Se afișează postările cu eticheta Ansamblul "Junii Gugulani". Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ansamblul "Junii Gugulani". Afișați toate postările

duminică, 23 aprilie 2017

Sărbătoare mare la Caransebeş – “Ruga de la Oraş” a programat patru zile de cântec, joc şi voie bună în municipiul din “Ţara Gugulanilor”


  Mare sărbătoare tradiţională, cântec, joc şi voie bună, în urbea de pe Timiş şi Sebeş!

 Primăria Municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură ”George Suru” au organizat în perioada 20 aprilie-23 aprilie 2017, tradiţionalul eveniment denumit ”Ruga de la Oraş”.


  Manifestarea a debutat joi, 20 aprilie, în sala de spectacole a Casei de Cultură "George Suru”, de la ora 18.00, cu Festivalul-Concurs Național de Interpretare Vocală și Instrumentală ”Luță Ioviță”, în acompaniamentul Orchestrei ”Doina Banatului” din urbea de pe Timiș și Sebeș.

  Marele premiu al concursului a fost câștigat anul acesta de tânărul saxofonist Ionuț Robert Muntean din județul Timiș, în vârstă de 20 de ani.
 

  În continuare, ansamblurile ”Zestrea Gugulanilor” - coregraf Simion Dragalina și „Junii Gugulani” de pe lângă Casa de Cultură “George Suru” - coregrafi Adrian și Adela Jurchescu, au prezentat suite de dansuri tradiționale, iar interpreții de folclor Gheorghe Turda și Traian Barbu au susținut recitaluri de muzică populară.

   
Vineri, 21 aprilie, de la ora 18.00, a avut loc ”Gala laureaților” Festivalului-Concurs Național de Interpretare Vocală și Instrumentală ”Luță Ioviță”, precum și recitalurile de folclor autentic ale Feliciei Stoian, Dorianei Talpeș, Liei Lungu, Tiberiu Ceia și Gabi Zaharia.


  Sâmbătă, 22 aprilie, “Ruga de la Oraş” a programat începând cu ora 14.00 ”Ziua Mondială a Rromilor”, cu recitaluri de muzică țigănească și românească, concurs de joc țigănesc, dar și o petrecere populară ”Ca la ușa... cortului”.


  De la ora 18.00 s-a derulat un spectacol de muzică şi joc popular cu ansambluri folclorice din Republica Serbia.

 Astfel, i-au încântat pe gugulani grupurile: “Laza Nancici” din Vârşeţ, “Vlastimir Pavlovic Carevac” din Veliko Gradişte, ”Kud Polet” din Kladovo și ”Mladost & Generația” din Timișoara.


  Duminică, de la ora 9.30, s-a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală din Centrul Civic, iar ulterior, a avut loc deschiderea oficială a ”Rugii de la Oraș”.


  Începând cu ora 19.30, s-a desfășurat “Seara marilor concerte live” cu recitalurile trupei ”All Friends Band”, formației ”Daggu Project” din Germania, Ioanei Ignat și băieților de la ”B.U.G. Mafia”.



  Conform tradiției, în vecinătatea scenei de spectacole, micii comercianţi veniţi din toate colţurile ţării şi-au amplasat tarabele cu produse diversificate şi preţuri pentru toate buzunarele.

 De la standurile acestora, caransebeşenii şi invitaţii lor au putut achiziţiona şi savura produse alimentare ecologice, precum preparate tradiţionale din carne de porc sau pui la grătar şi ceaun, iahnie de fasole şi varză călită, cu afumătură, peşte prăjit, sărmăluțe cu mămăliguţă, legume gătite sau murate, dulciuri, băuturi răcoritoare şi alcoolice, porumb fiert, salam de biscuiţi, clătite uriașe, gogoşi glazuraţi, precum şi ”Kurtos Kalacs”.


  Şi în acest an, “vedetele” tradiţional-culinare au fost “Micii de Deva”, preţul unui astfel de preparat, cu pâine şi mult muştar, fiind în sumă de trei lei.

