Mărturii ale trecutului în ”Țara Gugulanilor” - Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniță a găzduit un eveniment cultural dedicat istoricului caransebeșean Liviu Groza cu prilejul apropiatei aniversări a 85 de ani de viață

  
 Activitățile deosebit de importante, de cunoaștere și promovare ale evenimentelor istorice petrecute în Banatul Montan, au continuat în municipiul de pe Timiș și Sebeș.

  Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă a organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin manifestarea denumită ”Omagiu istoricului Col. (r) Liviu Groza la aniversarea a 85 de ani de viață”, dedicată apropiatei celebrări a reputatului om de cultură caransebeșean. 

  Prin această acțiune s-a dorit promovarea personalităților în viață care se străduiesc din răsputeri să mențină un mediu cultural decent așa cum este și cazul istoricului din urbea de pe Timiș și Sebeș, care prin activitatea sa științifică a adus un plus de valoare istoriei locale a Banatului Montan.

  Evenimentul a avut loc în ”Aula Musei Caransebesiensis” și a debutat prin deschiderea celei de-a V-a ediții a ”Colocviului Național al Regimentelor Românești de Graniță”, unde, specialiști din domeniul istoriei au susținut comunicări legate de acest subiect. Scopul întrunirii l-a constituit identificarea și prezentarea trecutului unitar al graniţei militare austro-ungare.

  Cu această ocazie, a fost lansată cartea ”Regimentul I Românesc de Graniţă Numărul 16 din Transilvania, de la înfiinţare până la sfârşitul Războaielor Napoleoniene (1762-1813)”, ediţie traducere, studiu introductiv, note explicative şi anexe de Costin Feneşan.

  În continuare a fost programată conferinţa susţinută de profesorul doctor Miodrag Milin, urmată de o sesiune de comunicări în cadrul căreia specialiştii din domeniul istoriei, dar nu numai, au adus în discuţie o serie de aspecte legate de activitatea regimentelor româneşti de graniţă.

  Între personalitățile care au susținut prezentări pe tema dată s-au aflat directorul Arhivelor Naționale Caraș-Severin, Laurențiu Ovidiu Roșu, alpinistul Cornel Galescu sau istoricul Constantin Brătescu.

  De asemenea, acțiunea culturală a inclus și lansarea cărții cu titlul ”Aspecte din activitatea Regimentului de Graniță Româno-Bănățean numărul 13 din Caransebeș”, avându-l ca autor pe Liviu Groza, lucrare prefațată și prezentată de managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Adrian Ardeț.

  La evenimentul omagial au luat parte reprezentații Municipalității, oameni de litere, istorici și arheologi, fețe bisericești, cadre didactice din urbea de pe Timiș și Sebeș, precum și alți apropiați ai autorului.

  ”Cartea este structurată pe 15 capitole, iar prefața mi-am însușit-o cu toată dragostea pentru aniversarea domnului colonel. Vă invit să citiți această lucrare, este una deosebit de spectaculoasă, cu multe informații, documente și fotografii inedite. Altfel, ne-am propus ca pentru perioada următoare, să inaugurăm în incinta muzeului Sala Liviu Groza, alături de o expoziție permanentă cu elemente donate de reputatul istoric. Este o onoare să vă avem alături în instituția pe care ați creat-o în urmă cu mai mulți ani, vă îmbrățișăm și vă dorim multă sănătate, stimate domnule colonel!”, a spus Adrian Ardeț.

  ”Sunt astăzi în fața dumneavoastră datorită norocului și soartei ce au avut grijă de mine, dar, în special, datorită medicilor care s-au ocupat îndeaproape de sănătatea mea. Trebuie să le mulțumesc din suflet! Lucrez în prezent la un nou material de tipar, Caransebeșul și Marea Unire, care este aproape finalizat și pe care doresc să îl lansez anul viitor, cu prilejul aniversării centenarului celui mai important act istoric național. Vă mulțumesc din suflet tuturor pentru prezență, vă consider adevărații mei prieteni, vă iubesc și vă stimez!”, a adăugat Liviu Groza.

