Ștefan Isac, momente omagiale - Cunoscutul interpret de folclor și scriitor caransebeșean a aniversat alături de soția sa, Maria, venerabila vârstă de 50 de ani de căsătorie

  Momente omagiale deosebit de importante, frumoase și emoționante, pentru interpretul de folclor și scriitor Ștefan Isac! 

  Cunoscutul artist caransebeșean a aniversat recent o jumătate de secol de căsătorie, respectiv, ”Nunta de Aur”, alături de soția sa Maria Isac, născută Radici. 

  „În prezent, Maria mea, soția mea, dragostea mea veșnică, trece prin momente deosebit de grele, cauzate de o boală foarte gravă... Noi, oricum, vom lupta și continuare, căci, trebuie să câștigăm și să rămânem împreună și pe viitor! Maria îmi este alături de 50 de ani și pot să spun că m-a înțeles nemaipomenit și m-a sprijinit necondiționat pentru ca eu să îmi pot etala activitatea pe linia cultural-artistică. Secretul longevității noastre pleacă de la buna-înțelegere în cuplu, ca urmare a faptului că avem și doi copii, un băiat și o fată, care ne-au dăruit la rândul lor, doi nepoți, un băiețel și o fetiță”, a precizat Ștefan Isac, alături fiind de consoarta sa aflată pe patul spitalului. 

  Altfel, accesând pe Google, Radio ,,Antena Satelor”, la rublica ”Vedete”, se poate constata faptul că, din numărul de 64 de artiști ai cântecului popular din întreaga țară ce figurează în acest top, șapte sunt din Banat, iar trei sunt gugulani, și anume, doinitorul Achim Nica, Dumitru Chepețan și Ștefan Isac. 

  Celelalte vedete prezentate la loc de cinste sunt: Ileana Constantinescu, Nicolae Sabău, Mioara Velicu, Irina Loghin, Floarea Calotă, Ștefan Isac, Maria Lătărețu, Aurelian Preda, Ion Albeșteanu, Gheorghe Zamfir, Mariana Drăghicescu, Liviu Vasilică, Ion Cristoreanu, Stelian Stoica, Elena Roizen, Drăgan Muntean, Maria Tănase, Maria Lătărețu, Zavaidoc,, Maria Murgoci, Grupul Iza, Maria Cornescu, Irina Someșan, Tiberiu Ceia, Traian Jurchela, Elena Pădure, Dumitru Zamfira, Gheorghe Sărac, Alexandru Pugna, Ileana Domuța Mastan, Gheorghe Roșoga, Elena Merișoreanu, Aneta Stan, Luca Novac, Frații Petreuș, Valeria Peter Predescu, Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Dumitru Fărcaș, Daniela Condurache, Ion Dolănescu, Benone Sinulescu, Maria Rădițeanu Voicescu, Fănică Luca, Lucreția Ciobanu, Matilda Pascal Cojăcărița, Radu Simion, Gavril Prunoiu, Viorica Flintașu, Victoria Darvai, Maria Dragomiroiu, Ioan Bocșa, Nicolae Mureșan, Maria Butaciu, Ștefania Rareș, Nicolae Rotaru, Gheorghe Turda, Nicolae Furdui Iancu, Dumitru Fărcaș, Grigore Leșe, Sofia Vicoveanca, Angela Moldovan și Barbu Lăutaru. 

  ”Am avut o surpriză foarte plăcută când am fost înștiințat de colaboratorul meu Vasi Popescu despre faptul că sunt prezentat în acest top deosebit de important, ce îi include pe cei mai reprezentativi soliști ai folclorului românesc. Această recunoaștere mă onorează și mă face să mă simt foarte de mândru!”, a mai adăugat cunoscutul artist gugulan. 

  Interpretul de folclor s-a născut la data de 16 mai 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş. Debutul artistic a lui Stefan Isac s-a petrecut în anul 1964, pe scena Casei de Cultură din Caransebeş, odată cu participarea la concursul intitulat „Tinere talente“ unde a obţinut locul I, fiind astfel apreciat de dirijorul şi directorul ansamblului, Nicolae Perescu. De-a lungul timpului, a colaborat cu o serie de ansambluri, între care „Iedera“ din Oţelu-Roşu, „Semenicul“ din Resiţa, „Fluieraşul“ şi „Transilvania“ din Cluj-Napoca, „Haţegana“ din Hunedoara, „Balada Cernei“ din Băile Herculane”, „Timişul“ din Timişoara sau Orchestra Radioteleviziunii Române. A participat la turnee în ţară şi străinătate în ţări precum Italia, Franţa, Elveţia, Danemarca, Suedia, Turcia, Bulgaria, Spania şi Anglia. 

  Anul 1976 avea să-i aducă lui Stefan Isac înregistrarea primului disc, la Electrecord, în conţinutul căruia s-au evidenţiat melodiile „Mândra mea din Ilova“, „Izvorăl cu apă rece“, „Hai mândro pe luncă-n jos“ sau „Ce mi-e drag vara mi-e drag“. Un an mai târziu vine şi al doilea disc al solistului intitulat „Tineri interpreţi bănăţeni“. Atât melodiile ce se regăsesc de pe cele două discuri, plus altele înregistrate la Radio Bucureşti au fost incluse pe o casetă audio care a apărut pe piaţă în anul 1993. După anul 2000, Stefan Isac a mai înregistrat o casetă audio colectivă, ce conţine colinde, o casetă cu muzică populară din Banat intitulată „Mărie, dragă Mărie“ precum şi una cu muzică de petrecere. 

