Spectacol teatral în ”Țara Gugulanilor” - Trupa ”Masquerade” a Colegiului Național ”Traian Doda” din municipiul Caransebeș a montat pe scenă cu deosebit entuziasm piesa ”Doamna Ministru”, o adaptare după Branislav Nušić

  Evenimentele culturale dedicate promovării artei dramatice continuă în municipiul din ”Țara Gugulanilor”.

  Trupa de Teatru ”Masquerade” a Colegiului Național ”Traian Doda” a jucat cu real succes comedia ”Doamna Ministru”, o adaptare după Branislav Nušić.

               

  Manifestarea artistică a fost găzduită de sala de spectacole a Casei de Cultură ”George Suru”, care s-a dovedit neîncăpătoare pentru caransebeșenii de toate vârstele, iubitori de artă și teatru.

  ”Doamna Ministru” este o piesă de teatru de comedie din anul 1929. Reprezintă una dintre cele mai cunoscute lucrări ale dramaturgului sârb Nušić și a fost adaptată în numeroase producții de televiziune sau cinematografice.

  Prin urmare, adaptată fiind de elevii gugulani, acțiunea comediei are loc la București, la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Piesa este compusă din patru acte și urmărește ascensiunea socială a unui ministru, care intră brusc în elitele societății.

   Personajul central al spectacolului teatral este, însă, ”Coana Jivka”, peste care dă un noroc neașteptat: soțul ei este numit ministru în proaspătul guvern, iar astfel, în sfârșit, își poate împlini visurile îndelung mocnite de putere și parvenire. Nu banii o interesează pe Jivka, ci faima socială, renumele, titlul de doamnă ministru, așa că își face cărți de vizită cu acest titlu, se plimbă numai cu automobilul ministerial, învață să fumeze, să joace bridge și își ia un amant. Totul pentru a fi o doamnă de lume bună. Dar tot ce face aceasta este de un comic involuntar pentru că ea a trăit toată viața la mahala și nu înțelege absolut nimic din ceea ce face și de ce o face, se lasă influențată de toți, neștiind cum să facă mai bine pe nobila, iar tocmai eforturile în cauză o aduc în ridicol.

  De fapt, comedia ”Doamna Ministru” nu este despre politicieni, ci despre ceea ce stă în spatele lor, respectiv, o familie adeseori stupidă care singură îi poate scufunda mai rău decât toate actele lor politice. Lumea măruntă de manevre și mișculații care se creează în spatele unui om proaspăt învestit cu putere este subiectul acestei piese, lume care adesea nu este vizibilă opiniei publice, ploconelile în fața unei soții semidocte și ambițioase, rubedeniile care se înșiră la ușă să primească și ei ceva, pretendenții la mâna fiicei ministrului deși, fata era deja măritată, toate acestea fiind de un comic absurd, dar atât de verosimil.

  În concluzie, o piesă despre sentimentul balcanic al familiei, scrisă de un sârb, dar atât de românească, în fond.

  Distribuția reprezentației teatrale i-a consemnat pe elevii actori: ”Miv” Vladu-Berneanțu, Andu Suciu, Georgi Pepa, Bogdan Gașpar, Rareș Deteșan, Dan Lazăr, Robert Șvaia, Alex Hertila, Carina Nistor, Adi Popescu, Andrada Călțun, Cristian Palciuc, Maria Benghia, Iosefine Crăciun și Raul Antistescu.

  Odată cu prestația lor, tinerii caransebeșeni și-au dezvăluit aptitudinile artistice, au avut farmec, dar și o expresivitate agreabilă și coerentă, reuşind să impresioneze asistenţa numeroasă care i-a răsplătit la final cu ropote de aplauze, preț de mai multe minute.

  Totodată, în cadrul spectacolului lor, tinerii actori au impresionat prin momente de improvizație, dialoguri haioase, inedite și creativitate, dovedindu-și astfel,  aplecarea și dragostea față de scenă.

