“Omul sfinţeşte locul” – Istoricul caransebeşean Liviu Groza a participat în comuna Turnu Ruieni la un eveniment cultural-artistic dedicat comemorării Generalului Ioan Drăgălina şi profesorului universitar Trandafir Cocârlă

Şcoala Gimnazială „Trandafir Cocârlă” din Turnu Ruieni a găzduit o manifestare cultural-artistică desfăşurată sub genericul „Omul sfinţeşte locul”, menită să-i readucă în memoria publicului pe cei doi fii reprezentativi ai comunei, de la a căror trecere în eternitate au trecut 100, şi respectiv 25 de ani – Generalul Ioan Drăgălina, şi profesorul universitar şi politicianul Trandafir Cocârlă.

Despre importantul luptător bănăţean a vorbit reputatul om de cultură caransebeşean Liviu Groza, care a dat asistenţei detalii inedite privitoare la activitatea sa militară.

Generalul s-a născut la data de 3 decembrie 1860, fiind descendentul unei vechi familii de grăniceri din Banat şi a decedat la Bucureşti, la 24 octombrie 1916, în urma rănilor suferite în Defileul Jiului, lângă Mânăstirea Lainici. Ioan Drăgălina a urmat clasele primare şi cele militare la Caransebeş, iar pregătirea militară a efectuat-o la Timişoara şi la Academia de Război de la Viena. În anul 1887, generalul s-a alăturat Armatelor Române, prilej cu care i s-au recunoscut gradele şi pregătirea militară. În anul 1916 a fost comandantul Diviziei I la Turnu Severin, iar în luptele pentru cucerirea Orşovei şi a Culoarului Timiş - Cerna soldaţii din subordine s-au acoperit de glorie. În luna octombrie i s-a încredinţat comanda Armatei I-a şi luptând pe front, a fost rănit grav. A fost transportat la spitalul din Târgu Jiu, apoi la Craiova şi, în final, la Bucureşti.

“Spre finalul vieţii sale, patriotul român a fost rănit în braţ de o rafală de mitralieră în luptele de pe Valea Jiului. Ajuns pe patul spitalului din Bucureşti, generalul l-a întrebat pe doctor cum s-ar putea întoarce mai repede pe câmpul de luptă, tratându-se braţul sau prin amputarea acestuia. Medicul i-a răspuns că ultima dintre proceduri este cea eficientă, iar eroul român a ordonat tranşant: Taie-l, îmi va ajunge şi un singur braţ să înfrâng inamicul”, le-a spus istoricul Liviu Groza elevilor din comuna Turnu Ruieni.

Din păcate, rana de la braţ i s-a infectat iar, în octombrie 1916, patriotul bănăţean a trecut în nefiinţă. La funeraliile acestuia au luat parte Regele, miniştri, parlamentari, oameni de cultură, ataşaţi militari străini în România. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor - Bellu Militar.

În urbea de pe Timiş şi Sebeş există încă din anul 1943 un monument dedicat memoriei Generalului Ioan Drăgălina, şi care reprezintă “Simbolul Unităţii Naţionale pentru caransebeşeni”, după cum menţionează venerabilul Liviu Groza.

Cunoscutul om politic Nicolae Iorga a anticipat încă din anul 1916 inaugurarea unui astfel de edificiu. Acesta a menţionat la oficiile funerare ale generalului faptul că “Nu mai avem lacrimi acum să-l comemorăm pe acest erou, însă, va veni momentul când caransebeşenii îi vor ridica un momument care să-i cinstească faptele…”

“Monumentul generalului român a fost sfinţit de episcopul Veniamin Nistor care i-a îndemnat pe caransebeşenii prezenţi la manifestare să nu treacă niciodată nepăsători pe lângă această statuie”, le-a mai precizat Liviu Groza elevilor de la Şcoala Gimnazială „Trandafir Cocârlă”.

În continuarea evenimentului denumit „Omul sfinţeşte locul”, reprezentanţii administraţiei şi ai unităţii de învăţământ de aici au vorbit despre viaţa şi activitatea lui Trandafir Cocârlă.

Acesta s-a născut în comuna Turnu Ruieni, la data de 4 aprilie 1929, şi a trecut în nefiinţă, la 62 de ani, în data de 27 ianuarie 1991.

A fost profesor universitar şi politician în perioada comunistă, prim-secretar al judeţului Caraş-Severin, ministru al Energiei, dar şi ambasadorul României la Viena.

Prin poziţia sa, Trandafir Cocârlă a contribuit la dezvoltarea Banatului Montan. I se datorează realizarea unor mari proiecte energetice, industriale, de cultură, turism şi învăţământ, pe întreg teritoriul judeţului Caraş-Severin.