  De menționat și faptul că, totodată, din Parcul “General Ioan Drăgălina” nu au lipsit nici atracțiile de joacă și distracție pentru cei mai mici dintre gugulani.

vineri, 14 aprilie 2017

Sărbătoare tradiţională în “Ţara Gugulanilor” – Interpretul de folclor Gheorghe Turda și formația ”B.U.G. Mafia”, alături de alți artiști reprezentativi din țară și de peste hotare, îi vor încânta pe caransebeșeni cu prilejul evenimentului cultural denumit “Ruga de la Oraş”


  Gugulanii se pregătesc pentru patru zile de cântec, joc, voie bună şi distracţie garantată.

 Primăria Municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură ”George Suru” organizează în perioada 20 aprilie-23 aprilie 2017, tradiţionalul eveniment denumit ”Ruga de la Oraş”.



   Manifestarea debutează joi, 20 aprilie, la scena de spectacole din Piața ”General Ioan Drăgălina”, de la ora 18.00,  cu Festivalul-Concurs Național de Interpretare Vocală și Instrumentală ”Luță Ioviță”, în acompaniamentul Orchestrei ”Doina Banatului” din urbea de pe Timiș și Sebeș.


   În continuare, ansamblurile ”Zestrea Gugulanilor” - coregraf Simion Dragalina și „Junii Gugulani” de pe lângă Casa de Cultură “George Suru” - coregrafi Adrian și Adela Jurchescu, vor prezenta suite de dansuri tradiționale, iar interpreții de folclor Gheorghe Turda și Traian Barbu vor susține recitaluri de muzică populară.


   Vineri, 21 aprilie, de la ora 18.00, va avea loc ”Gala laureaților” Festivalului-Concurs Național de Interpretare Vocală și Instrumentală ”Luță Ioviță”, precum și recitalurile de folclor ale Feliciei Stoian, Dorianei Talpeș, Tiberiu Ceia și Gabi Zaharia.


    Sâmbăta, 22 aprilie, “Ruga de la Oraş” programează începând cu ora 14.00 ”Ziua Mondială a Rromilor”, cu recitaluri de muzică țigănească și românească, concurs de joc țigănesc, dar și o petrecere populară ”Ca la ușa... cortului”.

   De la ora 18.00 se va derula un spectacol de muzică şi joc popular cu ansambluri folclorice din Republica Serbia.



   Astfel, îi vor încânta pe gugulani grupurile: “Laza Nancici” din Vârşeţ, “Vlastimir Pavlovic Carevac” din Veliko Gradişte, ”Kud Polet” din Kladovo și ”Mladost & Generația” din Timișoara.

  Duminică, de la ora 9.30, se săvârșește Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală din Centrul Civic, iar ulterior, va avea loc deschiderea oficială a ”Rugii de la Oraș”.


   Începând cu ora 19.30, se va desfășura “Seara marilor concerte live” cu recitalurile trupei ”All Friends Band”, formației ”Daggu Project” din Germania, Ioanei Ignat și băieților de la ”B.U.G. Mafia”.

 Organizatorii evenimentului cultural-tradițional urează tuturor caransebeșenilor și invitaților lor ”Paști fericit și binecuvântat, alături de cei dragi”! 


sâmbătă, 17 decembrie 2016

“Bandaj pe lacrimi” 2016 - Elevii de la Colegiul Naţional „C.D. Loga” din municipiul Caransebeş au organizat un spectacol caritabil în semn de solidaritate şi compasiune faţă de doi copilaşi greu încercaţi de soartă


Perioada Sărbătorilor de Iarnă a prilejuit derularea la Caransebeş a unei noi acţiuni caritabile pentru ajutorarea copiilor suferinzi, cu situaţie materială precară.

Sala de spectacole a Casei de Cultură „George Suru” din municipiul de pe Timiş şi Sebeş a fost gazda celei de-a IV-a ediţii a evenimentului caritabil intitulat „Bandaj pe lacrimi”.


Anul acesta, odată cu organizarea spectacolului artistic umanitar, elevii din clasele de Vocațional de la Colegiul Național "C.D.Loga" din municipiul Caransebeş au dorit să-i ajute pe Patric şi Angela, doi copilaşi din localitate care au grave probleme de sănătate.


