Ștefan Isac, momente omagiale - Cunoscutul interpret de folclor și scriitor caransebeșean a aniversat alături de soția sa, Maria, venerabila vârstă de 50 de ani de căsătorie

  Momente omagiale deosebit de importante, frumoase și emoționante, pentru interpretul de folclor și scriitor Ștefan Isac! 

  Cunoscutul artist caransebeșean a aniversat recent o jumătate de secol de căsătorie, respectiv, ”Nunta de Aur”, alături de soția sa Maria Isac, născută Radici. 

  „În prezent, Maria mea, soția mea, dragostea mea veșnică, trece prin momente deosebit de grele, cauzate de o boală foarte gravă... Noi, oricum, vom lupta și continuare, căci, trebuie să câștigăm și să rămânem împreună și pe viitor! Maria îmi este alături de 50 de ani și pot să spun că m-a înțeles nemaipomenit și m-a sprijinit necondiționat pentru ca eu să îmi pot etala activitatea pe linia cultural-artistică. Secretul longevității noastre pleacă de la buna-înțelegere în cuplu, ca urmare a faptului că avem și doi copii, un băiat și o fată, care ne-au dăruit la rândul lor, doi nepoți, un băiețel și o fetiță”, a precizat Ștefan Isac, alături fiind de consoarta sa aflată pe patul spitalului. 

  Altfel, accesând pe Google, Radio ,,Antena Satelor”, la rublica ”Vedete”, se poate constata faptul că, din numărul de 64 de artiști ai cântecului popular din întreaga țară ce figurează în acest top, șapte sunt din Banat, iar trei sunt gugulani, și anume, doinitorul Achim Nica, Dumitru Chepețan și Ștefan Isac. 

  Celelalte vedete prezentate la loc de cinste sunt: Ileana Constantinescu, Nicolae Sabău, Mioara Velicu, Irina Loghin, Floarea Calotă, Ștefan Isac, Maria Lătărețu, Aurelian Preda, Ion Albeșteanu, Gheorghe Zamfir, Mariana Drăghicescu, Liviu Vasilică, Ion Cristoreanu, Stelian Stoica, Elena Roizen, Drăgan Muntean, Maria Tănase, Maria Lătărețu, Zavaidoc,, Maria Murgoci, Grupul Iza, Maria Cornescu, Irina Someșan, Tiberiu Ceia, Traian Jurchela, Elena Pădure, Dumitru Zamfira, Gheorghe Sărac, Alexandru Pugna, Ileana Domuța Mastan, Gheorghe Roșoga, Elena Merișoreanu, Aneta Stan, Luca Novac, Frații Petreuș, Valeria Peter Predescu, Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Dumitru Fărcaș, Daniela Condurache, Ion Dolănescu, Benone Sinulescu, Maria Rădițeanu Voicescu, Fănică Luca, Lucreția Ciobanu, Matilda Pascal Cojăcărița, Radu Simion, Gavril Prunoiu, Viorica Flintașu, Victoria Darvai, Maria Dragomiroiu, Ioan Bocșa, Nicolae Mureșan, Maria Butaciu, Ștefania Rareș, Nicolae Rotaru, Gheorghe Turda, Nicolae Furdui Iancu, Dumitru Fărcaș, Grigore Leșe, Sofia Vicoveanca, Angela Moldovan și Barbu Lăutaru. 

  ”Am avut o surpriză foarte plăcută când am fost înștiințat de colaboratorul meu Vasi Popescu despre faptul că sunt prezentat în acest top deosebit de important, ce îi include pe cei mai reprezentativi soliști ai folclorului românesc. Această recunoaștere mă onorează și mă face să mă simt foarte de mândru!”, a mai adăugat cunoscutul artist gugulan. 

  Interpretul de folclor s-a născut la data de 16 mai 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş. Debutul artistic a lui Stefan Isac s-a petrecut în anul 1964, pe scena Casei de Cultură din Caransebeş, odată cu participarea la concursul intitulat „Tinere talente“ unde a obţinut locul I, fiind astfel apreciat de dirijorul şi directorul ansamblului, Nicolae Perescu. De-a lungul timpului, a colaborat cu o serie de ansambluri, între care „Iedera“ din Oţelu-Roşu, „Semenicul“ din Resiţa, „Fluieraşul“ şi „Transilvania“ din Cluj-Napoca, „Haţegana“ din Hunedoara, „Balada Cernei“ din Băile Herculane”, „Timişul“ din Timişoara sau Orchestra Radioteleviziunii Române. A participat la turnee în ţară şi străinătate în ţări precum Italia, Franţa, Elveţia, Danemarca, Suedia, Turcia, Bulgaria, Spania şi Anglia. 