  Materialul de tipar ”Aspecte din activitatea Regimentului de Graniță Româno-Bănățean numărul 13 din Caransebeș” prezintă noi cercetări efectuate de reputatul istoric asupra Regimentului de Graniţă din Caransebeş, dar, spre deosebire de celelalte volume editate până în prezent în care sunt prezentate detalii importante privitoare la partea militară, în noua scriere sunt abordate și aspecte de natură socială precum căsătoriile în Graniţă, respectiv, cum erau oficiate și desfășurate acestea, care era problema organizării sanitare în Graniţă, dar și ce importanţă, precum și ce valoare aveau Punctele de graniţă în care erau trimişi soldaţii pentru a nu lăsa să pătrundă bolile care afectau atât animalele, cât şi oamenii. 

  ”Regimentul de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13” din secolului al XIX-lea era alcătuit din punct de vedere etnic, în mare parte, din soldaţi români originari din zona urbei de pe Timiş şi Sebeş, care luptau cu strălucită bravură în subordinea Guvernului Austro-Ungar, datorită contextului istoric acelei perioade.

  De altfel, eroismul ostaşilor români era prezentat în presa autohtonă şi internaţională a vremii prin articole elogioase ce scoteau în evidenţă simţul de jertfă, cutezanţa extraordinară şi dispreţul faţă de moarte a acestora.

  În urmă cu două veacuri, Regimentul de la Caransebeș avea o organizare aproape perfectă din punct de vedere militar, dar și social, asemenea legiunilor din Imperiul Roman. Ca și argument în acest sens, este deosebit de interesant faptul că, Regulamentul de Război se aplica chiar şi în caz de pace, iar în fiecare duminică, după slujba religioasă, oştenii se adunau în actuala Piață ”General Ioan Drăgălina”, fosta Piață ”Franz Iosef”. Aici, comandantul citea pedepsele şi recompensele, iar cei cu abateri grave erau constrânși să treacă printre două rânduri apropiate, formate din două sute de oameni care aveau rolul să îi lovească, iar astfel, să îi disciplineze. În consecință, Regimentul a avut un rol extrem de important, contribuind decisiv la educaţia, exigența şi cultura oamenilor locului.

  Pe teritoriul ”Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13” s-au născut nu mai puţin de 25 de generali care au luptat pentru păstrarea identităţii și demnității naţionale. Între aceştia, s-au făcut remarcaţi printr-o serie de merite deosebite eroul Ioan Drăgălina, Moise Groza, Alexandru Guran și Traian Doda.

  Prin urmare, trei capitole din cadrul celui mai recent volum semnat de Liviu Groza sunt dedicate generalului Traian Doda, cu prezentarea unor documente și fotografii inedite privitoare la viața și activitatea militarului român.

  De adăugat şi faptul că, reputatul om de cultură caransebeșean, la aproape 85 de ani de viață, a editat în timp un număr de 56 de volume de specialitate privitoare la istoria Banatului Montan.

  Astfel, au rezultat mai multe scrieri, între care se remarcă cele zece volume din “Restituiri Istorice”, precum şi titlurile ”Din corespondența Generalului Ioan Drăgălina”, ”Contribuţii la monografia Caransebeşului”, „Batalionul 2 Grăniceresc de Gardă din Caransebeş", „Biserica strămoşească în Banatul grăniceresc”, „Oameni care au fost”, „Legendă şi istorie în Valea Almăjului”, „Statuile din Caransebeş”, „Din amintirile unui dezertor”, „Simboluri ornamentale pe casele din municipiul Caransebeş", „Contribuţii la istoria Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13 din Caransebeş”, „Lupta de la Lugoj”, „Gheorghe Bona-Un caransebeşean pe nedrept dat uitării" sau materialul intitulat „Caransebeşul şi Marea Unire”.

Bicicliştii, interzişi la Caransebeş! Amatorii mersului pe două roţi „beneficiază” pentru pedalat în municipiul din „Ţara Gugulanilor” de o singură mini-pistă neamenajată corespunzător, în lungime de aproximativ cincizeci de metri

Urbea de pe Timiş şi Sebeş este singurul municipiu din Banat care nu are piste adecvate pentru biciclişti.

Dacă celelalte localităţi importante din vestul ţării, precum Timişoara, Arad, Lugoj sau Reşiţa, deţin kilometri întregi de piste de ciclism amenajate corespunzător, şi chiar centre de închiriere a vehiculelor pe două roţi, Municipalitatea din „Ţara Gugulanilor” se mândreşte cu doar aproximativ cincizeci de metri de pistă, realizare edilitară situată în apropierea principalei pieţe agroalimentare, pe strada Avram Iancu. 