  Ştefan Isac este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, iar în urma activităţii susţinute în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu mai multe diplome şi premii de excelenţă. 

  De menționat că, reputatul folclorist este recompensat în prezent şi cu importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat pentru munca depusă în slujba domeniului artistic şi a culturii locului. 

  Distincţia i-a fost conferită de Ministerul Culturii din România prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa. 

  Alături de munca sa din domeniul muzical, Ștefan Isac desfăşoară o activitate intensă şi în domeniul literelor. 

  Artistul popular a lansat până în prezent un număr de patru materiale pentru tipar. 

  Prin urmare, ultima scriere semnată de folcloristul gugulan este volumul-continuare a cărţii intitulate „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”. 

    Prima dintre cele două cărți a apărut în anul 2011, a fost dedicată aniversării a 60 de existenţă neîntreruptă a renumitului ansamblu caransebeşean şi s-a bucurat de un real succes în rândul cititorilor. 

 Materialul prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti care au derulat activităţi specifice aici din anul 1951 până în prezent. 

  Ediția revăzută și adăugată, lansată în anul 2017, prezintă și alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în cadrul primei cărţi, respectiv, noii membri ai Ansamblului Folcloric „Doina Banatului”, soliști, instrumentiști, coregrafi și dansatori. 

  Totodată, alte două apariții editoriale apărute în ultimii ani, poartă semnătura autorului gugulan. 

  Este vorba despre materialul de tipar intitulat “Luţă Ioviţă - Barbu Lăutaru al Banatului”. În cadrul broşurii, autorul oferă cititorilor biografia cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie muzicală a reputatului taragotist Luţă Ioviţă, dar şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre viaţa acestuia. 

  „Un om, un nume” este o altă culegere avându-l ca autor pe Ștefan Isac, lucrare ce îşi propune să prezinte personalităţile marcante din mai multe domenii de activitate din zona muncipiului Caransebeș. 

  Autorul a luat decizia de a scrie aceste volume în urma colaborării cu jurnalistul Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”, publicaţie unde cunoscutul interpret de muzică tradiţională întreţine rubrica dedicată folclorului din zona Banatului Montan. 

  În momentul de față, autorul are aproape finalizate și alte două lucrări ce vor vedea lumina tiparului în perioada imediat viitoare. Este vorba despre cartea autobiografică intitulată ”Ștefan Isac Omul & Artistul”, dar și volumul continuare al culegerii „Un om, un nume”. 

   De asemenea, pe masa de lucru a scriitorului se mai află și materialele întitulate: ”Monografia satului Ilova”, ”Pelerinajele Corului Gheorghe Dobreanu al Catedralei Episcopale”, ”Voiaj în istorie și cultură (Impresii și reportaje din Grecia)”, ”Lăutari de altă dată” și ”Mesageri ai cântecului popular”.

Personalităţile Banatului: Interpretul caransebeşean de folclor Ştefan Isac popularizează şi promovează cu mult succes prin intermediul domeniului literelor muzica tradiţională autentică din Banatul Montan

Alături de munca sa din domeniul muzical, reputatul interpret de folclor Ștefan Isac desfăşoară o activitate intensă şi în domeniul literelor.

Artistul popular a lansat până în prezent un număr de patru materiale pentru tipar.

Astfel, ultima scriere semnată de folcloristul gugulan este volumul-continuare a cărţii intitulate „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”.

Prima dintre cele două cărți a apărut în anul 2011, a fost dedicată aniversării a 60 de existenţă neîntreruptă a renumitului ansamblu caransebeşean şi s-a bucurat de un real succes în rândul cititorilor.

Materialul prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti care au derulat activităţi specifice aici din anul 1951 până în prezent.

Între personalităţile din domeniul folclorului autentic care se regăsesc în acest volum, se numără, dirijorii Nicolae Perescu, Laci Perescu, Iancu Laurenţiu şi Nicolae Mihăilescu, soliştii Dumitru Chepeţean, Ana Pacatiuş, Mariana Drăghicescu, Livia Ilcău, Florentin Iosif, Achim Nica, Aurelia Fătu Răduţu, Valeria Colojoară, Ștefan Isac, Valeria Arnăutu, Lia Lungu, Sonia Vlaicovici, Maria Tudora, Minodora Nemeş şi Felician Fărcaşu, dansatorii Nicolae Stănescu, Aurelian Cristea, Afilon Laţcu şi familiile Seracin şi Drăgulete, instructorii de dansuri populare Emil Grădinaru, Petru Izvercianu, Petru Pilu, Ion Marcu, Nicolae Bunei şi Miroslav Tatarici dar şi muzicanţii instrumentişti Luţă Ioviţă, Ion Murgu, Iosif Milu, Petrică Vasile şi familiile Olan și Bălan.

De asemenea, în scrierea intitulată „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei” sunt prezentaţi colaboratorii apropiaţi ai ansamblului, între care se evidenţiază Maria Tănase, Ioana Radu, Lucreţia Ciobanu, Alexandru Grozuţă, Ion Lucian şi Emil Gavriş.

