Bănăţenii aniversează 300 de ani de la semnarea “Tratatului de la Passarowitz” din 21 iulie 1718, act istoric prin care provincia a redevenit europeană şi creştină

Ziua de 21 iulie este reprezentativă pentru locuitorii "Ţării Gugulanilor", această dată fiind considerată, conform legii, “Ziua Banatului”.

Data marchează un eveniment istoric de o mare importanţă, şi anume, semnarea “Tratatului de la Passarowitz” din anul 1718, prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman pe de-o parte, şi Imperiul Habsburgic şi Republica Veneţiană de cealaltă parte, iar astfel, Banatul a redevenit o provincie europeană şi creştină.

În urma acestui acord, Banatul şi alte teritorii stăpânite de otomani sunt încorporate "Casei de Habsburg", acest eveniment fiind momentul de renaştere a provinciei istorice. În continuare au fost luate o serie de măsuri de către noua administraţie, reforme care au reconstruit aproape de la zero o regiune aflată în degringoladă.

 

Tot în acea perioadă a fost conceput primul steag al Banatului, cu o cruce albă pe fundal verde.

Anterior anului 1718, otomanii au avut mai multe succese împotriva Veneţiei şi în luptele purtate în Grecia, dar au fost înfrânţi la Petrovaradin de către trupele imperiale habsburgice conduse de prinţul Eugen de Savoia.

 

În consecinţă, în urma tratatului, Imperiul Otoman a pierdut Banatul Timişoarei, Serbia de Nord, nordul Bosniei şi Oltenia, în favoarea "Casei de Habsburg". Belgradul şi Oltenia au fost obţinute ulterior înapoi de Imperiul Otoman în anul 1739 prin “Tratatul de la Belgrad”.

De menţionat şi faptul că, proiectul legislativ prin care data de 21 iulie a devenit “Ziua Banatului” a fost adoptat de Senatul României în luna aprilie a anului 2015. Demersul a luat naştere la iniţiativa mai multor parlamentari din judeţul Timiş.

Sărbătoarea debutului de primăvară la Caransebeș - Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă organizează o expoziţie tradiţională de mici bijuterii confecţionate prin tehnici “handmade”, derulată sub genericul de “Târgul Mărţişorului” 2018

Mărţişorul, micul obiect-bijuterie prins într-un şnur alb-roşu, este un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii, odată cu venirea primăverii, dar şi al speranţei, fiind dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc şi belşug.

Primul mărţişor a fost şnurul împletit din fir alb şi negru, cel din urmă fiind înlocuit în timp cu un fir roşu, culoare care protejează de rele şi exprimă iubirea în credinţa populară. Albul, la rândul său, semnifică puritate şi energie.

În trecut, mărţişorul era primit de copii, băieţi şi fete, de la părinţi, în dimineaţa zilei de 1 martie. Oamenii credeau că acesta îi fereşte de boli şi de deochi, că vor avea noroc în dragoste şi vor fi mai înstăriţi. Altfel spus, mărțișorul este un talisman care apără de rele pe tot parcursul anului. Primele obiecte ataşate şnurului bicolor au fost monedele de aur şi argint. Au urmat apoi mici bijuterii, de obicei din argint, şi mult mai târziu au apărut mărţişoarele din lemn şi din cânepă. În tradiţia populară, aducătoare de noroc sunt mărţişoarele care au formă de trifoi. Inima este simbol al iubirii, iar ancora, al credinţei.

Caransebeşenii care păstrează tradiţia mărţişorului au posibilitatea, şi în acest an, să cumpere micile simboluri de sezon, din târgul organizat în incinta Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă.

Astfel, instituţia de cultură din urbea de pe Timiş şi Sebeş organizează  cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, în perioada 27 Februarie – 2 Martie 2018, cea de-a VIII-a ediţie a manifestării denumite ”Târgul Mărţişorului''.