  Anul 1976 avea să-i aducă lui Stefan Isac înregistrarea primului disc, la Electrecord, în conţinutul căruia s-au evidenţiat melodiile „Mândra mea din Ilova“, „Izvorăl cu apă rece“, „Hai mândro pe luncă-n jos“ sau „Ce mi-e drag vara mi-e drag“. Un an mai târziu vine şi al doilea disc al solistului intitulat „Tineri interpreţi bănăţeni“. Atât melodiile ce se regăsesc de pe cele două discuri, plus altele înregistrate la Radio Bucureşti au fost incluse pe o casetă audio care a apărut pe piaţă în anul 1993. După anul 2000, Stefan Isac a mai înregistrat o casetă audio colectivă, ce conţine colinde, o casetă cu muzică populară din Banat intitulată „Mărie, dragă Mărie“ precum şi una cu muzică de petrecere. 

  Ştefan Isac este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, iar în urma activităţii susţinute în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu mai multe diplome şi premii de excelenţă. 

  De menționat că, reputatul folclorist este recompensat în prezent şi cu importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat pentru munca depusă în slujba domeniului artistic şi a culturii locului. 

  Distincţia i-a fost conferită de Ministerul Culturii din România prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa. 

  Alături de munca sa din domeniul muzical, Ștefan Isac desfăşoară o activitate intensă şi în domeniul literelor. 

  Artistul popular a lansat până în prezent un număr de patru materiale pentru tipar. 

  Prin urmare, ultima scriere semnată de folcloristul gugulan este volumul-continuare a cărţii intitulate „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”. 

    Prima dintre cele două cărți a apărut în anul 2011, a fost dedicată aniversării a 60 de existenţă neîntreruptă a renumitului ansamblu caransebeşean şi s-a bucurat de un real succes în rândul cititorilor. 

 Materialul prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti care au derulat activităţi specifice aici din anul 1951 până în prezent. 

  Ediția revăzută și adăugată, lansată în anul 2017, prezintă și alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în cadrul primei cărţi, respectiv, noii membri ai Ansamblului Folcloric „Doina Banatului”, soliști, instrumentiști, coregrafi și dansatori. 

  Totodată, alte două apariții editoriale apărute în ultimii ani, poartă semnătura autorului gugulan. 

  Este vorba despre materialul de tipar intitulat “Luţă Ioviţă - Barbu Lăutaru al Banatului”. În cadrul broşurii, autorul oferă cititorilor biografia cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie muzicală a reputatului taragotist Luţă Ioviţă, dar şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre viaţa acestuia. 

  „Un om, un nume” este o altă culegere avându-l ca autor pe Ștefan Isac, lucrare ce îşi propune să prezinte personalităţile marcante din mai multe domenii de activitate din zona muncipiului Caransebeș. 

  Autorul a luat decizia de a scrie aceste volume în urma colaborării cu jurnalistul Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”, publicaţie unde cunoscutul interpret de muzică tradiţională întreţine rubrica dedicată folclorului din zona Banatului Montan. 

  În momentul de față, autorul are aproape finalizate și alte două lucrări ce vor vedea lumina tiparului în perioada imediat viitoare. Este vorba despre cartea autobiografică intitulată ”Ștefan Isac Omul & Artistul”, dar și volumul continuare al culegerii „Un om, un nume”. 

   De asemenea, pe masa de lucru a scriitorului se mai află și materialele întitulate: ”Monografia satului Ilova”, ”Pelerinajele Corului Gheorghe Dobreanu al Catedralei Episcopale”, ”Voiaj în istorie și cultură (Impresii și reportaje din Grecia)”, ”Lăutari de altă dată” și ”Mesageri ai cântecului popular”.

Personalităţile Banatului: Interpretul caransebeşean de folclor Ştefan Isac popularizează şi promovează cu mult succes prin intermediul domeniului literelor muzica tradiţională autentică din Banatul Montan

Alături de munca sa din domeniul muzical, reputatul interpret de folclor Ștefan Isac desfăşoară o activitate intensă şi în domeniul literelor.

Artistul popular a lansat până în prezent un număr de patru materiale pentru tipar.

