din viaţă în urbea natală, în localitatea cărăşeană Gărâna şi în Germania.

Este iniţiatorul, alături de fostul edil-şef Marcel Vela, al Simpozionului Internaţional de Sculptură în Lemn ”Teiuş”, eveniment dedicat artei moderne ce s-a derulat la Caransebeş în perioada anilor 2003-2009. În urma acestuia, patrimoniul cultural-artistic al localităţii s-a îmbogăţit cu un număr de 33 monumente cu impozanţă, lucrate în lemn de gorun.

Între alte simpozioane importante de sculptură la care a luat parte se numără cele de la: Oronsko – Polonia, Frankfurt şi Waldorf – Germania, Budduso – Italia sau Lavelanet şi Carcassonne – Franţa.

A participat la o serie impresionantă de expoziţii şi a câştigat premii importante în domeniul artei, atât în ţară, cât şi în străinătate.

Astfel, Bata Marianov a avut expoziţii personale în anul 1969, la Bucureşti, în 1973 la Timişoara, 1974, Milano, în 1975 la Bucureşti, în 1977 la Timişoara, în 1980 la Bassano, Italia, în 1982 la Lugoj, în 1984 la Piran, Iugoslavia, 1988 în Sardinia, 1989 la Mainz, Germania, în 1990  la Frankfurt pe Main, Germania, 1992, de asemenea, în Germania, la Frankurt, în 1994 la Heidelberg, Germania, în 1994 la Frankfurt pe Main, 1994, în 1995 la Vella, Andorra.

Mai mult, a luat parte la zeci de expoziţii colective, în România şi peste hotare.

De asemenea, cunoscutul artist pictează şi a publicat în decursul carierei sale cărţi, cataloage, albume şi antologii de specialitate.

Păstrătorii tradiţiilor veritabile: Ansamblul de Dansuri Populare “Junii Gugulani” din municipiul Caransebeş aniversează şase ani de la înfiinţare în luna decembrie a anului 2016

Activităţile culturale destinate conservării şi promovării folclorului şi jocului popular veritabil continuă intens în urbea de pe Timiş şi Sebeş.

În municipiul din "Ţara Gugulanilor" există un tânăr grup etnomuzical de dansuri denumit “Junii Gugulani”, fondat în anul 2010 la iniţiativa fraţilor Adrian şi Adela Jurchescu, care îndeplinesc şi rolurile de coordonatori şi coregrafi.

Adrian, este în vârstă de 27 de ani, iar Adela, în vârstă de 26 de ani, este o tânără interpretă de folclor autentic, deosebit de talentată iar, ambii dintre aceştia pun mult suflet în tot ceea ce fac.

Grupul îşi propune să scoată la lumină valorile autentice ale dansului popular, precum şi de a continua şi îmbogăţi tradiţia străbunilor noştri, în această zonă a “Ţării Gugulanilor”, extrem de bogată din punct de vedere etnomuzical.

Ansamblul juvenil are în componenţă membri cu vârste cuprinse între 4 şi 19 ani, care se pregătesc intens grupaţi pe trei categorii de vârstă, şi funcţionează pe lângă Casa de Cultură “George Suru”.

Coregrafia acestora este adaptabilă la orice sală de spectacole, în aer liber, sau în orice loc unde se derulează evenimente cultural-artistice.

Dansurile populare montate de Ansamblul “Junii Gugulani” se caracterizează prin eleganţa mişcărilor, armonie şi prezenţă scenică demnă, dar, şi prin forţă, vigurozitate şi accelerarea ritmului de dans, pe parcurs, care se menţine până la finalul performanţei artistice, atribute specifice exclusiv dansului bănăţenilor de la munte, faţă de a celor de la câmpie, respectiv, de “pustă”.

Astfel, prin arta, dansul şi harul lor, tinerii caransebeşeni îndeamnă la dragoste de viaţă, statornicire, şi la păstrarea şi conservarea tradiţiilor strămoşeşti ale locului.

Toate aceste elemente demonstrează virtuţile dansatorior, talentul si caracteristicile lor spirituale, precum şi faptul că, sunt de cea mai autentică origine gugulană, cu obiceiuri etnografice neschimbate şi păstrate imaculate de sute de ani.