Patric, la doar 2 ani și jumătate, nu vede aproape deloc, are o gravă afecțiune cerebrală, nu poate vorbi, nu relaționează cu exteriorul și este deseori spitalizat, iar părinții fac mari eforturi pentru a-l ţine în viaţă şi a-i oferi un trai decent.


Angela, la doar cei 6 anișori, suferă de retard psiho-motor sever, epilepsie, tetraplegie spastică și are tumoare pe creier. Acestea sunt doar câteva dintre bolile ei, deoarece la naștere a fost diagnosticată cu treisprezece boli. Părinţii fac eforturi imense să îi ofere un trai decent, deşi doar tatăl lucrează, iar Angela mai are un frate de 13 ani.


Prin urmare, în semn de respect, solidaritate şi compasiune, elevii şi cadrele didactice de la Colegiul Naţional „C.D. Loga” au decis să ia atitudine, să se implice şi să le fie alături micuţilor, în lupta lor pentru viaţă.

Programul spectacolului a cuprins recitaluri de colinde, muzică uşoară şi populară, dansuri tradiţionale şi moderne, precum şi scenete de teatru.


Totodată, pe lângă elevii de la Colegiul Naţional „C.D. Loga”, spectacolul caritabil a beneficiat de participarea Ansamblului de Dansuri Populare „Junii Gugulani”, coordonat de Adela şi Adrian Jurchescu.

Preţul unui bilet a fost de 10 lei, iar la finalul spectacolului au existat şi donaţii, fiind strânsă suma de 5000 de lei, ce va fi donată familiilor copiilor greu încercaţi de soartă.


Spectacolul a fost organizat de elevii claselor „Vocaţional”, cu implicarea directă şi coordonarea cadrelor didactice Petronela Ciobotea şi Cecilia Clipa, iar motto-ul campaniei reprezintă cuvintele filosofului roman Seneca: „Eu posed cu adevărat doar ceea ce am dăruit!”.


„În această seară am invitat oamenii la visare...să viseze la o lume în care niciodată unul să nu judece pe celălalt, în care nu se mai pun condiţii înainte de a oferi dragoste, o lume în care întotdeauna este destul, iar simplul fapt de a împarţi cu alţii duce la conştiinţa faptului că este destul, o lume în care suferinţa nu mai este ignorată şi ignoranţa nu mai este exprimată... Să alegem ca toate aceste lucruri să existe, deci să visăm ca ele să devină realitate!”, a declarat profesoara Cecilia Clipa.

"Am fost din nou împreună, o echipa unită, în cadrul campaniei de voluntariat Bandaj pe lacrimi, ediția a IV-a, 2016. Copilăria, acest tărâm magic al poveștilor, al dragostei și al bucuriei poate fi atins uneori de aripa grea a suferinţei. În aceste zile, am fost alături de Patric și Angela, doi copii minunaţi, ce duc o luptă foarte grea, undeva pe un pat de spital. Dar totuşi, dincolo de suferinţă, de lacrimi şi durere, există un sentiment frumos numit speranţă. Noi asta ne-am propus, să deschidem uşa speranţei pentru Patric şi Angela, pentru familiile lor, atât de greu încercate de viaţă. Mulţumim tuturor celor care s-au implicat în campania noastră, elevi, părinţi, profesori, comunitate. Doar dăruind putem fi mai buni!”, a spus profesoara Petronela Ciobotea.


Campania „Bandaj pe lacrimi” se desfăşoară anual, pe bază de voluntariat, şi îşi propune să trezească în sufletul fiecăruia sentimentele de solidaritate, compasiune şi toleranţă, precum şi spiritul civic.

Campania noastră se derulează de patru ani, timp în care au ajutat persoane aflate în mare dificultate. Anul acesta, în spirit de solidaritate, am hotărât să le fim alături celor doi copilaşi care au probleme grave de sănătate. Sperăm să le fie bine, noi am ajutat puţin, iar Dumnezeu să le dea mai mult!”, a menţionat după finalizarea spectacolului tânăra Nicoleta Babeu.


“Reprezentaţia a fost mai emoţionantă decât cele din trecut întrucât copilaşul pe care am dorit să îl ajutăm s-a aflat în sală. Acum, mă simt foarte bine să ştiu că banii strânşi de noi le vor fi de folos unor persoane care au neaparat nevoie de ajutor”, a adăugat Alexandra Măran.