Astfel, ultima scriere semnată de folcloristul gugulan este volumul-continuare a cărţii intitulate „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”.

Prima dintre cele două cărți a apărut în anul 2011, a fost dedicată aniversării a 60 de existenţă neîntreruptă a renumitului ansamblu caransebeşean şi s-a bucurat de un real succes în rândul cititorilor.

Materialul prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti care au derulat activităţi specifice aici din anul 1951 până în prezent.

Între personalităţile din domeniul folclorului autentic care se regăsesc în acest volum, se numără, dirijorii Nicolae Perescu, Laci Perescu, Iancu Laurenţiu şi Nicolae Mihăilescu, soliştii Dumitru Chepeţean, Ana Pacatiuş, Mariana Drăghicescu, Livia Ilcău, Florentin Iosif, Achim Nica, Aurelia Fătu Răduţu, Valeria Colojoară, Ștefan Isac, Valeria Arnăutu, Lia Lungu, Sonia Vlaicovici, Maria Tudora, Minodora Nemeş şi Felician Fărcaşu, dansatorii Nicolae Stănescu, Aurelian Cristea, Afilon Laţcu şi familiile Seracin şi Drăgulete, instructorii de dansuri populare Emil Grădinaru, Petru Izvercianu, Petru Pilu, Ion Marcu, Nicolae Bunei şi Miroslav Tatarici dar şi muzicanţii instrumentişti Luţă Ioviţă, Ion Murgu, Iosif Milu, Petrică Vasile şi familiile Olan și Bălan.

De asemenea, în scrierea intitulată „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei” sunt prezentaţi colaboratorii apropiaţi ai ansamblului, între care se evidenţiază Maria Tănase, Ioana Radu, Lucreţia Ciobanu, Alexandru Grozuţă, Ion Lucian şi Emil Gavriş.

“Dirijorul de muzică populară Nicolae Perescu este cel care m-a descoperit în anul 1964 şi m-a ajutat în ale cântecului. Dacă nu era el cu exigenţa de care a dat dovadă, eu nu eram astăzi, cântăreţ. Achim Nica a fost mentorul meu, care mi-a devenit un prieten de nădejde, am plâns la dispariţia sa şi plâng în continuare după acesta. Solista de folclor Mariana Drăghicescu a fost o colegă, dar chiar şi o soră, i-am oferit trei cântece care au devenit binecunoscute slagăre şi mi-a mulţumit, în turneul efectuat cu Ansamblul Folcloric Doina Banatului în judeţul Hunedoara, înaintea plecării ei în Statele Unite ale Americii. Interpretul de folclor Dumitru Chepeţan a fost un coleg de nădejde atât la cântecele populare cât şi la cele religioase, iar la rugăciuni, ambii eram solişti, Miti la Bas, iar eu, la Tenor”, a mărturisit Ştefan Isac, privitor la membrii şi amintirile de suflet ce îl leagă de grupul muzical etnografic din “Ţara Gugulanilor”.

Ediția revăzută și adăugată, lansată cu ocazia tradiționalei manifestări culturale denumită ”Ruga de la Oraș” 2017, prezintă și alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în cadrul primei cărţi, respectiv, noii membri ai Ansamblului Folcloric „Doina Banatului”, soliști, instrumentiști, coregrafi și dansatori.

Totodată, alte două apariții editoriale apărute în ultimii ani, poartă semnătura autorului gugulan.

Este vorba despre materialul de tipar intitulat “Luţă Ioviţă - Barbu Lăutaru al Banatului”. În cadrul broşurii, autorul oferă cititorilor biografia cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie muzicală a reputatului taragotist Luţă Ioviţă, dar şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre viaţa acestuia.

 „Un om, un nume” este o altă culegere avându-l ca autor pe  Ștefan Isac, lucrare ce îşi propune să prezinte personalităţile marcante din mai multe domenii de activitate din zona muncipiului Caransebeș.

Autorul a luat decizia de a scrie aceste volume în urma colaborării cu jurnalistul Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”, publicaţie unde cunoscutul interpret de muzică tradiţională întreţine rubrica dedicată folclorului din zona Banatului Montan.