Ridicolul situației pleacă de la faptul că, respectivul obiectiv destinat traficului ciclist a fost inaugurat cu mare fast de către conducerea Primăriei Municipiului Caransebeş abia în anul 2011, odată cu încheierea lucrărilor de modernizare şi dalare a străzii respective.

Din acel an, în urbea de pe Timiş şi Sebeş, nu a mai fost amenajat nici măcar un singur metru de pistă, şi nici nu s-a intenţionat astfel, cu toate că amatorii sportului respectiv solicită insistent intrarea localității într-o normalitate civilizată, de nivel european.

Revenind la pista de pe strada Avram Iancu, trebuie menţionat că aceasta, nu este separată adecvat de partea carosabilă şi trotuar şi nu respectă legislaţia rutieră în vigoare, iar astfel, cei mai predispuşi la accidente sunt copiii ciclişti şi cei mai neexperimentaţi utilizatori ai vehiculelor cu ghidoane.

Mai mult, lipsa educaţiei rutiere din partea pietonilor şi şoferilor face ca mini-pista să fie blocată parţial de trecători, tomberone de gunoi sau autoturisme parcate neregulamentar.

Rutieriştii pe două roţi de la Caransebeş protestează, acuzând indiferenţa, incompenteța și anemia factorilor de decizie de aici.

„Nu ştiu exact ce au autorităţile locului cu noi, bicicliştii... Nu avem pe unde să rulăm adecvat, ne descurcăm cum putem şi noi! Săptămâna trecută pedalam către cartierul Pipirig, spre casă, şi am văzut un echipaj al Poliţiei Rutiere la pândă în zona semaforului. Am coborât de pe bicicletă şi am luat-o pe trotuar, căci, am mai avut probleme în trecut cu poliţiştii din cauza lipsei vestei reflectorizante. Fac mult off-road, merg prin pădurile Ţării Gugulanilor, port cască, însă, nu şi vestă, căci, risc să fiu văzut mai bine şi atacat, de câini ciobăneşti, sau, mai grav, de lupi şi urşi! Să ne facă şi nouă piste prin oraş, să pedalăm pe aici liniştiţi şi în siguranţă!”, a comentat contrariat Andrei.

„Am trecut pedalând pe strada Mitropolit Nicolae Corneanu, eram în întârziere, mă grăbeam la serviciu. M-a oprit un poliţist local, i-am explicat situaţia, nu vroia să înţelegă, parcă era pornit pe mine, m-a legitimat şi mi-a dat amendă două sute de lei! De miliţian nesimţit şi comunist! Am întârziat şi la lucru, s-a luat şi şeful de mine, i-am arătat amenda, totuşi m-a înţeles! Am fost foarte mâhnit de cele întâmplate! Ruşine Primăriei Municipiului Caransebeş, chiar nu există o banală pistă amenajată în tot Centrul Civic, cum era să trec pe acolo, în zbor!? Băi, eu sunt un om, nu pasăre!”, s-a revoltat Daniel, un ciclist în vârstă de 34 de ani.

„Sincer, poftim? Nici nu vreau să vă zic unde mă doare fix pe mine de inexstenţa pistelor de ciclism de la Caransbeş! Am alte probleme mult mai importante! Piste doriţi? Mergeţi la muncă pe picioarele voastre, precum am făcut şi eu, timp de 41 de ani, că sunteţi tineri!”, este de părere Lazăr Toflea, un pensionar ursuz în vârstă de 71 de ani, care obişnuieşte să îşi facă „veacul” la foişorul din Parcul „General Ioan Drăgălina”.

„Realizarea unei infrastructuri adresată bicicliştilor trebuie să constituie o prioritate pentru Municipalitate. Această măsură reprezintă o formă de respect pentru cetăţeni şi pentru mediu, dar şi o necesitate, într-un oraş tot mai aglomerat. În perioada în care am fost viceprimar am întocmit un proiect alcătuit din trei circuite majore: util, de agrement şi sportiv, care aşteapta să fie studiat şi implementat. Din păcate, nu s-a mai întâmplat!”, a declarat dezamăgit privitor la acest subiect, cunoscutul alpinist şi explorator gugulan, Cornel „Coco” Galescu, un împătimit al mersului pe două roţi.