“Dansul pentru mine este mai mult decât un hobby sau o activitate normală. În momentele când încep să dansez trăiesc într-o lume total diferită. Pe scenă, în faţa publicului, sentimentele de bucurie şi fericire se transformă în mândrie, pentru că am reuşit să ajung aici”, a declarat Albert Jigoria, în vârstă de 16 ani.

 trăiesc într-o lume total diferită.

“Mă simt foarte bine când dansez, iubesc folclorul şi nu vreau să se piardă obiceiurile şi tradiţiile populare veritabile. Ne înţelegem minunant toţi membrii grupului, suntem foarte buni prieteni”, a adăugat tânăra Casiana Florincă, în vârstă de 13  ani.

“Am ajuns să iubesc aceste dansuri, mă descarc prin practicarea acestei arte de toate grijile şi problemele cotidiene. Când joc, mă simt deosebit de fericit şi împlinit”, a menţionat Claudiu Peia, în vârstă de 17 ani.

“Iubesc muzica şi jocul popular, practic această meserie de zece ani de zile. Ansamblul Junii Gugulani are o mare însemnătate pentru mine deoarece am luat parte la înfiinţarea sa,  în urmă cu şase ani, sprijinindu-l pe fratele meu Adrian. Până  în prezent, am fost în cadrul grupului atât ca dansatoare, cât şi solistă vocală şi coordonator”, a precizat Adela Jurchescu.

“Am considerat absolut necesară înfiinţarea acestui ansamblu în luna decembrie a anului 2010, deoarece  jocul, portul, tradiţiile şi obiceiurile din Banat, dar şi din România, trebuie neaparat păstrate nealterate în aceste zile în care, parcă, totul se pierde. Am participat de-a lungul timpului la diferite festivaluri, atât spectacole, cât şi concursuri, în ţară şi străinătate, ocazii cu care am reuşit să obţinem pentru Caransebeş o serie de premii  importante, precum şi pentru noi, o experienţă unică de viaţă”, a spus coordonatorul grupului de dansuri gugulan, Adrian Jurchescu.

Ansamblul de Dansuri Populare “Junii Gugulani” se remarcă la toate spectacolele la care ia parte, la concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale, stârnind aprecierile şi ropote de aplauze din partea publicului, atât pentru performanţa scenică, cât şi pentru frumuseţea, rafinamentul şi autenticitatea costumelor lor populare, fiind, cu adevărat, unul dintre mesagerul culturii tradiţionale din Banatul Montan.

Astfel, în palmaresul tinerilor caransebeşeni figurează participări la: Festivalul “Ciobănaşul” din comuna Băuţar, unde au obţinut Locul I în anul 2015, respectiv, Marele Premiu în anul 2016, Festivalul “Doina Bistrei” de la Poiana Mărului, ocazie cu care au cucerit Marele Premiu, în anul 2016, Festivalul “Miss Piranda” de la Greoni, unde au obţinut Locul II,  în anul 2015 şi Marele Premiu, anul acesta, Festivalul “Gugulan cu Car cu Mere” de la Caransebeş, în anul 2015, precum şi la Festivalul “Hora” derulat în comuna timişană Dudeştii Noi, trei ani la rând, începând cu anul 2014.

Totodată, Ansamblul de Dansuri Populare “Junii Gugulani” a luat parte la turnee desfăşurate în străinătate, în ţări precum Republica Serbia – 2013, Macedonia – 2014, dar şi Cehia şi Germania, în anul 2015.

“Pedalăm împreună, la Caransebeş!” Bicicliştii gugulani de toate vârstele au luat parte la o nouă activitate menită să promoveze mişcarea în aer liber şi mediul ambiant, buna dispoziţie, precum şi un mod de viaţă sănătos

Acţiunile de promovare a mişcării în natură, a unui stil de viaţă sportiv, şi de solidaritate cu mediul înconjurător din frumoasa zonă naturală a “Ţării Gugulanilor”, au continuat în municipiul de pe Timiş şi Sebeş.

Tânărul iubitor de sport şi mediu George Pelin şi cicliştii din Grupul "MTB" Caransebeş au organizat cea de-a II-a ediţie a evenimentului intitulat “Caransebeşul pedalează”.

Activitatea dedicată amatorilor mersului pe două roţi a venit ca o continuare firească a ediţiei inaugurale, acţiune care s-a bucurat de un real succes în rândul bicicliştilor gugulani.