„Ştefan Isac a lăsat puţin deoparte microfonul şi a pus, noaptea, mâna pe pix, pentru a-şi aşterne pe hârtie miile de amintiri frumoase, ori pentru a transcrie, de pe foi sau de pe bileţelele pe care şi-a notat informaţiile despre vieţile oamenilor pe care a considerat că merită să-i facă nemuritori lăsând în urma lui şi a lor aceste volume. Ziua, mi-l şi închipui, cum stă atent în faţa calculatorului, pe care a învăţat târziu să-l folosească, cu tenacitatea, buna-cuviinţă şi respectul băiatului crescut la ţară, tastând, probabil, cu mare atenţie şi cu un singur deget. Asta probabil fiindcă el nu s-a gândit niciodată, până acum vreo cinci ani, că va ajunge scriitor, iar pentru asta trebuia să ştie să mânuiască, pentru început, acea bijuterie a mecanicii care este maşina de scris, minune care, fără îndoială, va rămâne atunci când calculatoarele şi internetul nu vor mai fi. Aşa am primit de la el primele texte, dactilografiate la două rânduri, cum i-am cerut, cu unele litere îmbâcsite de la banda maşinii de scris, şi abia mai târziu, adică de vreo trei ani, mi le trimite prin e-mail. Dar tot cu degetul arătător bătute, cred eu. Şi, mai cred că, Ştefan Isac n-a avut încotro, a trebuit să scrie cartea asta, ca să scape de uriaşa povară pe care o duce pe umerii sufletului. Când ştii atâtea câte ştie el, când trăieşti fiecare clipă la intensitatea la care o trăieşte el şi când vrei să dai cu dorinţa şi cu pasiunea cu care dăruieşte el povestind, e imposibil să scapi. Condamnat, prin urmare, la pedeapsa frumoasă de a ne face mai bogaţi în cunoştinţe cu vieţile unor semeni de-ai noştri care, voit sau pur şi simplu fiindcă aşa au fost sau sunt ei plămădiţi, au lăsat ceva în urmă, autorul îşi execută duioasa penitenţă fără să crâcnească. Aşa mai aflăm şi noi unii de alţii, într-o lume în care timpul ne e cel mai mare duşman, iar prieteni mai avem doar în agenda telefonului mobil. Prin aceste volume, Ştefan Isac îşi doreşte să fie altfel, şi reuşeşte. El ne propune renunţarea la acea tehnologie care ne înstrăinează și ne însingurează, cartea însăşi ajungând să fie, din păcate, ceva arhaic pentru cei mai mulţi dintre noi. Şi nu mă îndoiesc nicio secundă că, dacă aţi ajuns să citiţi cuvintele astea, vi se potriveşte de minune eticheta de nostalgic. În altă ordine de idei, când ne-am întâlnit prima dată, în urmă cu câțiva ani, i-am propus să susţină o rubrică de profil în Ziarul 7 Zile. Mi-a spus, stânjenit cumva, că el nu ştie să scrie articole, iar eu i-am răspuns că nici eu n-am vreo voce, şi de-aia tot cânt, când m-apucă. Aşa l-am convins!”, a spus privitor la munca depusă de Ştefan Isac în domeniul literelor, cunoscutul jurnalist cărăşean Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”.

      În momentul de față, autorul are aproape finalizate și alte două lucrări ce vor vedea lumina tiparului în perioada imediat viitoare. Este vorba despre cartea autobiografică intitulată ”Ștefan Isac Omul & Artistul”, dar și volumul continuare al culegerii „Un om, un nume”. 

       De asemenea, pe masa de lucru a scriitorului se mai află și materialele întitulate: ”Monografia satului Ilova”, ”Pelerinajele Corului Gheorghe Dobreanu al Catedralei Episcopale”, ”Voiaj în istorie și cultură (Impresii și reportaje din Grecia)”, ”Lăutari de altă dată” și ”Mesageri ai cântecului popular”.

  

        Mai mult, solistul vocal de muzică populară derulează cu regularitate și unele acțiuni culturale destinate conservării şi promovării folclorului autentic, în rândul elevilor de la principalele instituții școlare din urbea de pe Timiș și Sebeș.

În întâlnirile cu aceștia, subiectul discuţiilor abordate se referă la folclorul autentic, tinerii dorind să afle prin intermediul întrebărilor lor adresate interpretului gugulan, între altele, principalele zone folclorice românești, când a debutat artistul ca solist vocal, ce premii a obținut de-a lungul timpului, sau ce înregistrări a făcut la radio, televiziune, ori la Casa de Discuri ”Electrecord”, dar și ce proiecte de viitor are.