De altfel, în trecut, Liviu Groza a dus o vastă activitate de cercetare la Viena, cu implicarea fostului ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Austria şi susţinerea financiară acordată de fostul mitropolit Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae Corneanu. Aici, a colaborat cu cercetătorul de specialitate Alexander Krischan şi cu doctorul Rainer Egger, directorul Arhivelor de Război din capitala Austriei, care i-au pus la dispoziţie documente de o inestimabilă valoare.

Ulterior, cei prezenţi la evenimentul comemorativ derulat în comuna Turnu Ruieni au vizitat expoziţia dedicată Generalului Ioan Drăgălina, alcătuită din cărţi şi ziare din Primul Război Mondial, dar şi din fotografii şi documente inedite din colecţia personală a istoricului caransebeşean Liviu Groza.

La final, participanţii la acţiune s-au deplasat pe ritmurile muzicii de fanfară în parcul din centrul comunei, unde au depus coroane de flori la bustul lui Trandafir Cocârlă.

Mărturii istorice la Caransebeş - Reputatul om de cultură Liviu Groza a organizat o expoziţie personală ce prezintă aspecte deosebit de importante privitoare la viaţa şi activitatea sa

Venerabilul Liviu Groza a amenajat într-una dintre încăperile imobilului unde domiciliază o inedită expoziţie cu caracter permanent. Aceasta prezintă aspecte din viața reputatului scriitor şi cuprinde fotografii, documente, obiecte personale, medalii jubiliare şi decoraţiuni militare ce au fost primite în perioada de activitate.

Un loc aparte pentru cunoscutul istoric îl ocupă panoul cu fotografii înfăţişându-i pe medicii care l-au operat pe cord deschis în urmă cu 11 ani.

”Ţin să menţionez că posed trei certificate de naştere. Primul mi-a fost dat la naștere, al doilea mi l-a oferit profesorul universitar doctor Marian Gaşpar odată cu buletinul de externare de la Institutul de Boli Cardiovasculare ”Pădurea Verde” din Timişoara iar cel de-al treilea mi s-a oferit recent de către doctorul Mihai Ghimboaşă de la Spitalul Municipal de Urgenţă din Caransebeş, care mi-a purtat o grijă părintească să mă readucă la viaţă”, a declarat venerabilul istoric din urbea de pe Timiş şi Sebeş, acesta acuzând probleme grave de sănătate în ultima perioadă.

De asemenea, se remarcă în mod deosebit panoul cu fotografii realizate împreună cu edilul-şef al urbei gugulane, Marcel Vela.

”Un panou cu fotografii la care țin foarte mult prezintă personalitățile care m-au vizitat de-a lungul anilor la domiciliu, precum Ministrul Tineretului şi Sportului Gabriela Szabo, caricaturistul Ştefan Popa Popas şi scriitorii Cornel Ungureanu și Costin Feneşan. Cu durere în suflet am expus şi un panou cu instantaneele celor plecaţi în eternitate precum academicienii Constantin Daicoviciu şi Hadrian Daicoviciu, mitropolitul Nicolae Corneanu şi profesorul universitar Dimitrie Cioloca”, a precizat Liviu Groza.

Reputatul istoric a aşezat central în cadrul spațiului expozițional o fotografie personală elocventă, iar sub aceasta crezul după care s-a călăuzit în viață: ”Am muncit toată viaţa ca să trăiesc şi după moartea mea!”.

Tot la loc central, pe o masă, este plasată scrisoarea trimisă de regretatul colaborator din Viena, doctorul Alexander Khrisan.

Între obiectele personale expuse se regăsesc: o busolă, un binoclu, un curbimetru precum şi alte materiale ce amintesc de perioada când istoricul îmbrăca haina militară.

”Am ţinut să organizez această expoziţie pentru a rămâne posterităţii şi sper să fie un imbold veritabil pentru generaţia care mă urmează”, a mai declarat cunoscutul istoric din urbea de pe Timiş şi Sebeş, Liviu Groza. 

De adăugat şi faptul că, reputatul om de cultură are venerabila vârstă de 83 de ani de viaţă. Pe parcursul acesteia, Liviu Groza a dus o intensă muncă de cercetare în ceea ce priveşte evenimentele istorice petrecute în zona municipiului Caransebeş. Astfel, au rezultat mai multe scrieri de specialitate, între care se remarcă cele 10 volume din “Restituiri Istorice”, precum şi titlurile ”Contribuţii la monografia Caransebeşului”, „Batalionul 2 Grăniceresc de Gardă din Caransebeş", „Biserica strămoşească în Banatul grăniceresc”, „Oameni care au fost”, „Legendă şi istorie în Valea Almăjului”, „Statuile din Caransebeş”, „Din amintirile unui dezertor”, „Simboluri ornamentale pe casele din municipiul Caransebeş", „Contribuţii la istoria regimentului de graniţă româno-bănăţean numărul 13 din Caransebeş”, „Lupta de la Lugoj”, „Gheorghe Bona-Un caransebeşean pe nedrept dat uitării" sau materialul intitulat „Caransebeşul şi Marea Unire”.