De adăugat şi faptul că, „super-pista” de biciclism de cincizeci de metri de pe strada Avram Iancu din localitatea Caransebeş face legătura între o mezelărie şi un bar public.

Onoare culturală pentru Caransebeş – Reputatul artist plastic şi scriitor Mihai Vintilă a fost distins cu titlul de „Cetăţean de Onoare” al judeţului Caraş-Severin

Munca depusă în slujba artei şi a culturii locului de către venerabilul pictor naiv şi scriitor caransebeşean Mihai Vintilă a fost recompensată în mod oficial în Banatul Montan.

Numele reputatului om de cultură s-a alăturat galeriei personalităţilor judeţului distinse cu titlul de „Cetăţean de Onoare”.

Evenimentul acordării de diplomă s-a petrecut într-un cadru solemn şi festiv în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

„O dată în viaţă ţi se întâmplă un astfel de eveniment. Sunt onorat pentru această distincţie care mă obligă să fac în continuare lucruri frumoase în domeniul culturii, chiar dacă am ajuns la o vârstă înaintată. Sunt mândru pentru că m-am născut în capitala Ţării Gugulanilor, iar întotdeauna, voi fi alături de caransebeşenii mei!”, a declarat Mihai Vintilă, în etate de 84 de ani.

Din anul 2003 şi până în prezent, Consiliul Judeţean Caraş-Severin a acordat 50 de titluri de „Cetăţean de Onoare”. Printre personalităţile recompensate se numără oameni de cultură precum: Erwin Iosif Ţigla, Doru Dinu Glăvan, Dumitru Jompan, Nicolae Dumitru Vlădulescu, Gheorghe Jurma, Mircea Cavadia sau Sabin Păuţa, dar și feţe bisericeşti ca PF Daniel, PS Lucian, IPS Laurenţiu Streza, precum şi sportivi ca Dorinel Munteanu, Cornel Galescu şi Francisc Vaştag.

De adăugat că, venerabilul pictor de artă naivă Mihai Vintilă este recompensat în prezent şi cu importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat, de asemenea, pentru munca depusă în slujba artei și a culturii locului.

Distincţia i-a fost conferită de Ministerul Culturii din România prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa.

Reputatul pictor naiv Mihai Vintilă s-a născut la Caransebeş în data de 10 martie 1932, fiind absolvent al Facultăţii de Medicină Veterinară din Bucureşti. În prezent, este stabilit în municipiul reşedinţă de judeţ.

În domeniul artistic este autodidact, are studii libere de pictură. Pictează din anul 1979 şi este un autor extrem de prolific şi mai ales avizat.

Mai mult, a publicat numeroase volume dedicate artei naive, printre care celebrul “Dicţionar al artei naive din România” apărut în anul 2001.

A avut expoziţii personale şi de grup în toate localităţile importante ale ţării. Printre desele apariţii pe simezele din străinătate se remarcă cele de la Royal Hall - Londra (1983), Halle Saint Pierre - Paris (1985), Arles şi La Vallette du Var Caen (1991), Madrid şi Bonn (1993), Montreal şi New York (1995), Viena (1996), Beirut și Tokyo (1997), ocazii cu care a obţinut distincţii importante pentru arta sa. De altfel, artistul român are lucrări în muzee şi colecţii particulare din toată lumea.

A participat la peste 30 de tabere de creaţie în ţară şi străinătate. Reputatul artist plastic este coordonatorul manifestării denumite ”Tabăra Internaţională de Creaţie de Artă Naivă”, derulată în staţiunea cărăşeană Poiana Mărului.

Operele de artă create cu prilejul ediţiilor evenimentului au fost donate Casei de Cultură ”George Suru” şi înnobilează astfel patrimoniul cultural al localitaţii din „Ţara Gugulanilor”.

De precizat şi faptul că, venerabilul pictor şi scriitor gugulan va fi prezent la Caransebeş cu ocazia unui nou eveniment cultural.

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş alături de Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Fundaţia Artiştilor Plastici “Vintilă – Arplana” vor organiza vernisajul expoziţiei de pictură ”Colecția Mihai Vintilă''.

Tot în cadrul acestei acţiuni este inclusă şi lansarea de carte cu titlul ,,Dincolo de opt decenii'', avându-l ca autor pe Mihai Vintilă.