“Dirijorul de muzică populară Nicolae Perescu este cel care m-a descoperit în anul 1964 şi m-a ajutat în ale cântecului. Dacă nu era el cu exigenţa de care a dat dovadă, eu nu eram astăzi, cântăreţ. Achim Nica a fost mentorul meu, care mi-a devenit un prieten de nădejde, am plâns la dispariţia sa şi plâng în continuare după acesta. Solista de folclor Mariana Drăghicescu a fost o colegă, dar chiar şi o soră, i-am oferit trei cântece care au devenit binecunoscute slagăre şi mi-a mulţumit, în turneul efectuat cu Ansamblul Folcloric Doina Banatului în judeţul Hunedoara, înaintea plecării ei în Statele Unite ale Americii. Interpretul de folclor Dumitru Chepeţan a fost un coleg de nădejde atât la cântecele populare cât şi la cele religioase, iar la rugăciuni, ambii eram solişti, Miti la Bas, iar eu, la Tenor”, a mărturisit Ştefan Isac, privitor la membrii şi amintirile de suflet ce îl leagă de grupul muzical etnografic din “Ţara Gugulanilor”.

Ediția revăzută și adăugată, lansată cu ocazia tradiționalei manifestări culturale denumită ”Ruga de la Oraș” 2017, prezintă și alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în cadrul primei cărţi, respectiv, noii membri ai Ansamblului Folcloric „Doina Banatului”, soliști, instrumentiști, coregrafi și dansatori.

Totodată, alte două apariții editoriale apărute în ultimii ani, poartă semnătura autorului gugulan.

Este vorba despre materialul de tipar intitulat “Luţă Ioviţă - Barbu Lăutaru al Banatului”. În cadrul broşurii, autorul oferă cititorilor biografia cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie muzicală a reputatului taragotist Luţă Ioviţă, dar şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre viaţa acestuia.

 „Un om, un nume” este o altă culegere avându-l ca autor pe  Ștefan Isac, lucrare ce îşi propune să prezinte personalităţile marcante din mai multe domenii de activitate din zona muncipiului Caransebeș.

Autorul a luat decizia de a scrie aceste volume în urma colaborării cu jurnalistul Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”, publicaţie unde cunoscutul interpret de muzică tradiţională întreţine rubrica dedicată folclorului din zona Banatului Montan.

„Ştefan Isac a lăsat puţin deoparte microfonul şi a pus, noaptea, mâna pe pix, pentru a-şi aşterne pe hârtie miile de amintiri frumoase, ori pentru a transcrie, de pe foi sau de pe bileţelele pe care şi-a notat informaţiile despre vieţile oamenilor pe care a considerat că merită să-i facă nemuritori lăsând în urma lui şi a lor aceste volume. Ziua, mi-l şi închipui, cum stă atent în faţa calculatorului, pe care a învăţat târziu să-l folosească, cu tenacitatea, buna-cuviinţă şi respectul băiatului crescut la ţară, tastând, probabil, cu mare atenţie şi cu un singur deget. Asta probabil fiindcă el nu s-a gândit niciodată, până acum vreo cinci ani, că va ajunge scriitor, iar pentru asta trebuia să ştie să mânuiască, pentru început, acea bijuterie a mecanicii care este maşina de scris, minune care, fără îndoială, va rămâne atunci când calculatoarele şi internetul nu vor mai fi. Aşa am primit de la el primele texte, dactilografiate la două rânduri, cum i-am cerut, cu unele litere îmbâcsite de la banda maşinii de scris, şi abia mai târziu, adică de vreo trei ani, mi le trimite prin e-mail. Dar tot cu degetul arătător bătute, cred eu. Şi, mai cred că, Ştefan Isac n-a avut încotro, a trebuit să scrie cartea asta, ca să scape de uriaşa povară pe care o duce pe umerii sufletului. Când ştii atâtea câte ştie el, când trăieşti fiecare clipă la intensitatea la care o trăieşte el şi când vrei să dai cu dorinţa şi cu pasiunea cu care dăruieşte el povestind, e imposibil să scapi. Condamnat, prin urmare, la pedeapsa frumoasă de a ne face mai bogaţi în cunoştinţe cu vieţile unor semeni de-ai noştri care, voit sau pur şi simplu fiindcă aşa au fost sau sunt ei plămădiţi, au lăsat ceva în urmă, autorul îşi execută duioasa penitenţă fără să crâcnească. Aşa mai aflăm şi noi unii de alţii, într-o lume în care timpul ne e cel mai mare duşman, iar prieteni mai avem doar în agenda telefonului mobil. Prin aceste volume, Ştefan Isac îşi doreşte să fie altfel, şi reuşeşte. El ne propune renunţarea la acea tehnologie care ne înstrăinează și ne însingurează, cartea însăşi ajungând să fie, din păcate, ceva arhaic pentru cei mai mulţi dintre noi. Şi nu mă îndoiesc nicio secundă că, dacă aţi ajuns să citiţi cuvintele astea, vi se potriveşte de minune eticheta de nostalgic. În altă ordine de idei, când ne-am întâlnit prima dată, în urmă cu câțiva ani, i-am propus să susţină o rubrică de profil în Ziarul 7 Zile. Mi-a spus, stânjenit cumva, că el nu ştie să scrie articole, iar eu i-am răspuns că nici eu n-am vreo voce, şi de-aia tot cânt, când m-apucă. Aşa l-am convins!”, a spus privitor la munca depusă de Ştefan Isac în domeniul literelor, cunoscutul jurnalist cărăşean Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”.

      În momentul de față, autorul are aproape finalizate și alte două lucrări ce vor vedea lumina tiparului în perioada imediat viitoare. Este vorba despre cartea autobiografică intitulată ”Ștefan Isac Omul & Artistul”, dar și volumul continuare al culegerii „Un om, un nume”. 