  De precizat și faptul că, odată cu derularea acestui eveniment a existat și o situație ridicolă de natură tragi-comică care s-a produs după căderea cortinei spectacolului teatral, atunci când actorii gugulani, cât și numerosul public aflat în sala de spectacole, aproape că au fost azvârliți în stradă de conducerea Casei de Cultură ”George Suru”, datorită faptului că aici urma să aibă loc imediat tocmai o acțiune politică, și anume, o întâlnire a membrilor Partidului Național Liberal Caransebeș, prezidată de senatorul Ion Marcel Vela. În aceste condiții, tinerii artiști performeri au fost îndrumați și nevoiți să se dezbrace de costumația scenică în toalete, dar și în foaierul instituției, în văzul tuturor, precum și să ofere declarații presei în plină stradă.

  ”Totul a fost astăzi ca o euforie pentru mine, căci, am jucat pentru ultima oară, a fost ultima noastră piesă montată împreună pe scenă, și am încheiat cu tristețe rolul de actori, iar de acum, vom deveni spectatori. Îndemn pe oricine să aleagă teatrul, să trăiască ce am simțit și eu pe scenă, pentru că este într-adevăr, un sentiment unic”, a spus după spectacol eleva Georgi Pepa.

  ”Cei patru ani de actorie au fost deosebit de minunați, nu am crezut că mă pot regăsi în pielea tuturor personajelor jucate. Totuși, chiar am reușit! Mă gândesc cu tristețe la ultima reprezentație, care a avut un real succes în rândul publicului, la fel ca celelalte, dar sunt convinsă că, după plecarea noastră, colegii noștri vor duce cu cinste și mândrie și pe mai departe numele Trupei Masquerade. Oricum, mă bucur să știu că evoluția mea în teatru a pornit cu un rol secundar de servitoare, iar, la final, am ajuns să joc un rol principal de doamnă ministru. Mulțumesc doamnei profesor coordonator Mihaela Muntean, precum și celorlalți colegi de trupă pentru timpul petrecut împreună, familiei  pentru susținere, dar și prietenilor și cunoscuților pentru încurajări!”, a adăugat ”Miv” Vladu-Berneanțu, interpreta ”Coanei Jivca”.

  ”Au fost emoții la începutul piesei, pentru că acum am debutat în teatru, însă, pe parcurs, acestea au dispărut. Am avut un sentiment de bucurie când am văzut că publicul se amuză la replicile noastre haioase și sper să continui în această trupă până la final”, a menționat tânăra artistă Carina Nistor.

  Altfel, Trupa de Teatru ”Masquerade” a Colegiului Naţional ”Traian Doda” din Caransebeș, coordonată de cadrul didactic Mihaela Muntean, prezintă cu regularitate diverse piese publicului iubitor al artei dramatice încă din urmă cu mai bine de patru ani.

  În repertoriul elevilor gugulani figurează reprezentaţii de succes ca: “Iată femeia pe care o iubesc”, o dramă după Camil Petrescu, ”Gaițele”, de Alexandru Kirițescu, sau ”Titanic Vals” și ”Escu” de Tudor Mușatescu, precum și  o adaptare după ”Revizorul”, de N.V. Gogol,  spectacol ce a obținut ”Marele Premiu” în cadrul evenimentului teatral juvenil de amploare denumit ”Stage International Youth Theater Festival”, ediția a VIII-a, desfășurat în anul 2017, la Cluj-Napoca.

Artă dramatică în ”Țara Gugulanilor” - Trupa de teatru a Colegiului Național ”Traian Doda” din municipiul Caransebeș a interpretat cu deosebit succes piesa ”Escu”, o adaptare după Tudor Mușatescu

Un nou eveniment cultural dedicat promovării artei dramatice s-a derulat în municipiul din ”Țara Gugulanilor”.

Trupa de teatru a Colegiului Național ”Traian Doda” a pus în scenă comedia ”Escu”, o adaptare după Tudor Mușatescu.

Manifestarea artistică a fost găzduită de sala de spectacole a Casei de Cultură ”George Suru”, care a fost luată cu asalt de către caransebeșenii iubitori de teatru și umor de calitate.