”Folclorul autentic se exprimă prin totalitatea creațiilor artistice, literare, muzicale sau plastice a obiceiurilor și tradițiilor populare ale țări sau ale unei regiuni, în ceea ce privește identitatea și demnitatea noastră tradițională”, obișnuiește să precizeze reputatul om de cultură caransebeșean.

Ştefan Isac activează în slujba muzicii populare autentice de mai bine de jumătate de secol, ca solist al Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Doina Banatului” .

Interpretul de folclor s-a născut la data de 16 mai 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş. Debutul artistic a lui Stefan Isac s-a petrecut în anul 1964, pe scena Casei de Cultură din Caransebeş, odată cu participarea la concursul intitulat „Tinere talente“ unde a obţinut locul I, fiind astfel apreciat de dirijorul şi directorul ansamblului, Nicolae Perescu. De-a lungul timpului, a colaborat cu o serie de ansambluri, între care „Iedera“ din Oţelu-Roşu, „Semenicul“ din Resiţa, „Fluieraşul“ şi „Transilvania“ din Cluj-Napoca, „Haţegana“ din Hunedoara, „Balada Cernei“ din Băile Herculane”, „Timişul“ din Timişoara sau Orchestra Radioteleviziunii Române. A participat la turnee în ţară şi străinătate în ţări precum Italia, Franţa, Elveţia, Danemarca, Suedia, Turcia, Bulgaria, Spania şi Anglia.

Anul 1976 avea să-i aducă lui Stefan Isac înregistrarea primului disc, la Electrecord, în conţinutul căruia s-au evidenţiat melodiile „Mândra mea din Ilova“, „Izvorăl cu apă rece“, „Hai mândro pe luncă-n jos“ sau „Ce mi-e drag vara mi-e drag“. Un an mai târziu vine şi al doilea disc al solistului intitulat „Tineri interpreţi bănăţeni“. Atât melodiile ce se regăsesc de pe cele două discuri, plus altele înregistrate la Radio Bucureşti au fost incluse pe o casetă audio care a apărut pe piaţă în anul 1993. După anul 2000, Stefan Isac a mai înregistrat o casetă audio colectivă, ce conţine colinde, o casetă cu muzică populară din Banat intitulată „Mărie, dragă Mărie“ precum şi una cu muzică de petrecere.

Ştefan Isac este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, iar în urma activităţii susţinute în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu mai multe diplome şi premii de excelenţă.

Astfel, trebuie menţionat şi faptul că, venerabilul folclorist şi scriitor este recompensat în prezent şi cu importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat pentru munca depusă în slujba domeniului artistic şi a culturii locului.

Distincţia i-a fost conferită de Ministerul Culturii din România prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa.

             Mai trebuie adăugat și faptul că, Ștefan Isac întreține o legătură apropiată și permanentă de colaborare și cu celălalt ansamblu folcloric de tradiție din municipiul Caransebeș, respectiv, ”Zestrea Gugulanilor”, ce activează cu deosebit succes în cadrul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, alături de care a luat parte la mai multe spectacole muzicale autentice și emisiuni televizate.

Literatură și tradiție populară în ”Țara Gugulanilor” - Interpretul de folclor Ştefan Isac a lansat un nou material de tipar dedicat Ansamblului Folcloric „Doina Banatului” din Caransebeş

  Pe lângă activitatea sa din domeniul folclorului, reputatul solist de muzică populară Ștefan Isac desfășoară intens și o importantă muncă în domeniul literelor.

  Reputatul artist caransebeșean a lansat recent un nou material de tipar, respectiv, volumul - continuare a cărţii intitulate „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”.

  Scrierea respectivă a apărut în anul 2011, a fost dedicată aniversării a 60 de existenţă neîntreruptă a renumitului ansamblu caransebeşean şi s-a bucurat de un real succes în rândul cititorilor.

  Materialul prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti care au derulat activităţi specifice aici din anul 1951 până în prezent.

 Între personalităţile din domeniul folclorului autentic care se regăsesc în acest volum, se numără, dirijorii Nicolae Perescu, Laci Perescu, Iancu Laurenţiu şi Nicolae Mihăilescu, soliştii Dumitru Chepeţean, Ana Pacatiuş, Mariana Drăghicescu, Livia Ilcău, Florentin Iosif, Achim Nica, Aurelia Fătu Răduţu, Valeria Colojoară, Ștefan Isac, Valeria Arnăutu, Sonia Vlaicovici, Maria Tudora, Minodora Nemeş şi Felician Fărcaşu, dansatorii Nicolae Stănescu, Aurelian Cristea, Afilon Laţcu şi familiile Seracin şi Drăgulete, instructorii de dansuri populare Emil Grădinaru, Petru Izvercianu, Petru Pilu, Ion Marcu, Nicolae Bunei şi Miroslav Tatarici dar şi muzicanţii instrumentişti Luţă Ioviţă, Ion Murgu, Iosif Milu, Petrică Vasile şi familiile Olan și Bălan.
 