De data aceasta, s-a rulat pe un traseu puţin mai lung decât în cazul ediţiei de debut a evenimentului sportiv, fiind o tură cu grad de dificultate minim, derulată tot în preajma localităţii gugulane.

  

Traseul a avut aproximativ douăzeci de kilometri, cu o diferenţă mică de nivel, de două sute de metri, cicliştii parcurgându-l în peste trei ore.

Tura a fost accesibilă şi copiilor, celor mai puţin experimentaţi pe bicicletă, precum şi celor care nu au avut biciclete de teren performante.

Startul evenimentului a consemnat peste 70 de gugulani de toate vârstele, iubitori de sport şi natură.

Mai mult, la acţiune au participat și ciclişti de la Reşiţa, fiind prezentă printre caransebeşeni şi Laura Sgaverdea, redactorul-şef al Radio România Reşiţa, o ciclistă experimentată.

Astfel, plecarea s-a dat din Centrul Civic, de lângă Catedrala Episcopală, s-a rulat pe asfalt până în cartierul Balta Sărată, după care s-a contiuat offroad spre podul peste Râul Timiş din apropierea satului Poiana Buchin, s-a mers către satul Prisian, cu întoarcere spre Caransebeş pe lângă Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului” şi sosire în Parcul “Teiuş”.
   

Acţiunea ciclistă de la Caransebeş s-a încheiat cu oferirea de diplome şi felicitări adresate bicicliştilor de către organizatori.

Totodată, la final, nu au lipsit socializarea între participanţi, consumarea tradiţionalilor mici, precum şi rehidratarea de rigoare, toate acestea efectuate la o terasă binecunoscută din Parcul “Teiuş”.

„Probabil că frigul de sâmbătă a speriat pe mai mulţi dintre bicicliştii care au fost la prima ediţie și nu au mai participat și acum, însă au venit alţii, noi. M-am bucurat să văd atâtea biciclete pe şosea, chiar dacă şoferii ţinuţi la sensul giratoriu de la B.C.R. nu prea au fost încântaţi de trecerea unei coloane de biciclişti aşa de mare. Ar trebui să se obișnuiască şi chiar să ni se alăture, fiindcă se vor mai organiza astfel de ieşiri”, a precizat cadrul didactic de la Colegiul Naţional “C.D. Loga”, Mihaela Pral.

„Nu am fost la evenimentul din septembrie și acum, după ce am terminat tura de astăzi, îmi pare rău. Cu siguranţă că voi mai participa. Am pedalat mult, într-un decor natural de care nu știam că există în preajma Caransebeşului. Nu a fost nici ușor, dar nici greu, am fost alături de colegii mei de clasă și, la final, am simţit că astfel de ieșiri în natură ar trebui făcute mai des, fiindcă acum avem o amintire frumoasă împreună. M-am simţit protejată și specială, cu atâţia biciclişti pe lângă mine”, a declarat încântată Larisa Mircia, în vârstă de 12 ani.

“Pot să spun că, evenimentul ciclist a reprezentat o reuşită ca şi prima dată, am avut participanţi entuziasmaţi şi plini de elan. De asemenea, am avut şi invitaţi de seamă de la Radio România Reşiţa, pe doamna Laura Sgavardea care a pedalat alături de noi. Traseul a fost puţin mai lung ca la prima ediţie, dar toata lumea a termitat tura cu bine şi au primit meritatele diplome. Vreau să le mulţumesc pentru realizarea acestei ediţii soţiei mele Monika Pelin, familiei Simona şi Mihai Timonea, voluntarilor Gabi Hanzi, Dorin Hanzi, Doru Mezo, Dorin Bran, Florin Drăghin şi Cosmin Boc. A fost o tură frumoasă cu oameni frumoşi şi vreme bună, mulţumesc pentru prezenţă tuturor celor care ne-au fost alături!”, a spus inițiatorul evenimentului, George Pelin.

De adăugat şi faptul că, ediţia de debut a evenimentului denumit “Caransebeşul pedalează” s-a derulat la jumătatea lunii septembrie a anului în curs şi a consemnat la start biciclişti din urbea de pe Timiş şi Sebeş cu vârste cuprinse între 7 şi 66 de ani.

Activităţile cicliste şi de solidaritate cu mediul înconjurător vor continua în municipiul din “Ţara Gugulanilor” şi în perioada următoare. 

Fotoreporter: George Pelin