Publicată în anul 1933 și concepută ca o continuare a piesei „Titanic Vals”, comedia „Escu” se dovedește extrem de actuală, iar personajul principal încă ”coexistă” și astăzi printre noi. Este vorba despre Decebal Necșulescu, un deputat fără vocația politicii, caraghios și oportunist, devenit prin șantaj ministru şi ulterior preşedinte de partid. Pe parcursul piesei, Guvernul, cu primul-ministru în frunte, cu miniştrii în coadă, cu damele voalate la mijloc, cu „manevre” oculte în cabinete cu legi strâmbe, în birouri cu intrigi grosolane de culise şi lovituri politice la ore târzii, este prezentat direct, cu ironie, fără menajamente, cu tot cortegiul său tradiţional de inși a căror unică ambiție este de „a se ajunge” prin orice mijloace. Deznodământul a fost unul neașpteptat și de neconceput pentru toate aceste personaje parvenite…

Distribuția reprezentației teatrale i-a consemnat pe tinerii actori: Andu Suciu, Bogdan Gașpar, Alex Hertila, Daniel Marcu, Kitty Galescu, Miv Vladu Berneanțu, Georgi Pepa, Roberto Ionescu, Rareș Deteșan, Andrada Călțun, Dan Lazăr, Robert Svaia, Cristian Palciuc și Sebastian Bolbotină.

Odată cu prestația lor, elevii caransebeșeni și-au demonstrat talentul artistic, au avut expresivitate și atitudine scenică, reuşind să impresioneze asistenţa numeroasă care i-a răsplătit la final cu ropote de aplauze preț de mai multe momente.

”Am fost emoționată la începutul piesei, însă, pe parcurs, mi-am intrat în rol, l-am simțit, iar la final am fost deosebit de fericită. Sper să continui să joc, este foarte plăcut să lucrezi în această echipă minunată!”, a menționat după căderea cortinei tânăra artistă Kitty Galescu.

”Îmi place să intru în pielea personajelor interpretate și să experimentez prin intermediul rolurilor diverse perioade de timp din trecut. Doresc să continui pe drumul teatrului pentru că simt că a răsărit în sufletul meu o dragoste frumoasă față de această artă”, a precizat Alex Hertila.

”A fost o onoare pentru mine, dar și o plăcere, să pun intrigi între membri partidului. Dacă înaintea piesei am fost puțin emoționată, odată ce am pășit pe scenă și am luat contact cu atmosfera, am început să îmi dau drumul, să mă simt în largul meu și să joc cât mai natural”, a adăugat eleva Georgi Pepa, interpreta personajului ”Nina”.

”Trupa de teatru de la Colegiul Național Traian Doda există pentru că ne propunem să facem și altceva decât lucruri obișnuite, dar și datorită dragostei elevilor noștri față de această frumoasă artă, iar unii dintre ei au ajuns chiar să urmeze facultăți de profil. Doresc să le mulțumesc tuturor pentru implicarea de care au dat dovadă pe scenă, dar și publicului pentru că ne-a susținut și pentru că ne-a fost alături!”, a declarat coordonatorul tinerilor actori, cadrul didactic Mihaela Muntean.

De precizat și faptul că, Trupa de teatru a Colegiului Naţional ”Traian Doda” din Caransebeş prezintă cu regularitate diverse piese publicului iubitor al artei dramaturgice încă din urmă cu trei ani.

Astfel, în repertoriul elevilor figurează reprezentaţii ca: “Iată femeia pe care o iubesc”, o dramă după Camil Petrescu, ”Gaițele”, de Alexandru Kirițescu sau ”Titanic Vals”, de același Tudor Mușatescu.

“Un gugulan ce îndrăzneşte să creadă în România!” Caransebeşeanul Sorin Grindeanu a fost confirmat de preşedintele Klaus Iohannis în demnitatea de prim-ministru al ţării

Noul prim-ministru al Guvernului României este un tânăr politician originar din municipiul din “Ţara Gugulanilor”.

Sorin Grindeanu a fost anunţat de către Partidul Social Democrat pentru funcţia de premier, prin vocea liderului social-democraților, Liviu Dragnea, fiind ulterior, confirmat de către Preşedintele României, Klaus Iohannis.

Premierul s-a născut la data de 5 decembrie 1973, la Caransebeş. A absolvit Liceul Teoretic “Traian Doda” din localitatea natală şi Facultatea de Matematică - Secţia Informatică, din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, în anul 1997.