          În cadrul acestei acţiuni accentul cade pe obiectul “handmade” şi pe inovaţie, încurajându-se creativitatea în sfera artistică și meşteşugul capabil să fie reînnoit cu noi particularităţi care să comunice prin expresivitate, imaginaţie și simţ al umorului, semnificaţiile mai vechi sau mai noi ale mărţişorului.

          Au fost scoase la vânzare mărtişoare din sticlă de Murano și mărțișoare pictate, cu forme şi mărimi diferite, confecţionate din materiale variate în atelierele unor artizani locali și din zona de vest a țării.

De asemenea, pe lângă mărţişoare, sunt expuse spre comercializare gablonţuri, cadouri deosebite, felicitări şi aranjamente florale.

„Sunt prezentă pentru prima dată la acest eveniment. Mărțisoarele sunt realizate handmade din materiale precum piele naturală, fetru, dantelă, lemn și sticlă. Pentru mine, confecționarea de mărțișoare și alte obiecte decorative este un hobby de care nu mă pot lipsi”, a declarat Adriana Zaharescu din satul Zervești, comuna Turnu Ruieni.

“Acțiunea este una deosebit de necesară și utilă pentru artiștii și micii meșteșugari din zona municipiului Caransebeș. Am adus spre comercializare, în principal, mărțișoare realizate din pietre prețioase și bijuterii”, a spus Adina Tunaru din Caransebeş, prezentă de altfel, la toate cele şapte ediţii precedente ale “Târgului Mărţişorului”.

“Acesta este primul an când vin la eveniment cu mărțișoare și cadouri de Paști. Obișnuiesc să lucrez cu dragoste de dimineața până seara la obiectele expuse și sper să fie apreciate de vizitatori”, a precizat caransebeșeana Maricica Cantemir.

Mai mult, tot aici sunt expuse spre comercializare şi mărţişoare frumos mirositoare, confecţionate din săpun natural.

Acţiunea este organizată sub coordonarea managerului instituţiei de cultură, Adrian Ardeţ, cu implicarea Dorinei Grecu.

“Gama de mărțișoare prezentată anul acesta este mai diversificată față de anii precedenți. Prin această manifestare ne propunem să promovăm tradiționalul și autenticitatea, valori specific românești. Vă așteptăm cu drag la eveniment şi vă dorim tuturor o primăvară frumoasă!”, a adăugat organizatorul și reprezentatul instituției de cultură, Dorina Grecu.

De adăugat şi faptul că, “Târgul Mărţişorului” de la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă poate fi vizitat de publicul larg, zilnic, între orele 10:00 - 18:00, intrarea fiind gratuită.

Adevăruri istorice la Caransebeș - Ieruga sau ”Canalul Morilor” a reprezentat în urmă cu mai bine de un secol un reper deosebit de important pentru localitate, atât din punct de vedere economic, cât și ca atracție peisagistică

  Ieruga sau ”Canalul Morilor” a constituit un obiectiv de bază al rețelei hidrografice din Caransebeș, care a condus la o dezvoltare economică semnificativă a localității în urmă cu peste o sută de ani.

  Cursul de apă care parcurgea inclusiv Centrul Civic nu mai există, iar, în prezent, albiile secate ale acestuia îndeplinesc rolul de canalizare urbană, fiind acoperite cu plăci de beton și pământ.

   Din punct de vedere istoric, Ieruga, o abatere a Râului Sebeș, este menționată în acte documentare încă din anul 1581 sub denumirea de ”Apa Monachilor”.

  Începând cu finele secolului al XVIII-lea și continuându-se cu secolul al XIX-lea, la Caransebeș devine o tradiție construirea de mori și folosirea apei Ierugii în scopuri economice.

  Prin urmare, odată cu anul 1889, trei industriași ai locului, respectiv, Schmit, Dachler și Perlfdoter, au construit aici Uzina Electrică, aceasta fiind la data inaugurării prima microhidrocentrală din România.

  Obiectivul aproviziona cu energie electrică fabricile întreprinzătorilor, fosta Vila ”Bellavista” și Crucea din lemn de pe Muntele Mic, construită de Societatea de Tramvaie din Timișoara.