Prin desfăşurarea manifestării se doreşte stimularea creativităţii tinerilor prin educarea sensibilităţii şi gustului estetic, dezvoltarea competenţelor de comunicare şi socializare prin organizarea întrunirilor şi a dialogurilor cu artişti plastici, precum și crearea oportunităţilor de recreere şi delectare a publicului iubitor de artă şi frumos.

Evenimentul va avea loc vineri, 25 noiembrie 2016, începând cu ora 16.00, în foaierul Muzeului din urbea de pe Timiş şi Sebeş.

“Săptămâna de Aventură” la poalele Muntelui Mic - Elevii caransebeşeni au petrecut zile de maximă distracţie şi relaxare în mijlocul naturii în cadrul proiectului educaţional denumit “Responsabilitate, Implicare, Şcoală şi Comunitate”

20 de elevi caransebeşeni cu vârste de 14 şi 15 ani au beneficiat de cinci zile de aventură şi distracţie montană în zona Muntelui Mic.

“Săptămâna de Aventură” a programat recent o serie de activităţi diversificate, sportive şi de relaxare în natură, cu condiţii de cazare şi masă, toate acestea oferite prin intermediul taberei de vară a Clubului Montan din municipiul Caransebeş. 

Cei 20 de elevi au fost beneficiari ai Programului educaţional de sprijin R.I.S.C. “Responsabilitate, Implicare, Şcoală şi Comunitate”, implementat de Organizaţia pentru Strategii şi Programe de Dezvoltare şi finanţat de societatea TMD Friction Caransebeş.

Un criteriu de selecţie pentru participarea la acest program de iniţiere în alpinism şi drumeţii montane a fost media de admitere la liceu şi mediile anuale obţinute în anul şcolar 2014-2015. Copiii au cunoscut acest fapt încă de la începutul anului, iar astfel, mulţi dintre aceştia s-au ambiţionat şi autodepăşit pentru a putea să obţină atât un loc bun la liceu, dar şi un loc în tabără.

„Nu ar fi fost posibile toate acestea fără sprijinul financiar al finanţatorului: nici consilierea psihologică, nici activităţile nonformale din timpul anului şcolar, nici orele de matematică şi limba română gratuite pentru elevi, nici masa caldă de dinaintea meditaţiilor, nici această tabără, pentru majoritatea copiilor fiind chiar prima din viaţa lor şi poate şi ultima. Prin urmare, copiii au avut posibilitatea să se cunoască mai bine între ei, să se cunoască pe sine, să-şi testeze limitele, să-şi înfrunte temerile. Toate activităţile coordonate de Cornel şi Ana Maria Galescu, de nea Mircea Socaciu şi Adi Irimia au fost în premieră chiar şi pentru mine, adult fiind. Să vezi un copil care are stima de sine scăzută că se luptă să ajungă în vârful unei pante înclinate la 45 de grade sau să urce până sus pe panoul de căţărare, este un succes. Ori să asculţi un copil care este excesiv de timid, introvertit, cum povesteşte cu entuziasm despre ce au realizat şi simţit într-o zi de tabără, iar vorbăreţii grupului îl ascultă cu respect, iarăşi este o reuşită pentru acest tip de program”, a declarat managerul de proiect Emanuela Budimir.

„Am învăţat atât de multe din jocurile şi activităţile din tabără, nu credeam că se poate aşa ceva. Orice joc, orice activitate a avut părţi educative pe care să le putem folosi mai apoi în viaţa de zi cu zi. Mi s-a părut extraordinar acest fapt”, a spus tânărul Dănuţ.

De asemenea, drumeţiile montane pe Dobreasca, la Cuntu, la Turnul lui Ovid, la Gheara de Urs, au încununat tabăra cu panorame feerice, peisajele frumoase regăsindu-se în sutele de fotografii efectuate de copii.

“Cornel Galescu şi Mircea Socaciu i-au învăţat pe elevi mici secrete ale muntelui, dozarea efortului în drumeţii, ce echipament este potrivit pentru vreme bună, pentru vreme ploioasă. Receptivi şi atenți, energici și doritori, au spus că n-ar mai pleca din tabără, deşi la început au fost uşor reticenţi la schimbare, oraş versus natură. Instructorii au fost plăcut surprinşi de agilitatea şi perseverenţa copiilor, unii dintre ei dovedindu-se foarte talentaţi şi le-a propus să înceapă un program serios de antrenament sportiv de escaladă pe panou şi stâncă pentru viitoare performanţe în competiţiile de profil. Alpinismul este un sport dur fizic şi psihic, dar cu rezultate pozitive evidente în comportamentul celor care îl practică, în atitudinea faţă de natură şi nu în ultimul rând, în modul de viaţă sănătos pe care îl adoptă”, a precizat animatorul socio-cultural din cadrul programului Mihaela Pral.