  De asemenea, în volumul intitulat „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei” sunt prezentaţi colaboratorii apropiaţi ai ansamblului, între care se evidenţiază Maria Tănase, Ioana Radu, Lucreţia Ciobanu, Alexandru Grozuţă, Ion Lucian şi Emil Gavriş.

  Ediția revăzută și adăugată, lansată cu ocazia tradiționalei manifestări culturale denumită ”Ruga de la Oraș” 2017, prezintă și alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în cadrul primei cărţi, respectiv, noii membri ai Ansamblului Folcloric „Doina Banatului”.

  Despre cartea apărută  la Editura „Opanis” din Galaţi şi despre Ştefan Isac au vorbit Ioan Cojocariu, Adrian Crânganu, Daniela Băcilă, Gheorghe Ţunea, Gelu Stan şi Florin Bojin.

  Autorul a luat decizia de a scrie cele două volume în urma colaborării cu jurnalistul Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”, publicaţie unde cunoscutul interpret de muzică tradiţională întreţine rubrica dedicată folclorului din zona Banatului Montan.
 

  ”Și apariţia noii cărţi a fost sprijinită financiar de Primăria şi Consiliul Local din urbea de pe Timiş şi Sebeş. Ambele volume au apărut în urma discuțiilor avute de mine cu redactorul-șef al săptămânalului Caraş-Severinul în 7 Zile, Adrian Crânganu, care este nașul acestor scrieri. Doresc să le mulțumesc tuturor pentru sprijinul acordat!”, a precizat Ștefan Isac.

  Până în prezent, autorul gugulan a mai lansat alte două apariții editoriale.

  Este vorba despre materialul de tipar intitulat “Luţă Ioviţă - Barbu Lăutaru al Banatului”. În cadrul broşurii, autorul oferă cititorilor biografia cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie muzicală a reputatului taragotist Luţă Ioviţă, dar şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre viaţa acestuia.

  „Un om, un nume” este un alt volum semnat de Ștefan Isac, scriere ce îşi propune să prezinte personalităţile marcante din mai multe domenii de activitate din zona muncipiului Caransebeș.

  Interpretul de folclor s-a născut la 16 mai 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş, și activează în slujba muzicii populare autentice de mai bine de 50 de ani, iar ca solist al Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Doina Banatului” de peste 20 de ani.

  Ştefan Isac este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, iar în urma activităţiilor susţinute în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu mai multe diplome şi premii de excelenţă.

  Astfel, trebuie menţionat faptul că, venerabilul folclorist şi scriitor este recompensat în prezent cu importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat pentru munca depusă în slujba domeniului artistic şi a culturii locului.

  Distincţia i-a fost conferită de Ministerul Culturii din România prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa.

Reputatul jurnalist cărăşean Adrian Crânganu a obţinut Premiul Naţional pentru Presă Scrisă, secţiunea Editorial, acordat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România

Cunoscutul ziarist reșițean face cinste mediei cărășene, fiind laureat al unui premiu deosebit de important!

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România a făcut publice Premiile UZPR pentru anul 2014. Juriul, alcătuit din profesionişti în domeniul mass-media a desemnat recent, dintr-un număr impresionant de materiale, cele mai bune producţii de presă scrisă şi on-line, de radio şi televiziune.

Adrian Crânganu, redactorul-şef al ziarului "Caraș-Severinul în 7 Zile", a câştigat Premiul UZPR pentru Presă Scrisă, secţiunea "Editorial", cu articolul "O mână de oameni", apărut în publicaţia caransebeşeană în data de 4 decembrie 2014.

Premiile vor fi decernate luni, 9 martie, într-un cadru festiv asigurat de Institutul Cultural Român din capitala României.

                       

Imediat după anunțarea câștigătorilor, pagina de socializare a jurnalistului cărășean a fost luată cu asalt de către admiratori, care s-au întrecut în a-i transmite mesaje de felicitare și încurajare.