  ”Zona Uzinei Electrice era în acea vreme un parc deosebit, cel de-al doilea loc de atracție și promenadă pentru caransebeșeni. Primul loc era bineînțeles, Parcul Teiuș, iar, oamenii mergeau deseori la orele serii în apropierea podului de lemn de pe Râul Sebeș să admire de la distanță Crucea iluminată de pe Muntele Mic. De asemenea, Parcul Uzinei Electrice era apreciat de localnici și datorită cascadei de pe Ierugă cu o cădere a apei de aproape cinci metri și care punea în funcțiune mecanismele de producere ale energiei electrice. Nu în ultimul rând, pe lângă zbuciumul apelor învolburate, oamenii mai erau impresionați de mediul ambiant și de frumusețea arborilor din zonă”, a afirmat privitor la acest subiect regretatul istoric bănățean Liviu Groza, trecut la cele veșnice în data de 23 septembrie 2017.

  Uzina a fost dotată în următorii ani cu motoare Diesel pentru stimularea creșterii producției de energie electrică, iar astfel, a devenit mult mai eficientă, alimentând principalele străzi ale orașului din Banatul Montan.

  Totodată, în amonte de acest obiectiv a fost construit un dig care reglementa debitul apei Ierugii pentru a fi constant.

  Mai mult, în aval de microhidrocentrală, în zona actuală a străzii Târgului, a fost construită o altă amenajare hidrotehnică menită să controleze debitul de apă care continua spre zona urbană. Prin aceasta, autoritățile vremii au dorit ca apa să fie utilizată corespunzător pentru economia orașului și să nu existe riscul inundării curților și grădinilor oamenilor de aici.

  Pe traseul dintre Uzina Electrică și Centrul Civic al orașului se aflau mai multe mori de apă între care ”Moara Episcopească” și ”Moara Hartl”, situate în vecinătatea Catedralei istorice cu hramul ”Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.

  ”La finalul secolului al XIX-lea, în fața Morii Hartl exista o baltă mare numită Ștrandul Copiilor unde se scăldau micii caransebeșeni alături de gâște și rațe. Unii dintre copii, cei mai hazlii, încercau să prindă pește, iar, cei mai norocoși dintre aceștia chiar reușeau să aibă capturi”, a precizat regretatul Liviu Groza.

  Ieruga își urma traseul prin zona unde se află astăzi Grădina de Vară ”Arcade”, aici aflându-se o altă moară denumită ”Maingast”.

  ”Canalul Morilor” ajungea în dreptul șoselei principale spre Ardeal, la actuala stradă Mihai Viteazul, și continua pe sub drumul în cauză, urmând întreg traseul străzii Vasile Alecsandri din prezent.

  În anul 1891, odată cu demararea lucrărilor de sistematizare din Centrul Civic, sunt construite peste Ierugă trei poduri în zona din fața unde se află astăzi Primăria Municipiului Caransebeș. Clădirea administrativă în cauză era să fie inaugurată în anul 1903.

  Ieruga continua prin dreptul fostei Case a Pompierilor, situată vizavi de Biserica Romano-Catolică. Ca și element inedit, trebuie menționat faptul că, imobilul pompierilor voluntari fiind construit din lemn, a luat din nefericire foc, iar astfel, în urma unui incendiu de proporții, cu toate intervențiile de rigoare, a ars complet și a dispărut la începutul secolului XX.

  În locul unde se intersectează astăzi străzile Vasile Alecsandri, fostă Canalului, și Tribunalului, apele Ierugii puneau în funcțiune Fabrica de Cherestea ”Munc”, incendiată secolul trecut de legionari datorită faptului că proprietarul era de etnie iudaică. Locuința familiei Munc se afla în locația actualei Grădini de Vară ”Ava”, iar birourile administrative ale societății se găseau în casa de la colțul străzilor Libertății și Tribunalului, imobil unde a domiciliat reputatul istoric Liviu Groza.