“Sunt foarte emoţionată, a fost o zi frumoasă pentru mine, prima ediţie a campaniei la care m-am implicat. Este minunat că i-am putut ajuta pe aceşti copilaşi pentru a le face Sărbătorile de Iarnă cât de cât normale. Cred că, în această perioadă, este important să-i ajutăm pe cei din jur cu probleme, şi să nu mai fim egoişti”, a spus Nicoleta Daba.


“M-am implicat să ajut pentru că aceste două cazuri chiar au meritat susţinerea noastră, şi am performat muzical în faţa publicului cu atât mai mult încât am făcut-o cu un scop bine-definit. Mă bucur mult pentru că le-am fost alături persoanelor suferinde pe parcursul ultimilor patru ani şi sper ca ediţiile campaniei să continue”, a declarat tânăra solistă Maria Buliga.


De menţionat că, în trecut, elevii şi cadrele didactice de la Colegiul Naţional „C.D. Loga” s-au mobilizat în scopul atragerii de fonduri pentru ajutorarea tânărului Alexandru Ciortan, care avea mari probleme de sănătate, iar familia sa, cu o situaţie financiară modestă, nu îşi putea permite să plătească tratamentul medical adecvat în astfel de situaţii. Totodată, tinerii caransebeşeni s-au implicat pentru strângerea de fonduri destinate copiilor sărăci de la Şcoala Specială din municipiu, precum şi pentru oferirea de pachete-cadou specifice Sărbătorilor de Iarnă bătrânilor de la Căminul pentru Persoane Vârstnice din comuna Sacu. De asemenea, aceştia au derulat o acţiune umanitară în vederea ajutorării singurului supravieţuitor al trupei „Goodbye to Gravity”, în urma tragediei din Clubul Colectiv, solistul Andrei Găluţ. În luna ianuarie a anului în curs, elevii au organizat un alt spectacol caritabil în scopul susţinerii financiare a tânărului fotograf voluntar caransebeşean Dennis Cordelea, care a avut mare nevoie de bani pentru achitarea unei operaţii menite să-i amelioreze sănătatea.


Fotoreporter: Florin Cimpoieru - Studio "Bravo Pro" Caransebeş
Operator imagine: Florin Cimpoieru - Studio "Bravo Pro" Caransebeş

miercuri, 2 noiembrie 2016

Păstrătorii tradiţiilor veritabile: Ansamblul de Dansuri Populare “Junii Gugulani” din municipiul Caransebeş aniversează şase ani de la înfiinţare în luna decembrie a anului 2016


Activităţile culturale destinate conservării şi promovării folclorului şi jocului popular veritabil continuă intens în urbea de pe Timiş şi Sebeş.

În municipiul din "Ţara Gugulanilor" există un tânăr grup etnomuzical de dansuri denumit “Junii Gugulani”, fondat în anul 2010 la iniţiativa fraţilor Adrian şi Adela Jurchescu, care îndeplinesc şi rolurile de coordonatori şi coregrafi.


Adrian, este în vârstă de 27 de ani, iar Adela, în vârstă de 26 de ani, este o tânără interpretă de folclor autentic, deosebit de talentată iar, ambii dintre aceştia pun mult suflet în tot ceea ce fac.

Grupul îşi propune să scoată la lumină valorile autentice ale dansului popular, precum şi de a continua şi îmbogăţi tradiţia străbunilor noştri, în această zonă a “Ţării Gugulanilor”, extrem de bogată din punct de vedere etnomuzical.


Ansamblul juvenil are în componenţă membri cu vârste cuprinse între 4 şi 19 ani, care se pregătesc intens grupaţi pe trei categorii de vârstă, şi funcţionează pe lângă Casa de Cultură “George Suru”.

Coregrafia acestora este adaptabilă la orice sală de spectacole, în aer liber, sau în orice loc unde se derulează evenimente cultural-artistice.


Dansurile populare montate de Ansamblul “Junii Gugulani” se caracterizează prin eleganţa mişcărilor, armonie şi prezenţă scenică demnă, dar, şi prin forţă, vigurozitate şi accelerarea ritmului de dans, pe parcurs, care se menţine până la finalul performanţei artistice, atribute specifice exclusiv dansului bănăţenilor de la munte, faţă de a celor de la câmpie, respectiv, de “pustă”.