”Mă simt pur şi simplu copleşit de aprecierile şi felicitările primite şi, de ce să nu recunosc, şi emoţionat... Prietenilor vreau să le mulţumesc pentru că mă citesc şi fără ei n-aş fi luat acest premiu, iar colegilor de breaslă fiindcă sunt alături de mine şi la bine, nu doar la rău, aşa cum de atâtea ori mulţi dintre ei au fost. Şi aş vrea să ştie că Premiul UZPR nu e doar al meu, ci al fiecăruia dintre ziariştii cărăşeni, fiindcă prin el am dovedit, sper, că se poate face presă de calitate şi aici, în Banatul de Munte. Premiul e Cupa, iar eu sunt doar căpitanul care o ridică deasupra capului, însă ea e a intregii echipe. Şi îi asigur că luni, 9 martie, la decernarea Premiilor UZPR pe 2014, la Institutul Cultural Român, la Bucureşti va fi prezent, prin mine, fiecare ziarist din Caraş-Severin. Iar asta este o onoare pentru care vă mulţumesc...”, a declarat publicistul bănăţean Adrian Crânganu.

Jurnalistul s-a născut la Reșița în anul 1962. Activează în media ca şi corector din anul 1991 la cotidianul cărăşean “Timpul”. În paralel cu munca de corector, scrie articole pe teme sociale şi culturale, dar şi o rubrică săptămânală care s-a bucurat de un mare succes în rândurile cititorilor. În anul 1994 este promovat redactor la ziarul respectiv, pe domeniile social şi cultural. După alţi trei ani, Adrian Crânganu a fost numit secretar de redacţie şi, chiar dacă noua funcţie implica cu totul alte responsabilităţi, Adrian Crânganu continuă să scrie de toate, de la articole, editoriale, recenzii, până la simple ştiri. În anul 1997 este avansat secretar general de redacţie la „Timpul”.

În paralel cu activitatea de redactor, colaborează cu Studioul Regional Radio Reşiţa, iar în anul 2003 demisionează de la ziar şi se angajează redactor la Radio.

Un an mai târziu, este solicitat de foştii colegi pentru înfiinţarea unui nou ziar, ca urmare a demisiei în bloc a acestora de la ziarul „Timpul”, şi astfel apare pe piaţă, la Reşiţa, cotidianul „Sud-Vestul”, unde ocupă funcţia de secretar de redacţie şi editorialist. În 2006, este promovat secretar general de redacţie şi apoi redactor-şef adjunct, pentru ca, în anul 2007 să fie numit redactor-şef.

După ce această publicaţie îşi încetează apariţia, în anul 2008, lucrează la săptămânalul municipiului Caransebeş, „Caraş-Severinul în 7 zile”, al cărui redactor-şef este în prezent.

De menţionat şi faptul că, reputatul jurnalist cărăşean este şi autorul a două volume de proză.

       

Jurnalistul sportiv cărăşean Adrian Crânganu: "FC Caransebeş luptă în teren atât împotriva adversarilor cât şi a unor ghinioane inexplicabile!"

Jurnalistul sportiv Adrian Crânganu confirmă adevărul privitor la formaţia FC Caransebeş, grupare ce activează în Liga a II-a, Seria a II-a.

În prezent, cronicarul şi editorialistul reşiţean este redactorul-şef al publicaţiei săptămânale "Caraş - Severinul în 7 zile". Articolele sale de specialitate sunt disponibile atât online pe site-ul www.7-zile.com dar şi în cadrul ziarului în format clasic, la chioşcurile de distribuţie a presei din zona municipiului Caransebeş.

„Formaţia este însoţită de ghinioane teribile în ultima perioadă, nu mi-a fost dat în cariera mea profesională să văd prea multe situaţii de genul. Desigur, am constatat şi unele arbitraje potrivnice formaţiei caransebeşene, dar aceste lucruri nu pot explica lipsa de şansă a jucătorilor gugulani. Sper ca echipa să aibă mai multă baftă în continuare!”, a declarat cunoscutul reprezentant media cărăşean Adrian Crânganu.

De menţionat şi faptul că, următorul joc al băieţilor conduşi de principalul Sorin Bălu, secundul Sorin Gheju şi antrenorul de portari Daniel Doran este unul deosebit de important, adversară fiind cealaltă participantă a judeţului Caraş-Severin în liga secundă, respectiv CS Metalul Reşiţa.

Derby-ul Banatului Montan la fotbal se va desfăşura pe Stadionul Municipal din Parcul “Teiuş” în data de 25 octombrie, începând cu ora 11.