  Mai departe, Ieruga trecea pe sub un podeț în dreptul străzii Libertății și continua pe strada Teiușului.

  ”Strada Teiușului reprezenta la acea vreme o revelație, admirată și unanim apreciată de caransebeșeni. Pe ambele albii erau sălcii pletoase, iar multe dintre crengile acestora aplatizau, se scăldau în Ierugă și parcă plângeau, făcând corp comun cu susurul apelor. Apele erau atât de curate și nu existau niciun fel de gunoaie deversate, iar, dacă mergeai în locul de deversare în Râul Timiș, chiar puteai să bei apă potabilă din Canalul Morilor”, a mai adăugat regretatul om de cultură privitor la acest subiect, cu o lună înainte de trecerea sa în eternitate.

  La capătul străzii Teiușului mai existau în urmă cu un veac un abator, alte două mori, patru cazane de țuică și fabrica de gheață a orașului.

  În fine, Ieruga se revărsa în Râul Timiș în locul unde se află în prezent vechiul pod de fier, din apropierea pasajului Nicolae Bălcescu.

  Frumusețea și pitorescul ”Canalului Morilor” au încetat să mai existe începând cu anul 1956, când autoritățile vremii au decis să dezvolte zonele traversate de ape conform arhitecturii socialiste și au acoperit cu plăci de beton acest obiectiv boem. Prin urmare, au dispărut și morile, podurile, dar și salciile ornamentale.

  După Revoluția din Decembrie 1989, Municipalitatea a avut o tentativă palidă să redea Caransebeșului farmecul și rafinamentul de altădată.

  Astfel, în urmă cu mai mulți ani, s-a intenționat decopertarea unei porțiuni din Ierugă în zona Centrului Civic, cu amenajarea de poduri din fier forjat, mobilier urban și alte elemente decorative specifice.

  Însă, din păcate, din motive mai mult sau mai puțin obiective, inițiativa în cauză nu s-a mai concretizat și a rămas în stadiul de proiect edilitar abandonat.

Eveniment sportiv în “Ţara Gugulanilor” – Aproape o sută de ciclişti şi atleţi din vestul României s-au aliniat la startul celei de-a II-a ediţii a competiţiei outdoor “Gugu Trail Race & MTB”, derulată în comuna Bucoşniţa

 Acţiunile de promovare a mişcării în natură, a unui stil de viaţă sportiv, şi de solidaritate cu mediul înconjurător din frumoasa zonă naturală a “Ţării Gugulanilor”, au continuat în vecinătatea municipiului de pe Timiş şi Sebeş.

 Teritoriul administrativ al comunei Bucoşniţa din judeţul Caraş-Severin, localitate aflată la 15 kilometri de municipiul Caransebeş, a găzduit cea de-a II-a ediție a competiţiei outdoor “Gugu Trail Race & MTB” 2017.

  Prin urmare, cicliştii din Banat, şi nu numai, au avut ocazia să îşi demonstreze abilităţile specifice la ghidonul bicicletelor lor, iar atleții, unii sosiți acasă chiar și de peste hotare, s-au întrecut în probe de alergare montană.

  Evenimentul derulat la poalele Dealului ”Gugu”, de 484 metri altitudine, a cuprins următoarele probe distincte: “Mountain Bike” şi Semimaratonul Gugulanilor ”Cristian Nemeș” pe o distanţă de 22 kilometri, cu o diferență de nivel de aproximativ 580 metri și o altitudine maxima de 580 metri, și “Alergare Cros: Rages Run” - 12 kilometri, cu o diferență de nivel de aproximativ 290 metri și o altitudine maximă de 480 metri. 

  Traseele pe care s-au desfăşurat probele concursului a fost format din drumuri publice asfaltate, poteci turistice amenajate şi neamenajate, pante cu înclinare mare, zone accidentate, pajişti, păduri şi tăieturi.

  Proba copiilor s-a desfășurat în centrul localității pe un traseu de 400 metri, pentru copiii cu vârsta până la 12 ani, iar cei cu vârsta cuprinsă între 12 și 16 ani au alergat 800 de metri.
           