       De asemenea, pe masa de lucru a scriitorului se mai află și materialele întitulate: ”Monografia satului Ilova”, ”Pelerinajele Corului Gheorghe Dobreanu al Catedralei Episcopale”, ”Voiaj în istorie și cultură (Impresii și reportaje din Grecia)”, ”Lăutari de altă dată” și ”Mesageri ai cântecului popular”.

  

        Mai mult, solistul vocal de muzică populară derulează cu regularitate și unele acțiuni culturale destinate conservării şi promovării folclorului autentic, în rândul elevilor de la principalele instituții școlare din urbea de pe Timiș și Sebeș.

În întâlnirile cu aceștia, subiectul discuţiilor abordate se referă la folclorul autentic, tinerii dorind să afle prin intermediul întrebărilor lor adresate interpretului gugulan, între altele, principalele zone folclorice românești, când a debutat artistul ca solist vocal, ce premii a obținut de-a lungul timpului, sau ce înregistrări a făcut la radio, televiziune, ori la Casa de Discuri ”Electrecord”, dar și ce proiecte de viitor are.

”Folclorul autentic se exprimă prin totalitatea creațiilor artistice, literare, muzicale sau plastice a obiceiurilor și tradițiilor populare ale țări sau ale unei regiuni, în ceea ce privește identitatea și demnitatea noastră tradițională”, obișnuiește să precizeze reputatul om de cultură caransebeșean.

Ştefan Isac activează în slujba muzicii populare autentice de mai bine de jumătate de secol, ca solist al Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Doina Banatului” .

Interpretul de folclor s-a născut la data de 16 mai 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş. Debutul artistic a lui Stefan Isac s-a petrecut în anul 1964, pe scena Casei de Cultură din Caransebeş, odată cu participarea la concursul intitulat „Tinere talente“ unde a obţinut locul I, fiind astfel apreciat de dirijorul şi directorul ansamblului, Nicolae Perescu. De-a lungul timpului, a colaborat cu o serie de ansambluri, între care „Iedera“ din Oţelu-Roşu, „Semenicul“ din Resiţa, „Fluieraşul“ şi „Transilvania“ din Cluj-Napoca, „Haţegana“ din Hunedoara, „Balada Cernei“ din Băile Herculane”, „Timişul“ din Timişoara sau Orchestra Radioteleviziunii Române. A participat la turnee în ţară şi străinătate în ţări precum Italia, Franţa, Elveţia, Danemarca, Suedia, Turcia, Bulgaria, Spania şi Anglia.

Anul 1976 avea să-i aducă lui Stefan Isac înregistrarea primului disc, la Electrecord, în conţinutul căruia s-au evidenţiat melodiile „Mândra mea din Ilova“, „Izvorăl cu apă rece“, „Hai mândro pe luncă-n jos“ sau „Ce mi-e drag vara mi-e drag“. Un an mai târziu vine şi al doilea disc al solistului intitulat „Tineri interpreţi bănăţeni“. Atât melodiile ce se regăsesc de pe cele două discuri, plus altele înregistrate la Radio Bucureşti au fost incluse pe o casetă audio care a apărut pe piaţă în anul 1993. După anul 2000, Stefan Isac a mai înregistrat o casetă audio colectivă, ce conţine colinde, o casetă cu muzică populară din Banat intitulată „Mărie, dragă Mărie“ precum şi una cu muzică de petrecere.

Ştefan Isac este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, iar în urma activităţii susţinute în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu mai multe diplome şi premii de excelenţă.

Astfel, trebuie menţionat şi faptul că, venerabilul folclorist şi scriitor este recompensat în prezent şi cu importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat pentru munca depusă în slujba domeniului artistic şi a culturii locului.

Distincţia i-a fost conferită de Ministerul Culturii din România prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa.

             Mai trebuie adăugat și faptul că, Ștefan Isac întreține o legătură apropiată și permanentă de colaborare și cu celălalt ansamblu folcloric de tradiție din municipiul Caransebeș, respectiv, ”Zestrea Gugulanilor”, ce activează cu deosebit succes în cadrul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, alături de care a luat parte la mai multe spectacole muzicale autentice și emisiuni televizate.

Literatură și tradiție populară în ”Țara Gugulanilor” - Interpretul de folclor Ştefan Isac a lansat un nou material de tipar dedicat Ansamblului Folcloric „Doina Banatului” din Caransebeş

  Pe lângă activitatea sa din domeniul folclorului, reputatul solist de muzică populară Ștefan Isac desfășoară intens și o importantă muncă în domeniul literelor.

  Reputatul artist caransebeșean a lansat recent un nou material de tipar, respectiv, volumul - continuare a cărţii intitulate „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”.

  Scrierea respectivă a apărut în anul 2011, a fost dedicată aniversării a 60 de existenţă neîntreruptă a renumitului ansamblu caransebeşean şi s-a bucurat de un real succes în rândul cititorilor.

  Materialul prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti care au derulat activităţi specifice aici din anul 1951 până în prezent.

 Între personalităţile din domeniul folclorului autentic care se regăsesc în acest volum, se numără, dirijorii Nicolae Perescu, Laci Perescu, Iancu Laurenţiu şi Nicolae Mihăilescu, soliştii Dumitru Chepeţean, Ana Pacatiuş, Mariana Drăghicescu, Livia Ilcău, Florentin Iosif, Achim Nica, Aurelia Fătu Răduţu, Valeria Colojoară, Ștefan Isac, Valeria Arnăutu, Sonia Vlaicovici, Maria Tudora, Minodora Nemeş şi Felician Fărcaşu, dansatorii Nicolae Stănescu, Aurelian Cristea, Afilon Laţcu şi familiile Seracin şi Drăgulete, instructorii de dansuri populare Emil Grădinaru, Petru Izvercianu, Petru Pilu, Ion Marcu, Nicolae Bunei şi Miroslav Tatarici dar şi muzicanţii instrumentişti Luţă Ioviţă, Ion Murgu, Iosif Milu, Petrică Vasile şi familiile Olan și Bălan.
 