Astfel, prin arta, dansul şi harul lor, tinerii caransebeşeni îndeamnă la dragoste de viaţă, statornicire, şi la păstrarea şi conservarea tradiţiilor strămoşeşti ale locului.


Toate aceste elemente demonstrează virtuţile dansatorior, talentul si caracteristicile lor spirituale, precum şi faptul că, sunt de cea mai autentică origine gugulană, cu obiceiuri etnografice neschimbate şi păstrate imaculate de sute de ani.


“Dansul pentru mine este mai mult decât un hobby sau o activitate normală. În momentele când încep să dansez trăiesc într-o lume total diferită. Pe scenă, în faţa publicului, sentimentele de bucurie şi fericire se transformă în mândrie, pentru că am reuşit să ajung aici”, a declarat Albert Jigoria, în vârstă de 16 ani.

 trăiesc într-o lume total diferită.
“Mă simt foarte bine când dansez, iubesc folclorul şi nu vreau să se piardă obiceiurile şi tradiţiile populare veritabile. Ne înţelegem minunant toţi membrii grupului, suntem foarte buni prieteni”, a adăugat tânăra Casiana Florincă, în vârstă de 13  ani.


“Am ajuns să iubesc aceste dansuri, mă descarc prin practicarea acestei arte de toate grijile şi problemele cotidiene. Când joc, mă simt deosebit de fericit şi împlinit”, a menţionat Claudiu Peia, în vârstă de 17 ani.

“Iubesc muzica şi jocul popular, practic această meserie de zece ani de zile. Ansamblul Junii Gugulani are o mare însemnătate pentru mine deoarece am luat parte la înfiinţarea sa,  în urmă cu şase ani, sprijinindu-l pe fratele meu Adrian. Până  în prezent, am fost în cadrul grupului atât ca dansatoare, cât şi solistă vocală şi coordonator”, a precizat Adela Jurchescu.


“Am considerat absolut necesară înfiinţarea acestui ansamblu în luna decembrie a anului 2010, deoarece  jocul, portul, tradiţiile şi obiceiurile din Banat, dar şi din România, trebuie neaparat păstrate nealterate în aceste zile în care, parcă, totul se pierde. Am participat de-a lungul timpului la diferite festivaluri, atât spectacole, cât şi concursuri, în ţară şi străinătate, ocazii cu care am reuşit să obţinem pentru Caransebeş o serie de premii  importante, precum şi pentru noi, o experienţă unică de viaţă”, a spus coordonatorul grupului de dansuri gugulan, Adrian Jurchescu.


Ansamblul de Dansuri Populare “Junii Gugulani” se remarcă la toate spectacolele la care ia parte, la concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale, stârnind aprecierile şi ropote de aplauze din partea publicului, atât pentru performanţa scenică, cât şi pentru frumuseţea, rafinamentul şi autenticitatea costumelor lor populare, fiind, cu adevărat, unul dintre mesagerul culturii tradiţionale din Banatul Montan.


Astfel, în palmaresul tinerilor caransebeşeni figurează participări la: Festivalul “Ciobănaşul” din comuna Băuţar, unde au obţinut Locul I în anul 2015, respectiv, Marele Premiu în anul 2016, Festivalul “Doina Bistrei” de la Poiana Mărului, ocazie cu care au cucerit Marele Premiu, în anul 2016, Festivalul “Miss Piranda” de la Greoni, unde au obţinut Locul II,  în anul 2015 şi Marele Premiu, anul acesta, Festivalul “Gugulan cu Car cu Mere” de la Caransebeş, în anul 2015, precum şi la Festivalul “Hora” derulat în comuna timişană Dudeştii Noi, trei ani la rând, începând cu anul 2014.