În continuare, a urmat şi alte cursuri de specializare la instituţii din România şi din străinătate, în ţări precum: Italia, Germania, Portugalia şi Marea Britanie.

A intrat în politică în noiembrie 1996, ca membru al PDSR. Doi ani mai târziu, a devenit vicepreşedinte al organizației de tineret a PDSR Timiş, iar în decembrie 2001, vicepreşedinte al Tineretului Social Democrat Timiş. A fost membru în Biroul Executiv Judeţean al PSD Timiş şi preşedinte executiv al Organizaţiei Judeţene a PSD Timiș. Este prim-vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene a PSD Timiş şi preşedinte PSD Timişoara din luna aprilie a anului 2005. La 30 august 2013, acesta a fost ales secretar general adjunct al PSD.

În perioada anilor 2004-2008, a fost consilier local în Consiliul Local Timişoara. Din iunie 2008 până în ianuarie 2013, a fost viceprimar al municipiului Timişoara. În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, Sorin Grindeanu a fost ales deputat în circumscripţia electorală numărul 37 Timiş, colegiul uninominal numărul 2.

A fost ministru pentru Societatea Informaţională în Guvernul României în perioada 17 decembrie 2014 - 17 noiembrie 2015.

În urma alegerilor locale din 5 iunie 2016, Sorin Grindeanu a devenit președinte al Consiliului Judeţean Timiş din partea PSD.

Totodată, noul premier gugulan al României desfăşoară şi o activitate literar-ştiinţifică, având mai multe volume de tipar editate.

Astfel, printre cărţile şi lucrările publicate se numără: "Introducere în informatica socială", Editura Universitatea de Vest (2000), "Tehnoredactare computerizată", Editura Universitatea de Vest (2002), şi "Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă", Editura Ionescu (2002).

Sorin Grindeanu este căsătorit, fiind tatăl a doi copii.

Altfel, de menţionat că, potrivit contextului istoric, privitor la premierii proveniţi din urbea de pe Timiş şi Sebeş, Sorin Grindeanu, este cel de-al doilea, după Episcopul Caransebeşului, Elie Miron Cristea, devenit în urmă cu aproape o sută de ani Mitropolit Primat al României, datorită implicării sale decisive în actul „Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”, şi numit, în anul 1938, prim-ministru al Guvernului ţării de către Regele Carol al II-lea.

Personalităţile Banatului: Portretul cărturarului Iuliu Vuia, om de cultură în slujba istoriei, şcolii şi a luptei pentru identitate şi demnitate naţională

Personalitate culturală deosebit de complexă în urmă cu peste un secol, caransebeşeanul Iuliu Vuia este un important autor de manuale şcolare, publicist-editorialist, reformator al ideilor naţiunii, gazetar, precum şi un dascăl desăvârşit, care se afirmase prin articole şi studii referitoare la pedagogie şi la istoria şcolii din Banat.

Reputatul cărturar a fost şi un mare patriot care a fost prezent, ca delegat al învăţătorimii vremii, la Marea Unire de la Alba Iulia, fiind răsplătit cu diferite ordine şi medalii, pentru sârguinţa depusă pe atâtea fronturi de ordin cultural-naţional, dar şi asuprit de autorităţile maghiare.

Iuliu Vuia s-a născut la data de 11 martie 1865 în localitatea bănăţeană Felnac, din judeţul Arad. Este fiul lui Eftimiu şi Ecaterinei Vuia, fiica pedagogului şi scriitorului Constantin Diaconovici Loga.

A urmat şcoala primară în satul natal, unde tatăl său era învăţător, apoi gimnaziul la Timişoara. După absolvirea acestuia a urmat cursurile Preparandiei din Arad, pe care a absolvit-o în anul 1881. După terminarea studiilor a fost învăţător în localităţile Timişoara, Remetea, Belinţ şi Chesinţ.

Din anul 1886 până în anul 1910 a fost învăţător şi director al şcolii din comuna Comloşu Mare, judeţul Timiş. Aici s-a ocupat de stimularea şi organizarea cultural-politică a oamenilor locului pentru care a întemeiat un cor românesc, a organizat serbări culturale şi o excursie la Bucureşti, a susţinut conferinţe pe diferite teme şi a întemeiat o filială locală a „Astrei”, atrăgând prin activitatea sa atenţia autorităţilor, care îl califică drept „naţionalist exaltat”.