„Tot programul din timpul şcolii a însemnat pentru mine un real ajutor la învăţătură şi un sprijin bun pentru viitor.  Mi-am făcut prieteni şi mi-am îmbunătăţit stilul de învăţare... Iar în tabără, o ocazie specială pentru mine, am putut să-mi testez limitele, am descoperit multe la mine despre care nu ştiam. De exemplu: faptul ca am reuşit în toate probele, m-a făcut să cred mai mult în mine şi, cu complimentele şi încurajările îndrumătorilor, mi-am îndreptat chiar şi gândurile” a spus Roxana.

„A fost ceva de vis, de neuitat. Dă-le-n colo de telefoane sau de internet măcar o săptămână. O experienţă frumoasă şi foarte bună pentru noi, pe lângă mişcare a fost şi elementul cheie: distracţia”, a menţionat entuziasmat Darius.

„Aceasta tabără a fost distractivă, interesantă, am descoperit lucruri noi şi mi-am depăşit multe temeri. Mi-a placut enorm şi m-aş întoarce de fiecare dată când aş avea ocazia. Am avut onoarea şi bucuria să îl cunosc pe Coco Galescu, de a ne fi instructor și un bun prieten. Am rămas surprinsă de ce locuri frumoase există chiar în apropierea Caransebeşului, locuri care nu credeam că există, fiindcă n-am mai urcat pe Muntele Mic până acum”, a precizat tânăra Denisa.

Săptămâna de aventură a fost completată de vizita subcomisarului de poliţie Sorin Andriţoi de la Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog din Reşiţa, care le-a prezentat copiilor materiale sugestive despre pericolul consumului de droguri. Dialogul purtat cu un specialist în acest domeniu le-a deschis ochii, iar, după o săptămână de adrenalină şi trăiri intense în mijlocul naturii, tinerii au concluzionat că urâţenia umană provocată de dependenţa de droguri nu este o opţiune pentru cineva care îşi doreşte un viitor bun.

„Odată cu încheierea aventurii în natură, viitorii noştri liceeni au ieşit din programul de sprijin ca beneficiari direcţi, însă au posibilitatea să revină în program ca big brothers şi, cu responsabilitatea impusă de acest rol, să ajute la rândul lor la reabilitarea la învăţătură a colegilor lor mai mici în anul şcolar următor. De altfel, echipa de proiect şi profesorii de sprijin, nu îi vor abandona pe cei mari, consilierea psihologică poate continua dacă ei vor solicita ajutorul, şi cu siguranţă îi vom coopta în activităţile organizaţiei ca voluntari, fiindcă am ajuns să îi îndrăgim de când lucrăm cu ei şi ne pasă de viitorul lor”, a menţionat preşedintele Organizaţiei pentru Strategii şi Programe de Dezvoltare, Mariana Ionescu.

             De adăugat şi faptul că, programul de vacanţă R.I.S.C. va continua în luna august cu activităţi şi pentru alţi copii din clasele V-VII. Vor fi întreprinse acţiuni de ecologizare a zonelor limitrofe oraşului, în special zona Teiuş-Corcana, activități recreative prin joc şi artă, activităţi de tip job-shadowing la finanţatorul programului, societatea TMD Friction Caransebeş. 

Elevii de la Colegiul Naţional ”C.D. Loga” din municipiul Caransebeş au încheiat cu succes proiectul denumit ”Fii activ, fii sportiv”, care îşi propune promovarea educaţiei fizice în rândul tinerilor precum şi a unui stil de viaţă sănătos

În ultima perioadă, în cadrul proiectului respectiv, elevii de la instituția de învățământ preuniversitar din urbea de pe Timiș și Sebeș au organizat o serie de acțiuni de promovare a sportului juvenil, dar și a beneficiilor pentru organism, ca urmare a practicării acestuia.

În principal, coordonatorii proiectului în cauză au urmărit ca activitățile să se desfășoare la modul distractiv, în scopul atragerii a cât mai multor participanți la acest demers.