Fotoreporter: Miruna Maria Mihancea

Apariţie editorială la Caransebeş - "Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei" alături de interpretul de folclor Ştefan Isac

Interpretul caransebeşean de folclor Ştefan Isac a debutat în domeniul literelor. Recent a văzut lumina tiparului materialul intitulat „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”.

Volumul în cauză este dedicat aniversării a 60 de existenţă neîntreruptă a renumitului ansamblu caransebeşean şi prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti care au derulat activităţi specifice aici din anul 1951 până în prezent.

Între personalităţiile din domeniul folclorului autentic care se regăsesc în acest volum, se numără, dirijorii Nicolae Perescu, Laci Perescu, Iancu Laurenţiu şi Nicolae Mihăilescu, soliştii Ana Pacatiuş, Florentin Iosif, Achim Nica, Aurelia Fătu Răduţu, Dumitru Chepeţean, Valeria Colojoară, Sonia Vlaicovici, Maria Tudora, Minodora Nemeş şi Felician Fărcaşu, dansatorii Nicolae Ştefănescu, Laţcu Afilon şi familiile Seracin şi Drăgulete, instructorii de dansuri populare Emil Grădinaru, Petru Izvercianu, Petru Pilu, Ion Marcu, Nicolae Bunei şi Miroslav Tatarici dar şi muzicanţii instrumentişti Luţă Ioviţă, Ion Murgu, Iosif Milu, Petrică Vasile şi familia Bălan.

De asemenea, în materialul de tipar intitulat „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei” sunt prezentaţi colaboratorii apropiaţi ai ansamblului, între care se evidenţiază Maria Tănase, Ioana Radu, Lucreţia Ciobanu, Alexandru Grozuţă, Ion Lucian şi Emil Gavriş.

Lansarea cărţii la Caransebeş este programată în perioada 4-6 august, odată cu derularea manifestărilor dedicate aniversării a 60 de existenţă a Ansamblului de cântece şi dansuri „Doina Bantului”.

Interpretul de folclor Ştefan Isac a luat decizia de a scrie acest volum în urma colaborării cu jurnalistul Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”, publicaţie unde autorul întreţine rubrica dedicată folclorului Banatului Montan iar lucrarea a văzut lumina tiparului în urma sprijinului financiar acordat de Primăria şi Consiliul Local Caransebeş.

Ştefan Isac activează în slujba muzicii populare autentice de aproape 50 de ani iar ca solist al Ansamblului de cântece şi dansuri „Doina Bantului” de 20 de ani. Interpretul de folclor s-a născut în anul 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş. Debutul artistic a lui Stefan Isac s-a petrecut în anul 1964, pe scena Casei de Cultură din Caransebeş, odată cu participarea la concursul intitulat „Tinere talente“ unde a obţinut locul I, fiind astfel apreciat de dirijorul şi directorul ansamblului, Nicolae Perescu. De-a lungul timpului, a colaborat cu o serie de ansambluri, între care „Iedera“ din Oţelu-Roşu, „Semenicul“ din Resiţa, „Fluieraşul“ şi „Transilvania“ din Cluj-Napoca, „Haţegana“ din Hunedoara, „Balada Cernei“ din Băile Herculane”, „Timişul“ din Timişoara sau Orchestra Radioteleviziunii Române. A partipat la turnee în ţară şi străinătate în Italia, Franţa, Elveţia, Danemarca, Suedia, Turcia, Bulgaria, Spania şi Anglia. Anul 1976 avea să-i aducă lui Stefan Isac înregistrarea primului disc, la Electrecord, în conţinutul căruia s-au evidenţiat melodiile „Mândra mea din Ilova“, „Izvorăl cu apă rece“, „Hai mândro pe luncă-n jos“ sau „Ce mi-e drag vara mi-e drag“. Un an mai târziu vine şi al doilea disc al solistului intitulat „Tineri interpreţi bănăţeni“. Atât melodiile ce se regăsesc de pe cele două discuri, plus altele înregistrate la Radio Bucureşti au fost incluse pe o casetă audio care a apărut pe piaţă în anul 1993. După anul 2000, Stefan Isac a mai înregistrat o casetă audio colectivă, ce conţine colinde, o casetă cu muzică populară din Banat intitulată „Mărie, dragă Mărie“ precum şi una cu muzică de petrecere.

Ştefan Isac este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România iar în urma activităţii susţinute în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu mai multe diplome şi premii de excelenţă.