În consecinţă, după ce a profesat la Comloşu Mare timp de 24 de ani, a fost pensionat forţat de autorităţile maghiare, la vârsta de 45 de ani, datorită faptului că se impusese ca lider în lupta naţională a românilor bănăţeni din perioada respectivă.

În semn de recunoştinţă pentru contribuţia avută în dezvoltarea comunei, a fost petrecut până la gară de către elevi, colegi şi fruntaşii localităţii. Acestia i-au înmânat în semn de mulţumire un creion de argint.

După "pensionarea" de rigoare, în anul 1910, s-a stabilit la Caransebeş, unde şi-a intensificat activitatea în cadrul societăţilor culturale şi naţionale româneşti, fapt pentru care a fost, din nou, persecutat şi închis la Timişoara şi Szeged, iar ulterior, a fost nevoit să se refugieze la Sibiu.

La Marea Adunare de la Alba Iulia din anul 1918 participă ca preşedinte al delegaţiei învăţătorilor şi este ales membru în Marele Sfat Naţional de la Sibiu.

În anul 1919 organizează şi conduce la Sibiu “Congresul învăţătorilor din Banat şi Transilvania”. Tot în acest an se reîntoarce în învăţământ, la Şcoala Pedagogică din Caransebeş. În paralel se înscrie la fără frecvenţă la Universitatea din Cluj şi se califică drept profesor de istorie-geografie la Şcoala din Caransebeş.

           Aici înfiinţează Ateneul Popular, devine preşedinte al Casinei Române, al Casei Naţionale şi al Asociaţiei profesorilor secundari din Caransebeş. Va fi şi deputat al sinoadelor eparhiale şi al Congresului Naţional Bisericesc.

Vechiul imobil din urbea de pe Timiş şi Sebeş, de pe strada Târgului numărul 5, unde a locuit omul de cultură, nu mai există în prezent, aici fiind construită o clădire nouă după Revoluţia din Decembrie 1989.

A activat chiar şi în politică, fiind ales deputat în Parlamentul ţării din partea Cercului electoral Bocşa.

Pentru importanta sa activitate culturală în slujba neamului românesc, a fost răsplătit cu “Ordinul Steaua României” în grad de ofiţer, cu “Răsplata Muncii” clasa I şi “Ordinul Ferdinand”.

Astfel, Iuliu Vuia a colaborat în permanenţă cu ziarele „Luminătorul”, „Dreptatea”, “Biserica”, “Şcoala” şi „Tribuna”, publicând studii privitoare la istoria Banatului, precum o lucrare importantă despre districtele româneşti din partea de vest a ţării, apărut în „Analele Banatului” din Timişoara, în anul 1929.

Studiul referitor la districtele bănăţene a produs admiraţie în acea perioadă, fiind preluat de toţi specialiştii Evului Mediu bănăţean, iar autorul său a intrat în conştiinţa publică a secolului al XX-lea. Pentru sârguinţa cu care a cercetat şi promovat trecutul Banatului a fost considerat unul dintre cei mai importanţi istorici ai acestei regiuni. 

Totodată, a publicat numeroase lucrări de pedagogie. Este autorul unei serii complete de manuale pentru cursul primar şi a numeroase alte manuale şcolare. Printre cele mai importante lucrări se numără: “Şcoalele româneşti bănăţene în secolul XVIII” (1896), “Să avem cunoştinţa demnităţii noastre” (1897), “Organizarea noastră economică” (1912), “Contribuţii la istoria şcoalelor bănăţene” (1923) şi “Districtus Walachorum” (1930).

Iuliu Vuia a avut două căsnicii, cu Eugenia Pop şi Sofia Corneanu, precum şi patru copii.

Este tatăl lui Romulus Vuia, care a trăit între anii 1887-1963. Acesta a fost un etnolog, etnograf, antropolog și folclorist, care a întemeiat în anul 1923 Muzeul Etnografic al Transilvaniei, primul muzeu etnografic din România. În anul 1929, a fondat, de asemenea, Parcul Etnografic Național din Cluj, care îi poartă astăzi numele, cel dintâi muzeu etnografic în aer liber din România. Mai mult, tot Romulus Vuia a întemeiat Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române, realizând, între anii 1910 și 1960, o culegere folclorică însumând peste 1300 de piese specifice.