Totodată, Ansamblul de Dansuri Populare “Junii Gugulani” a luat parte la turnee desfăşurate în străinătate, în ţări precum Republica Serbia – 2013, Macedonia – 2014, dar şi Cehia şi Germania, în anul 2015.

sâmbătă, 9 aprilie 2016

“Te aves bahtalo!” - “Ziua Internaţională a Romilor” a fost sărbătorită la Caransebeş prin activităţi menite să evidenţieze obiceiurile, muzica şi dansul specifice acestei minorităţi etnice


Etnicii romi din zona municipiului din “Ţara Gugulanilor” au petrecut aşa cum se cuvine de ziua lor, prin cântec, joc şi voie bună.

“Ziua Internaţională a Romilor” a consemnat în urbea de pe Timiş şi Sebeş o serie de acţiuni culturale derulate în Parcul “Teiuş”.


Activităţile s-au desfăşurat în organizarea Primăriei Municipiului Caransebeş, Casei de Cultură “George Suru” şi Asociaţiei de Cultură şi Educaţie de Dezvoltare a Romilor.


Sărbătoarea minorităţii etnice a debutat într-un cadru festiv, prin cuvântul de deschidere şi mesajul aniversar adresat participanţilor de edilul-şef Marcel Vela.


Ulterior, la scena de spectacole din zona de agrement “Teiuş” au avut loc reprezentaţii de cântece şi dansuri populare bănăţene şi ţigăneşti susţinute de ansamblurule “Armenişana” – coregraf Mitru Dragomir; “Junii Gugulani” – coregrafi Adela şi Adrian Jurchescu şi “Romales” – coregraf Iancu Lepa.


De asemenea, au încântat publicul din urbea de pe Timiş şi Sebeş orchestra condusă de Toni Rada, soliştii Nicolae Cârpaci, Laurenţiu Savu, Marcela Rada şi Mihai Vasile, precum şi alţi invitaţi surpriză.


Din programul manifestării nu au lipsit nici concursurile, cei mai buni dintre dansatori fiind premiaţi.

Tot cu acest prilej, aniversaţii zilei au primit din partea organizatorilor preparate la grătar, dar şi câte o porţie de gulaş la ceaun.


La orele serii, etnicii romi au continuat petrecerea şi au dansat “ca la uşa cortului”, aprinzând chiar şi un foc sacru de şatră.

De adăugat că, “Ziua Internaţională a Romilor” se sărbătoreşte în fiecare an la începutul lunii aprilie. Ideea de a se marca o astfel de zi a luat naştere la Londra, în anul 1971, la primul congres internaţional al etnicilor în cauză.


Scopul acestei zile este acela de a atrage atenţia societăţii asupra problemelor cu care se confruntă romii în vederea îmbunătăţirii situaţiei educaţionale şi pentru revendicarea drepturilor civile ale etnicilor.


Astfel, la Congresul Mondial al Romilor, desfăşurat în capitala Marii Britanii, s-a luat decizia ca ziua de 8 aprilie să devină “Ziua Internaţională a Romilor” din întreaga lume. Tot atunci a fost adoptat, ca imn internaţional al romilor, cântecul "Djelem, Djelem", (“Mergeam, Mergeam”), din cunoscutul film iugoslav "Am întâlnit şi ţigani fericiţi", peliculă ce datează din anul 1967. De asemenea, a fost adoptat şi steagul internaţional al romilor, având jumătatea de jos verde, simbol al câmpurilor înverzite, şi jumătatea de sus albastră, reprezentând cerul senin, iar la mijloc o roată, simbolizând, pe de o parte, soarta, roata succesiunii vieţilor, iar pe de altă parte nomadismul, în relaţie cu spaţiul originar al Indiei.


De menţionat şi faptul că, data de 8 aprilie reprezintă, totodată, ziua dedicată memoriei romilor persecutaţi şi ucişi de nazişti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Citeşte în continuare şi alte informaţii importante de la Caransebeş:

Etichete:

Caransebeş Cultură Artă "Ţara Gugulanilor" Banatul Montan Istorie Social Tradiţii Casa de Cultură "George Suru" Reşiţa Timişoara Sport Folclor Parcul "Teiuş" Literatură Colegiul "CD Loga" Învăţământ Educaţie Ion Marcel Vela Administraţie Liviu Groza Muzică populară Parcul „General Ioan Drăgălina” Bucureşti Adrian Ardeţ Colegiul "Traian Doda" Ioan Cojocariu Mediu Muzică clasică Culinar Fotbal Etnografie Fotografii inedite Luţă Ioviţă Monumente Spiritualitate Ştefan Isac Muzeul Caransebeș Comerţ Sănătate Ansamblul "Doina Banatului" Lugoj Piaţa "Revoluţiei" Liga a II-a Atletism Culte Eveniment Pictură Teatru Balta Sărată Ery Pervulescu Politică Arheologie Gabi Zaharia Produse ecologice Simpozion Sinagoga "Beith El" Suporteri Autorităţi Cristian Dragomir Turism Cluj-Napoca Eugen Petri Mihaela Pral Poezie Râul Timiş Achim Nica Ana Pacatiuş Dan Daniel Doran Procese electorale Religie Râul Sebeş Sculptură Sibiu Sorin Bălu 1 Decembrie 1918 Ciclism Daniela Văcărescu Documente Elie Miron Cristea Festival Jurnalism Liliana Danci Medicină Oţelu Roşu PSS Lucian Primul Război Mondial Armata Română Biblioteca ”Mihail Halici” Campanie Constantin Daicoviciu Cornel Galescu Craiova Iancu Laurenţiu Klaus Iohannis Mihai Vintilă Muzică uşoară Petronela Ciobotea Piaţa agroalimentară Poiana Mărului Pomicultură Taraful "Olanii" Transport "Ruga de la Oraş" Adela Jurchescu Adrian Crânganu Afilon Laţcu Alin Artimon Alin Paleacu Ansamblul "Junii Gugulani" Arad Dacia Romană Deva Dumitru Chepeţean Eftimie Murgu Filip Strejariu Incompetenţă O.S.P.D. Caransebeş Sorina Jurj Valea Cenchii Agricultură Andezit Banatul Sârbesc Băile Herculane Campionat Naţional Cercul Militar Cinematografie Cinematograful "Luna" Constantin Brătescu Dansuri populare Loredana Cimpoieru Maraton Marmură albă Obreja Palatul Cotroceni Patinaj Victor Ponta Alba Iulia Ana Paica Arhitectură Armeniş Bucoşniţa Club Sportiv Şcolar Clubul "Impact Vox" Consiliul Județean Constantin Petruţa-Iovanovici Ecologie Economie Emanuela Budimir Florin Bojin Ilie Iova Legumicultură Ministerul Sănătăţii Muntele Mic Nicolae Borceanu Regimentul 43 "Infanterie" Salvamont Silvicultură Travertin Turnu Ruieni "Piaţa Gugulanilor" "Pro Patria" Alexandra Nicolau Alexandru Petria Amenajări edilitare Ana Jurj Bata Marianov Buchin Chinologie Clubul "Rotary" Comunism Cosmin Popovici Cristian Brecica Cristina Galescu Cupa României Dan Laurenţiu Tocuţ Daniel Opriţa Dimitar Pangarov Divizia A Dramaturgie Felicia Stoian Florin Damian-Schwartz Gabriela Szabo Gheorghe Jurma Grupul "MTB" Holocaust Ilegalitate Ivan Bloch Lucia Măran Mihaela Muntean Ministerul Culturii Monden Nicoleta Cimpoieru Nutriţie Oradea Oraviţa Pavel Craia Pavel Şuşară Piatra Neamţ Reformă Sarmizegetusa Schi Semimaraton Sorin Gheju Teregova Tezaur Traian Doda Târgu Jiu Universitatea de "Vest" Urbanism Volei "Turnul lui Ovid" Adrian Jurchescu Adrian Stepan Aeroclubul României Alexandru Guran Alpinism Ansamblul ”Zestrea Gugulanilor” Antoniu Sequens Ariana Covaci Baia Mare Bersobis-Aizis Bocşa Caniculă Carmen Neumann Cornel Ungureanu Corneliu Baba Costin Feneșan Călin Popescu Tăriceanu Daniel Alic Defrişări Dorina Grecu Dumitru Jompan Episcopia Caransebeşului Epoca