Ultima fază a proiectului s-a consumat la Colegiul Naţional ”C.D. Loga”. Aici a avut loc o întâlnire interactivă a elevilor cu sportivii de performanță din Caransebeș. Au fost prezenți reputatul alpinist și explorator Cornel Galescu, atleta Liliana Danci, Alexandru Popa și antrenorul de lupte greco-romane Dumitru Toc, instructorul de fitness Andra Popovici precum și medicul instituției de învățământ preuniversitar Sofia Demian. Toți aceștia au vorbit despre beneficiile asupra organismului ca urmare a practicării sportului. Totodată, sportivii caransebeșeni și-au prezentat performanțele importante obținute în carieră.

Ulterior, în sala de sport a colegiului s-a derulat un concurs sportiv cu probe distractive la care au participat echipe de elevi din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a. Denumirile formaților au fost printre cele mai haioase, şi anume: ”Puii înfocați”, ”Radicalii”, ”Spartanii”, ”Puii înghețați”, ”Mixels”, ”Pokemon”, ”Pisicile sălbatice” și ”Gugulanii”. 

Probele de concurs nu au făcut excepție de la regulă, fiind dintre cele mai amuzante atât ca cerințe cât și titulatură, respectiv: ”Bowling cu pet-uri”, ”Sărituri în sac”, ”Nu sparge balonul”, ”Cutia de sardine” sau ”Kursa Orbilor”.

 Câștigătoarea competiției a fost desemnată echipa "Pisicile sălbatice", urmată fiind de "Radicalii" şi "Puii înfocaţi".

           Medaliile primite recompensă de câştigătorii evenimentului sportiv au fost confecţionate handmade de cadrul didactic de Arte Plastice Nicoleta Cozma, de la unitatea de învăţământ în cauză. 

          
         Mai mult, elevii victorioşi au primit din partea sponsorului întrecerii accesul gratuit la o serie de şedinţe la centrul Spa din municipiu.

De precizat că, faza finală a proiectul denumit ”Fii activ, fii sportiv” a fost precedată și promovată în urbea de pe Timiș și Sebeș printr-o serie de flash mob-uri.

Flash mob-ul reprezintă o adunare foarte scurtă de timp într-un loc public, participanții efectuând o anumită acțiune neobișnuită de dans, pentru a transmite un anumit mesaj, după care grupul se împrăştie.

Prin urmare, demonstrațiile de dans spontan au avut loc în locații diferite precum Piața Revoluției, în fața imobilului Primăriei, Piața ”General Ioan Drăgălina” și în pricipala piața agroalimentară. Pentru aceasta, tinerii caransebeșeni s-au echipat la modul corespunzător, dar s-au și mascat și machiat. La finalul prestațiilor lor, dansatorii au primit felicitările şi aplauzele trecătorilor din zonele respective, oameni care s-au și oprit să fotografieze și să filmeze momentele inedite.

Elevii de la Colegiul Național ”C.D. Loga” au pregătit cu deosebită atenție activitățile din cadrul proiectului sub coordonarea liderilor Clubului ”Impact-Vox” Mihaela Pral, Daniela Fara și Alexandra Nicolau, cu implicarea directă a managerului de proiect Raluca Semenescu, elevă a Colegiului Național ”C.D. Loga” din municipiul Caransebeș.

“Activităţile din faza finală a proiectului au ieşit chiar mai bine decât ne aşteptam! Râs, voie bună, spirit de echipă şi, nu în ultimul rând, mişcare! Deşi tindem în zilele noastre spre superficialitate, sunt sigură că elevii au fost inspiraţi de cuvintele invitaţilor noştri! Concursul a fost de asemenea un succes, întrucât atât participanţii, cât şi susţinătorii lor şi membrii clubului Impact Vox au avut şansa de a experimenta ceva diferit, inedit”, a declarat tânăra manager de proiect Raluca Semenescu.

Mai trebuie adăugat și faptul că, activitățile în cauză, s-au deșfășurat datorită faptului că elevii caransebeșeni de la Colegiul Național ”C.D. Loga” au câștigat recent o competiție națională, primind o mică finanţare. Concursul s-a desfăşurat în organizarea Fundației ”Noi Orizonturi”, această inițiativă fiind parte a proiectului denumit „Impact – model de educaţie pentru cetăţenie activă şi implicare comunitară în rândul copiilor şi tinerilor”.