  De asemenea, în volumul intitulat „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei” sunt prezentaţi colaboratorii apropiaţi ai ansamblului, între care se evidenţiază Maria Tănase, Ioana Radu, Lucreţia Ciobanu, Alexandru Grozuţă, Ion Lucian şi Emil Gavriş.

  Ediția revăzută și adăugată, lansată cu ocazia tradiționalei manifestări culturale denumită ”Ruga de la Oraș” 2017, prezintă și alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în cadrul primei cărţi, respectiv, noii membri ai Ansamblului Folcloric „Doina Banatului”.

  Despre cartea apărută  la Editura „Opanis” din Galaţi şi despre Ştefan Isac au vorbit Ioan Cojocariu, Adrian Crânganu, Daniela Băcilă, Gheorghe Ţunea, Gelu Stan şi Florin Bojin.

  Autorul a luat decizia de a scrie cele două volume în urma colaborării cu jurnalistul Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”, publicaţie unde cunoscutul interpret de muzică tradiţională întreţine rubrica dedicată folclorului din zona Banatului Montan.
 

  ”Și apariţia noii cărţi a fost sprijinită financiar de Primăria şi Consiliul Local din urbea de pe Timiş şi Sebeş. Ambele volume au apărut în urma discuțiilor avute de mine cu redactorul-șef al săptămânalului Caraş-Severinul în 7 Zile, Adrian Crânganu, care este nașul acestor scrieri. Doresc să le mulțumesc tuturor pentru sprijinul acordat!”, a precizat Ștefan Isac.

  Până în prezent, autorul gugulan a mai lansat alte două apariții editoriale.

  Este vorba despre materialul de tipar intitulat “Luţă Ioviţă - Barbu Lăutaru al Banatului”. În cadrul broşurii, autorul oferă cititorilor biografia cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie muzicală a reputatului taragotist Luţă Ioviţă, dar şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre viaţa acestuia.

  „Un om, un nume” este un alt volum semnat de Ștefan Isac, scriere ce îşi propune să prezinte personalităţile marcante din mai multe domenii de activitate din zona muncipiului Caransebeș.

  Interpretul de folclor s-a născut la 16 mai 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş, și activează în slujba muzicii populare autentice de mai bine de 50 de ani, iar ca solist al Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Doina Banatului” de peste 20 de ani.

  Ştefan Isac este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, iar în urma activităţiilor susţinute în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu mai multe diplome şi premii de excelenţă.

  Astfel, trebuie menţionat faptul că, venerabilul folclorist şi scriitor este recompensat în prezent cu importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat pentru munca depusă în slujba domeniului artistic şi a culturii locului.

  Distincţia i-a fost conferită de Ministerul Culturii din România prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa.

Păstrătorii tradițiilor veritabile - Interpretul caransebeşean de folclor Ştefan Isac a luat parte la o întâlnire cu elevii Colegiului Național ”C.D. Loga” în cadrul unei acțiuni culturale menită să popularizeze muzica autentică din Banatul Montan

  Acțiunile culturale destinate conservării şi promovării folclorului autentic continuă intens în urbea de pe Timiş şi Sebeş.

    Solistul vocal de muzică populară Ştefan Isac a avut o întâlnire cu elevii Clasei a IV-a de la Colegiul Național „C.D. Loga”, învățătoare Marinela Başulescu, în cadrul proiectului intitulat generic „Povestea locului meu”, etapa a III-a, ”Oameni de seamă” .

    Subiectul discuţiilor a fost folclorul, iar elevii au dorit să știe ce se înțelege prin acest termen. Ștefan Isac le-a explicat că termenul exprimă totalitatea creațiilor artistice, literare, muzicale sau plastice a obiceiurilor și tradițiilor populare ale unei țări sau ale unei regiuni.

  La toate cele 19 întrebări, adresate de elevii care au dorit să ştie, între altele, principalele zone folclorice românești, când a debutat artistul ca solist vocal, ce premii a obținut de-a lungul timpului sau ce înregistrări a făcut la radio, televiziune, ori la Casa de Discuri ”Electrecord”, invitatul a răspuns detaliat, dând și exemple concrete din viața și activitatea sa.

   Elevii s-au arătat încântați de prezența folcloristului Ștefan Isac, rugându-l în final să le cânte ceva, rugăminte care s-a materializat prin fredonarea a două piese din repertoriul personal.

    ”Am avut o experiență interesantă în compania elevilor de la Colegiul Național C.D. Loga. Au fost foarte atenți, m-au fascinat, iar întrebările adresate de ei au surpins toată activitatea mea. I-am îndemnat să se aplece mai mult asupra folclorului și chiar să se apuce de cântat sau dansuri populare, căci, au șansa să poată ajunge mult mai cunoscuți decât mine. La final, le-am prezentat o doină și un joc tradițional bănățean, și am fost aplaudat, felicitat, iar elevii mi-au urat multă sănătate. Voi mai reveni în mijlocul lor și cu altă ocazie, cu alte aspecte legate de folclor”, a declarat interpretul gugulan după întâlnirea cu tinerii caransebeșeni.

    Ştefan Isac activează în slujba muzicii populare autentice de mai bine de 50 de ani, iar ca solist al Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Doina Bantului” de peste 20 de ani.