Fiica cărturarului Iuliu Vuia, Livia Elena Vuia s-a înrolat voluntară ca şi soră de caritate în Spitalul "Internat" numărul 6 din Caransebeş. În anul 1915, aceasta va ajunge şefa spitalului, iar în anii din perioada Primului Război Mondial se va ocupa îndeaproape de răniţii ajunşi aici de pe frontul de luptă.

Ceilalţi doi fii ai cărturarului s-au numit Iuliu “Lulu”, decedat la patru ani, şi Liviu.

Tânărul cercetător clujean David Tonea, în vârstă de 26 de ani, este posesor al unei colecţii impresionante de aproape o mie de fotografii vechi şi inedite privitoare la familia Vuia. Instantaneele respective i-au fost donate acestuia de strănepoata cărturarului, Aida Rodica Moga, ultimul descendent în viaţă al familiei.

Strănepoata lui Iuliu Vuia s-a mutat în satul Lita din judeţul Cluj în anul 2000, iar astfel, Aida Rodica şi tânărul localnic David au ajuns prieteni buni. Cel din urmă, fiind deosebit de pasionat de istorie, şi-a amenajat la domiciliu un muzeu cu obiecte vechi, dar şi cu fotografii înfăţişându-i pe locuitorii satului.

“La doi ani după venirea sa aici, în sat, Aida Rodica Moga, m-a vizitat şi ne-am cunoscut. A văzut muzeul şi a fost impresionată de dragostea mea faţă de istoria locului. Mi-a dat cele aproape o mie de fotografii vechi, alături de câteva obiecte ce au aparţinut mamei sale, nepoata lui Iuliu Vuia, care a fost şi ea cercetător şi profesoară de istorie la Liceul George Bariţiu din Cluj-Napoca, plus câţiva saci cu carţi, spunându-mi că are încredere în mine şi că le lasă pe mâini bune. Nu era căsătorită şi nici urmaşi nu avea…”, a precizat tânărul pasionat de istorie, David Tonea.

Cu patru ani înainte de a se stabili la Caransebeş, reputatul cărturar Iuliu Vuia a avut o întâlnire emoţionantă cu Regele României.

“În anul 1906, când a fost la Bucureşti în cadrul unei excursii pe care el a organizat-o pentru locuitorii comunei Comloşu Mare, se întreţine cu Regele Carol I, spunându-i că libertatea românilor din Austro-Ungaria este doar pe hârtie. Iar, când vorbea de marile noastre figuri istorice precum Ştefan cel Mare sau Mihai Viteazul, cărturarul Iuliu Vuia avea lacrimi în ochi! Ulterior, acesta aduce în Banat un drapel tricolor de la Bucureşti, pentru care va fi tras la răspundere de autorităţile maghiare” , a dezvăluit David Tonea.

Cărturarul a continuat să îşi manifeste actele de patriotism până la finalul vieţii sale.

“A realizat o mare colectă pentru ridicarea monumentelor eroilor Horea, Cloşca şi Crişan de la Alba Iulia, precum şi pentru înfiinţarea unui cămin pentru studenţii bănăţeni din Bucureşti. Monumentul respectiv a fost ridicat în anul 1937 de sculptorul Iosif Fekete, însa Iuliu Vuia n-a mai apucat să-l vadă”, a mai adăugat tânărul cercetător clujean David Tonea.

Iuliu Vuia s-a pensionat din învăţământ în anul 1930 şi a decedat trei ani mai târziu la Caransebeş, la vârsta de 68 de ani.

Este înmormântat în cimitirul Bisericii “Sfântul Ioan Botezătorul” de pe strada Muntele Mic, lângă ilustrul său bunic, cărturarul şi scriitorul Constantin Diaconovici Loga.

Cavoul familiei Vuia figurează pe Lista monumentelor istorice din România, în categoria monumente memoriale şi funerare.

Municipiul Caransebeş este în doliu – Sute de tineri revoltaţi la adresa sistemului au ieşit în stradă, în semn de respect faţă de victimele din clubul Colectiv!