  Manifestarea dedicată rutieriştilor pe două roţi şi atleţilor s-a bucurat de participarea a aproape o sută de sportivi din judeţele Timiş, Mehedinţi, Arad, Hunedoara, şi bineînţeles, Caraş-Severin.

  Organizatorii competiţiei “Gugu Trail Race & MTB” nu au perceput sportivilor taxe de participare la eveniment, acesta având şi un scop caritabil în vederea atragerii de fonduri pentru ajutorarea copiilor defavorizaţi susţinuţi de Asociaţia “Ajutorul Copiilor pentru Viaţă” din Caransebeş.

  În clasamentul ”Open”, la categoria ”Cros”, primele locuri le-au revenit Danielei Vasiloanca și lui Nicu Ștefan Diaconu. Locurile I la categora “Mountain Bike” au fost adjudecate de Lavinia Moraru și Ovidiu Pintican, iar categoria ”Semimaraton” a fost câștigată de Alina Preda și Viktor Manoilă. 

  La final, toţi câştigătorii celor trei probe de concurs au fost recompensaţi cu diplome, trofee şi mult râvnitele medalii. Mai mult, participanții și colaboratorii evenimentului au putut servi prin grija organizatorilor porții consistente de gulaș la ceaun și băuturi răcoritoare.

  “Ne dorim să promovăm mişcarea în aer liber, în natură, un mod de viaţă sănătos şi această zonă minunată din vecinătatea comunei Bucoşniţa. Sperăm ca evenimentul nostru să fie un imbold pentru tineri şi îi invităm la sport, alături de noi. De asemenea, mesajul pe care îl transmitem se referă la protejarea şi ocrotirea mediului înconjurător. Evenimentul a fost un succes, iar astfel, ne bucurăm că am reuşit să strângem şi fonduri pentru copiii din Caransebeş ce provin din familii cu un trai mai dificil. Mulţumesc tuturor pentru implicarea în buna desfăşurare a acestei competiţii, îi felicit pe toti cei ce au participat, le doresc spor la antrenamente în continuare și le mulțumesc din suflet celor ce s-au implicat în realizarea acestei competiții, sponsori, voluntari, copii și prieteni! Nu în ultimul rând, țin să le mulțumesc celor ce au făcut donații pentru copiii nevoiași din cadrul asociației, iar, cu ajutorul lor, și aceștia vor avea un start bun în noul an școlar. Astfel, localitatea Bucoșnița, putem spune, că, pentru o zi, chiar a devenit capitala Țarii Gugulanilor!”, a precizat coordonatorul acţiunii, Marian Constantin Petruţa Iovanovici.

  ”Principalul scop al concursului este mișcarea în aer liber, practicarea sportului pentru o viață sănătoasă, dar și promvarea comunei noastre. Traseele probelor, marcate de băieții din Grupul MTB, s-au desfășurat prin satele Bucoșnița și Petroșnița, cu urcare la Mănăstirea Petroșnița și coborâre în Valea Cernețului, dar și cu traversarea Dealului Gugu în Valea Bucoșnița. Le mulțumim tuturor participanților și colaboratorilor pentru implicare!”, a adăugat primarul comunei gugulane, Vichente Suru.

  Evenimentul sportiv “Gugu Trail Race & MTB” a fost organizat prin implicarea directă a iubitorului de natură şi sport caransebeşean, Marian Constantin Petruţa Iovanovici, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Bucoşniţa, precum şi cu aportul partenerior: Asociaţia “Ajutorul Copiilor pentru Viaţă”, Serviciul Judeţean “Salvamont” Caraş-Severin, dar şi cu sprijinul tinerilor voluntari de la Asociaţia "MTB", Asociaţia "Sim.Ţim la fel" şi Clubul "Impact Vox" din municipiul din “Ţara Gugulanilor”. 