    Interpretul de folclor s-a născut în anul 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş. Debutul artistic a lui Stefan Isac s-a petrecut în anul 1964, pe scena Casei de Cultură din Caransebeş, odată cu participarea la concursul intitulat „Tinere talente“ unde a obţinut locul I, fiind astfel apreciat de dirijorul şi directorul ansamblului, Nicolae Perescu. De-a lungul timpului, a colaborat cu o serie de ansambluri, între care „Iedera“ din Oţelu-Roşu, „Semenicul“ din Resiţa, „Fluieraşul“ şi „Transilvania“ din Cluj-Napoca, „Haţegana“ din Hunedoara, „Balada Cernei“ din Băile Herculane, „Timişul“ din Timişoara sau Orchestra Radioteleviziunii Române. A participat la turnee în ţară şi străinătate în ţări precum Italia, Franţa, Elveţia, Danemarca, Suedia, Turcia, Bulgaria, Spania şi Anglia.

   Anul 1976 avea să-i aducă lui Stefan Isac înregistrarea primului disc, la Electrecord, în conţinutul căruia s-au evidenţiat melodiile „Mândra mea din Ilova“, „Izvorăl cu apă rece“, „Hai mândro pe luncă-n jos“ sau „Ce mi-e drag vara mi-e drag“. Un an mai târziu vine şi al doilea disc al solistului intitulat „Tineri interpreţi bănăţeni“. Atât melodiile ce se regăsesc de pe cele două discuri, plus altele înregistrate la Radio Bucureşti au fost incluse pe o casetă audio care a apărut pe piaţă în anul 1993. După anul 2000, Stefan Isac a mai înregistrat o casetă audio colectivă, ce conţine colinde, o casetă cu muzică populară din Banat intitulată „Mărie, dragă Mărie“ precum şi una cu muzică de petrecere.

    Alături de munca sa din domeniul muzical, interpretul de folclor Ștefan Isac desfăşoară o activitate intensă şi în domeniul literelor.

    Artistul popular a finalizat cel de-al doilea material pentru tipar, respectiv, volumul-continuare a cărţii intitulate „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”.

    Scrierea respectivă a apărut în urmă cu șase ani, a fost dedicată aniversării a 60 de existenţă neîntreruptă a renumitului ansamblu caransebeşean şi s-a bucurat de un real succes în rândul cititorilor.

  Materialul prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti care au derulat activităţi specifice aici din anul 1951 până în prezent.

    Între personalităţile din domeniul folclorului autentic care se regăsesc în acest volum, se numără, dirijorii Nicolae Perescu, Laci Perescu, Iancu Laurenţiu şi Nicolae Mihăilescu, soliştii Dumitru Chepeţean, Ana Pacatiuş, Mariana Drăghicescu, Livia Ilcău, Florentin Iosif, Achim Nica, Aurelia Fătu Răduţu, Valeria Colojoară, Ștefan Isac, Valeria Arnăutu, Sonia Vlaicovici, Maria Tudora, Minodora Nemeş şi Felician Fărcaşu, dansatorii Nicolae Stănescu, Aurelian Cristea, Afilon Laţcu şi familiile Seracin şi Drăgulete, instructorii de dansuri populare Emil Grădinaru, Petru Izvercianu, Petru Pilu, Ion Marcu, Nicolae Bunei şi Miroslav Tatarici dar şi muzicanţii instrumentişti Luţă Ioviţă, Ion Murgu, Iosif Milu, Petrică Vasile şi familiile Olan și Bălan.

    De asemenea, în volumul intitulat „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei” sunt prezentaţi colaboratorii apropiaţi ai ansamblului, între care se evidenţiază Maria Tănase, Ioana Radu, Lucreţia Ciobanu, Alexandru Grozuţă, Ion Lucian şi Emil Gavriş.

    În momentul de faţă, noul volum al reputatului interpret de folclor urmează să ajungă în tipografie.

    Cartea îşi propune să prezinte şi alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în cadrul primei cărţi, dar şi detalii inedite despre turneele efectuate în ţară şi străinătate de membrii Ansamblului de cântece şi dansuri populare „Doina Banatului”.

    De menţionat şi faptul că, apariţia noii cărţi este sprijinită financiar de Primăria şi Consiliul Local din urbea de pe Timiş şi Sebeş.

    Mai mult, interpretul de folclor este şi autorul materialului de tipar intitulat “Luţă Ioviţă - Barbu Lăutaru al Banatului”.

    În cadrul broşurii, autorul oferă cititorilor biografia cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie muzicală a reputatului taragotist Luţă Ioviţă, dar şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre viaţa acestuia.

   Totodată, Ştefan Isac pregătește lansarea cărții denumite „Un om, un nume”, scriere ce îşi propune să prezinte personalităţile marcante din mai multe domenii de activitate din zona muncipiului din “Ţara Gugulanilor”.

    Autorul a luat decizia de a scrie aceste volume în urma colaborării cu jurnalistul Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”, publicaţie unde cunoscutul interpret de muzică tradiţională întreţine rubrica dedicată folclorului din zona Banatului Montan.

    Ştefan Isac este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România iar în urma activităţii susţinute în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu mai multe diplome şi premii de excelenţă.

  Astfel, trebuie menţionat şi faptul că, venerabilul folclorist şi scriitor este recompensat în prezent şi cu importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat pentru munca depusă în slujba domeniului artistic şi a culturii locului.

    Distincţia i-a fost conferită de Ministerul Culturii din România prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa.