Un marş de solidaritate dedicat victimelor incendiului din clubul Colectiv din capitală şi familiilor acestora greu încercate de soartă, a avut loc  la orele serii, în Centrul Civic al municipiului Caransebeş.

Oamenii, în majoritate tineri, s-au plimbat în semn de respect faţă de victimele nevinovate ucise de sistem pe traseul Piaţa “Revoluţiei” – Strada Mitropolit Nicolae Corneanu – Parcul “General Ioan Drăgălina”.

De asemenea, caransebeşenii au protestat în mod paşnic la adresa corupţiei generalizate, întregii clase politice şi împotriva reminiscenţelor comuniste care încă mai dăinuie în România la mai bine de un sfert de veac de la Revoluţia din Decembrie 1989.

Astfel, lângă Arcul "Unităţii Spiritual Creştine" s-a ţinut un moment de reculegere şi au fost aprinse lumânări la locul special amenajat în acest sens.

“Vrem respect, noi, tinerii, ne-am săturat cu totul de cei care încă ne mai conduc destinele… Ei sunt adevăraţii vinovaţi pentru tragedia din clubul bucureştean. Ruşine să le fie, marş la puşcărie!”, a spus Alin, un tânăr protestatar caransebeşean în vârstă de 21 de ani.

“Ştim că împreună putem schimba şi îndrepta lucrurile greşite ce se întâmplă în ţara noastră. Avem mare încredere că noi toţi putem reuşi să realizăm lucruri foarte importante”, a declarat tânărul Sergiu Andrei.

“Acum este timpul pentru un nou început în societatea noastră. Nu ne vom opri până când actuala clasă politică va dispărea complet!”, a menţionat Diana, elevă la un colegiu din localitate.

“Protestăm în stradă împotriva clasei politice şi luptăm pentru o lume mai bună, acest sistem nu ne reprezintă. Dorim o schimbare adevărată”, a precizat şi tânărul Cristian, în vârstă de 26 de ani.

Marşul solidarităţii de la Caransebeş a fost organizat pe Facebook, iar sute de persoane au răspuns pozitiv cauzei.

Oricum, cumplita dramă din clubul ''Colectiv'' a făcut ca socializarea pe Facebook să capete un cu totul alt sens.

Astfel, o mulţime de mesaje de susţinere sunt postate zilnic de caransebeşeni pe reţeaua de socializare. În plus, unii dintre aceştia şi-au pus semn de doliu în locul fotografiilor de profil, sau au distribuit fotografii dedicate memoriei victimelor nevinovate ucise de sistem.

Bilanţul negru şi deosebit de cumplit al tragediei din clubul Colectiv a ajuns în momentul prezent la 53 de persoane decedate.

Alegeri prezidenţiale 2014 – Klaus Iohannis rămâne preferatul caransebeşenilor şi noul preşedinte al românilor

Locuitorii municipiului Caransebeş s-au deplasat în număr mare la secţiile de votare pentru a-şi satisface dreptul constituţional în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al Alegerilor prezidenţiale.

În urma procesului electoral consumat aici, alegătorii au decis ca următorul conducător suprem al ţării pentru o perioadă de cinci ani să fie candidatul Klaus Iohannis.

Astfel, în turul decisiv de scrutin al Alegerilor prezidenţiale derulat în urbea de pe Timiş şi Sebeş, candidatul Klaus Iohannis a obţinut aproximativ 59% dintre voturile valabil exprimate, iar Victor Ponta a fost preferat de un procent de 41% dintre electorii de aici.

Mai mult, situaţia la nivel general îi este, de asemenea, favorabilă candidatului dreptei unite. Actualul şef al Guvernului României Victor Ponta (PSD - UNPR - PC) a obţinut 46% dintre voturile românilor în vreme ce primarul municipiului Sibiu Klaus Iohannis (Alianţa Creştin Liberală PNL-PDL) a fost opţiunea a 54% dintre alegători.

În consecinţă, Victor Ponta şi-a recunoscut înfrângerea iar în acest fel, noul preşedinte liberal intenţionează să demareze în perioada următoare procedurile de reformare a României.