Neolitică FC "Viitorul" Caransebeş Filarmonica "Banatul" Finanţe George Enescu George Pelin Gheorghe Secheşan Gorun Guvernul României Handmade Iconografie Indiferenţă Infrastructură Ionela Bădălan Iosif Caraiman Jupa Liga a IV-a Liubiţa Raichici Mafie Marcel Tolcea Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia Mariana Ionescu Mircea Moscovici Moise Groza N.D. Vlădulescu Nicolae Borlovan Nicolae Corneanu Nicolae Iorga Nicolae Sârbu Nicolae Ungar Nistor Ghimboaşă Omagiu Orşova Ovidiu Roşu Poliţia rutieră Publicitate Pădure Regele Ferdinand Revista ”Interferențe” Râul Bârzava Satu Mare Silviu Hurduzeu Sinagoga "Beit El" Slatina Timiş Tenis Tiberiu Ceia Tibiscum Turnu Severin Valea Timişului Valeria Arnăutu Vandalism Vioară Viticultură Voluntariat Ştefan Popa Popa’s Ştrandul "Tineretului" " "Magica Balta" "Radarul pădurilor" Academia Română Agmonia Alexandru Mironov Alin Oprea Ana Borcean Ana Munteanu Andrei Ungur Aniversare Armjavascript:void(0);ata Română Arţari Atletism Master Aviaţie Balcaniadă Bozovici Buziaş Caricatură Caritate Catedrala Episcopală Cecilia Clipa Chişinău Cinematograful "Tineretului" Colegiul "Octav Băcilă" Colegiul "Traian Lalescu" Comemorare Cornelia Mateescu Costi Păun Crin Antonescu Cristian Iorgov Cultura "Vinca" Cutremur Dan Alexa Dan Diaconescu Daniela Fara Decebal şi Traian Demisie Dimitrie Cantemir Doriana Talpeș Ecumenism Editorial Elena Udrea Eleonora Bunea Emil Săndoi Energie electrică Epigrame Epoca Bronzului Evaziune Filaret Musta Floarea Pascal Gabi Zaharia Ion Marcel Vela Gabi Ţurcaş Gelu Stan George Corbu Gheorghe Tache Gheorghe Țunea Grafică Grai bănăţean Gripă Hadrian Daicoviciu Handbal Horia Irimia Iaz Iaşi Ieruga Ilie Sârbu Industrie Informatică Infracţiuni Internet Inundaţii Ioan Jorj Ioan Mircea Petruţ Ioan Piso Ion Mocioalcă Iuliana Popescu-Enache Iuliu Hossu Iuliu Vuia Janos Horvay Josef Racz Laura Sgaverdea Laurenţiu Bădicioiu Lavinia Călina Lederata-Arcidava Liceul "Dacia" Liceul "Sabin Păuţa" Liceul "Trandafir Cocârlă" Lindenfeld Manuela Ionescu Margit Szemenyei Maria Bologa Maria Frenţiu Maria Tănase Marian Enache Masivul Făgăraş Matei Lupu Mihai Bolintiş Milos Simovici Mioveni Mircea Baniciu Mircea Dinescu Mircea Ionescu Quintus Miruna Maria Mihancea Mitropolit Primat Mizil Molizi Muzeul Satului Bănăţean Mălina Ciobanu Mărțișor Nicolae Bănicioiu Nicoleta Voica Octavian Bordan Olimpiadă Naţională Ordine publică Palatul Împăratului Traian Parlamentul României Paula Seling Petre Mogoşanu Petrică Miulescu Irimică Petroșnița Petru Bona Pictură Sculptură Pierre Amoyal Platani Port popular Prea Sfinţia Sa Lucian Presă scrisă Protest Publicistică Pâncota Râul Cerna Salarizare Seminarul "Ioan Popasu" Serbările Cetăţii Simbolistică Simona Țimonea Slatina Olt Solidaritate Sorin Grindeanu Stana Stepanescu Teologie Timotei Popovici Traian Băsescu Traian Topliceanu Transfăgărăşan Transplant organe Trupa ”Masquerade” Tudor Gheorghe Tudor Mușatescu Uzdin Vaccin Valea Almăjului Vasile Popovici Vârful "Gugu" Împărăteasa "Sissi" Împărăteasa Maria Tereza Şah Şcoala Populară "Ion Românu" Şesu Roşu Ştefan Velovan ”Centenar România” ”Descriptio Moldaviae”

Translate

Arhivă blog

Persoane interesate