  Totodată, concursul a beneficiat și de implcarea sponsorilor de la societățile ”Linia de Sosire” din Timișoara, ”Emiliano Vest” și Hotel ”Palace” din Caransebeș.

Fotoreporter: Iasmina Iovănescu
Fotoreporter: Maria Buliga
Fotoreporter: Cristian Cornian

Partituri clasice la Caransebeș - Sinagoga "Beith El" a fost gazda unui nou eveniment cultural dedicat iubitorilor muzicii de calitate, cu participarea a trei cunoscuţi artişti din ţară şi străinătate

  O nouă manifestare cultural-muzicală a avut loc la Sinagoga Neologă “Beith El” din municipiul de pe Timiș și Sebeș.
 

  Templul iudaic, recunoscut pentru acustica sa deosebită, a găzduit la orele serii un excepțional concert de muzică clasică, susținut de trei cunoscuți artiști ai momentului.

  
  Astfel, au încântat asistența: baritonul Constantin Traşcă, Adrian Pipaş - vioară şi Alexandru Petria, la orgă, caransebeșean la origine și dirijor al Operei din Stuttgart - Germania.

  Muzicienii au abordat un repertoriu deosebit de variat, elegant și rafinat, incluzând compoziții din creațiile semnate de Johann Sebastian Bach, Giuseppe Verdi, Franz Schubert, Georg Friedrich Haendel, Mihai Brediceanu, Tomaso Albinoni sau Henry Purcell. 

 La finalul prestației lor, artiștii au fost răsplătiți de către cei prezenți cu ropote de aplauze, adresate preț de mai multe momente.

  Mai mult, generosul și inimosul public caransebeșean, nu doar că a asistat și savurat din plin performanța reprezentanților muzicii culte, ci, la finalul evenimentului, chiar a și cântat tradiționalul ”La mulți ani!” baritonului Constantin Trașcă, cu prilejul aniversării sale. 

  Manifestarea a fost organizată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România - Obștea Caransebeș, cu sprijinul Primăriei și Casei de Cultură ”George Suru”. 

  De precizat și faptul că, accesul publicului la acțiunea cultural-muzicală a fost gratuit.

 ”Sunt deosebit de încântat de această seară minunată. Îmi exprim mulțumirea pentru faptul că oamenii din Caransebeș și nu numai, participă într-un număr atât de mare la astfel de evenimente muzical-culturale și mă bucur că am putut oferi concetățenilor ocazia de a se delecta pe notele muzicii clasice. De asemenea, doresc să mulțumesc Primăriei și Casei de Cultură George Suru, fără de care nu am fi putut face posibil acest eveniment. Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc prietenului nostru Alexandru Petria, care, de fiecare dată, ne încantă cu deosebita sa interpretare a muzicii clasice”, a spus președintele Obștii Evreilor, medicul Florin Damian-Schwartz. 

  ”Bucuria revederii publicului caransebeșean, cel mai cald public din lume, după părerea mea, îmi conștientizează faptul că, de fapt, sunt reprezentantul de onoare al muzicii clasice din orașul meu natal, peste tot pe unde Dumnezeu îmi poartă pașii carierei mele. Ca atare, fiecare apariție în fața dumneavoastră, minunatul meu public, este nu doar bucuria revenirii acasă, cât și o piatră de încercare în a demonstra că am reușit să mai fac un pas pe calea desăvârșirii mele profesionale! Prin urmare, emoția premergătoare fiecărui concert este inerentă! Mă bucur să revin cu drag în fața dumneavoastră și, la final, mă închin cu umilință în fața aplauzelor cu care mă onorați și îmi bucurați sufletul!”, a spus la finele concertului Alexandru Petria.

   În ultimii ani, comunitatea evreiască din municipiul de pe Timiș și Sebeș s-a dovedit a fi un continuu promotor al culturii, la Sinagoga Neologă “Beith El” fiind organizate cu regularitate manifestări dedicate iubitorilor de muzică clasică.

  Pentru perioada viitoare, sunt programate aici și alte evenimentele muzicale similare.