Festivalul “Serbările Cetăţii” 2016 – Tradiţionalul eveniment cultural-muzical a consemnat cinci zile de petrecere, distracţie şi voie bună, în municipiul din “Ţara Gugulanilor”

Comunitatea caransebeşeană a avut parte de cinci zile de sărbătoare cu ocazia tradiţionalului Festival “Serbările Cetăţii”.

Manifestarea culturală a fost deschisă prin prezentarea proiecţiei „Sieranevada”, propunerea României la Premiile “Oscar”. Evenimentul a avut loc la Cinematograful “Luna” cu participarea actoriilor Mimi Brănescu și Ana Ciontea şi a regizorului Cristi Puiu.

Joi, 15 septembrie, Festivalul “Serbările Cetăţii” a continuat în Parcul “Teiuş” cu spectacolul aniversar de anvergură al Ansamblului de Cântece şi Dansuri Populare "Doina Banatului", reînfiinţat recent, şi care a celebrat anul acesta 65 de ani de existenţă.

În cadrul acestuia au performat muzical toţi angajaţii şi colaboratorii grupului care mai sunt în viaţă, şi care au reprezentat cu cinste folclorul locului pe scenele ţării şi în străinătate.

„Mulţumesc Municipalității pentru sprijinul acordat în ceea ce priveşte relansarea noastră şi pentru că ne-au oferit posibilitatea să vă încântăm astăzi! Vă asigurăm că, acest nou ansamblu va duce mai departe, cu cinste şi succes, folclorul din Banatul Montan”, a declarat directorul Ansamblului Profesionist “Doina Banatului”, Florin Bojin.

Spectacolul aniversar a fost deschis prin interpetarea piesei „Gugulan cu car cu mere”, din repertoriul solistului Dumitru Chepeţan, cântecul respectiv fiind considerat „imnul gugulanilor”.

Au urmat performanţele muzicale a unui număr de peste 30 de îndrăgiţi interpreţi de folclor autenic.

Este vorba despre: Ioan Alexandrescu, Valeria Arnăutu, Ionela Bădălan, Valeria Berzescu, Viorica Ciurescu, Ana Maria Cornean, Maria Hurduzeu, Livia Ilcău, Ştefan Isac, Petrică Miulescu Irimică, Traian Jurchelea, Adela Jurchescu, Lia Lungu, Ileana Maciovan, Petrică Moise, Ana Munteanu, Alin şi Dan Olan, Ana Pacatiuş, Anesia Maria Rusnac, Elena Table, Sandi Tatarici, Anica Adam Tudor, Maria Tudor, Maria Sadovan, Stana Stepanescu, Daniela Văcărescu, Sonia Vlaicovici şi Nicoleta Voica.

Renumitul Ansamblu Folcloric “Doina Banatului”, formaţie recunoscută atât la nivel naţional cât şi internaţional, ocupă un loc aparte în bogata zonă etnografică a “Ţării Gugulanilor”.

Grupul muzical a fost fondat în anul 1951 cu menirea de a scoate la lumină valorile autentice ale datinilor şi obiceiurilor, de a se continua şi îmbogăţi tradiţia străbunilor noştri, precum şi de a se păstra nealterat tezaurul limbii şi al tradiţiilor locului.

De-a lungul anilor, formaţia a performat un repertoriu complex de melodii populare, suite de dansuri, tradiţii, datini şi obiceiuri reprezentative din această zonă.

Melodiile populare au fost culese din folclorul local sau zonal, fiind interpretate cu succes de soliştii vocali ai ansamblului atât solo cât şi în grupuri vocale, în turnee în ţară, dar şi peste hotare.

Astfel, membrii grupului muzical etnografic au prezentat că varietatea folclorului din Banatul Montan este imensă, şi că, întotdeauna, se pot scoate la lumină, păstra şi promova adevărate comori ale patrimoniului cultural autentic românesc.

Între personalităţile muzicale din domeniul folclorului autentic care au activat în cadrul Ansamblului Folcloric “Doina Banatului” se numără, dirijorii Nicolae Perescu, Laci Perescu, Iancu Laurenţiu şi Nicolae Mihăilescu, soliştii Dumitru Chepeţean, Ana Pacatiuş, Mariana Drăghicescu, Livia Ilcău, Florentin Iosif, Achim Nica, Aurelia Fătu Răduţu, Valeria Colojoară, Ştefan Isac, Valeria Arnăutu, Sonia Vlaicovici, Maria Tudora, Minodora Nemeş şi Felician Fărcaşu, dansatorii Nicolae Stănescu, Aurelian Cristea, Afilon Laţcu şi familiile Seracin şi Drăgulete, instructorii de dansuri populare Emil Grădinaru, Petru Izvercianu, Petru Pilu, Ion Marcu, Nicolae Bunei şi Miroslav Tatarici, dar şi muzicanţii instrumentişti Luţă Ioviţă, Ion Murgu, Iosif Milu, Petrică Vasile şi familiile Olan şi Bălan.

„La împlinirea vârstei de 65 de ani a Ansamblului Profesionist Doina Banatului mă simt extraordinar, mai ales că fac parte atât din generaţia veche, dar şi din generaţia nouă a acestui grup etnomuzical, iar, dintre cei care au mai rămas printre noi din trecut, sunt sigurul, toţi ceilalţi au plecat... Îmi pare nespus de rău! Dumnezeu să îi odihnească în pace! Altfel, astăzi, Ansamblul Profesionist Doina Banatului a întinerit, căci, 80% dintre membri sunt foarte tineri. Sunt mândru că avem o generaţie de excepţie care să ne urmeze!”, a spus reputatul interpret de folclor Ştefan Isac. 

În prezent, componenţa noului grup etnomuzical, coordonat de Florin Bojin, îi consemnează pe soliştii vocali Stana Stepanescu, Daniela Văcărescu, Gabi Zaharia, Ionela Bădălan, Maria Hurduzeu, Ana Maria Cornean, Daniela Ştefan şi Ion Alexandrescu, artiştii fiind stabiliţi prin concurs.

De asemenea, din ansamblul gugulanilor mai fac parte 16 instrumentişti aflaţi sub bagheta dirijorului Ioan Mircea Petruţ. Este vorba despre: Nicolae Barbu (ţambal), Ionel Perian (contrabas), Paul-Cristian Ianoşiga şi Mircea Dobre (acordeon), Constantin Florea (Costel Piţigoi), Simion Sandu şi Dănuţ Olan (saxofon), Marian-Ionuţ Giura (clarinet), Aurel-Andrei Tudor (sopran), Nicolae-Alexandru Derlean (taragot), Vasile Blidaru şi Cătălin-Simion Sandu (trompetă), Cristian-Wagner Rutaru (nai şi fluier), Daniel Alexandru, Silvia Adamovici şi Pavel-Sorin-Răzvan Vaida (vioară).

Totodată, grupul mai include şi 16 tineri dansatori pregătiţi de Adrian Jurchescu, respectiv: Adela Jurchescu, Andra Tânjălău, Nicoleta Jurchescu, Andreea Birtea, Isabela Vasiloni, Diana Călina, Claudia Rusnac, Nicoleta Nica, Cosmin Zaiţă, Cătălin Ţâru, Marius Lăzărescu, Claudiu Peia, Gheorghe Samuel, Manuel Popescu, Andrei Nicorescu şi Claudiu Tudor.

De precizat şi faptul că, în cele aproape trei luni de la reînfiinţare, grupul etnomuzical a ajuns să fie deosebit de căutat să performeze folclor tradiţional din Banatul Montan pe scenele din ţară, dar şi de peste hotare.

Astfel, guglanii au fost invitaţi să susţină spectacole la serbarea hramului Mânăstirii de la Piatra Scrisă din judeţul Caraş-Severin, la postul de televiziune Etno TV, la evenimentul cultural denumit “Festivalul Zilele Veveriţelor”, desfăşurat în localitatea Buziaş, la Festivalul Internaţional “Etno” derulat la Kladovo, în Republica Serbia, la Festivalul Naţional de Folclor “La Porţile Cetăţii Slimnic” ce a avut loc în judeţul Sibiu, la Festivalul “Jocul Popular - Tradiţie Perenă pe Valea Timişului“, ce a fost găzduit de localitatea cărăşeană Armeniş şi la Festivalul “Ana Munteanu”, organizat în comuna Buchin.

În următoarea zi, vineri, 16 septembrie, Festivalul “Serbările Cetăţii” a programat cea de-a II-a ediţie a “Galei Muzicii Folk”. Şi-au dat concursul: Marius Baţu, Cristian Buică, Adrian Ivaniţchi, Mircea Bodolan, Dan Vană, Vasile Gondoci şi cunoscutul interpret Mircea Vintilă.

Sâmbăta s-a derulat sub genericul de “Seara Tineretului” un spectacol incendiar susţinut de Mr. X şi Sean Norvis, care a inclus momente intractive, concursuri, animaţie la microfon, dar şi scratch-show.

În ultima zi a evenimentului cultural, publicul prezent în Parcul “Teiuş” a asistat la “Seara Marilor Concerte”. Prin urmare, i-au încântat pe gugulani şi invitaţii lor Lora şi trupa sa, Nicoleta Nuca şi Cover Band.

În vecinătatea scenei de spectacole, micii comercianţi veniţi din toate colţurile ţării şi-au amplasat tarabele cu produse diversificate şi preţuri pentru toate buzunarele.

De la standurile acestora, caransebeşenii şi invitaţii lor au putut achiziţiona şi savura produse alimentare ecologice, precum preparate tradiţionale din carne de porc sau pui la grătar şi ceaun, iahnie de fasole şi varză călită, cu afumătură, peşte prăjit, mămăliguţă cu brânză, smântână şi "soldăţei" de slăninuţă prăjiţi, legume gătite sau murate, dulciuri, cozonaci, siropuri şi gemuri bio, băuturi răcoritoare şi alcoolice, porumb fiert, salam de biscuiţi, langoşi, clătite, plăcinte şi ciocolată de casă, gogoşi glazuraţi, precum şi ”Kurtos Kalacs”.

Şi în acest an, “vedetele” tradiţional-culinare au fost “Micii de Deva”, preţul unui astfel de preparat, cu pâine şi mult muştar, fiind în sumă de trei lei.

Totodată, din Parcul “Teiuş” nu au lipsit nici maşinăriile distractive dătătoare de adrenalină.

Ca şi element de culoare, la sărbătoarea caransebeşeană au participat şi reprezentanţi ai culturilor americane, respectiv, artiştii grupului “Napaykuna” din Ecuador.

De menţionat şi faptul că, Festivalul tradiţional “Serbările Cetăţii”, organizat de Primăria Municipiului Caransebeş, Casa de Cultură „George Suru” şi  Asociaţia Culturală "Ansamblul Doina Banatului", s-a încheiat, conform tradiţiei, cu un spectaculos foc de artificii derulat pe parcursul a 15 minute.