Adevăruri istorice - Palatul Împăratului Traian a fost descoperit în localitatea Zăvoi din Banatul Montan

O inedită şi remarcabilă descoperire arheologică, de o importanţă istorică excepţională va aduce comuna Zăvoi din Valea Bistrei în atenţia cercetătorilor de pretutindeni. Aici au fost efectuate săpături care au scos la iveală vestigiile unui palat roman, cu structuri foarte bine conservate, care va aduce informaţii preţioase şi necunoscute până acum de istorici, referitoare la Cultura Daco-Romană.

Construcţia în cauză se află situată pe amplasamentul actualului cimitir comunal şi a fost descoperită la momentul efectuării unei gropi mortuare. Primarul comunei Zăvoi, Antonie Bunei, s-a implicat activ, în faza incipientă, în dezvoltarea săpăturilor din zonă, anunţându-l totodată pe arheologul caransebeşean Adrian Ardeţ despre situaţia apărută. Acesta din urmă, realizând la faţa locului amploarea descoperirii a luat legătura cu directorul Direcţiei judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Caraş-Severin, Ada Cruceanu Chisăliţă care a sprijinit financiar, prin intermediul instituţiei, continuarea săpăturilor şi a cercetărilor de aici.

          În aceste condiţii, echipa condusă de cercetătorul ştiinţific doctor Adrian Ardeţ de la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş a scos la lumină o construcţie complexă estimată la două milenii de existenţă, aparţinând culturii romane. Cel mai probabil, imobilul respectiv a fost construit în toamna anului 101, după Hristos, în timpul Primului Război Daco-Roman desfăşurat între anii 101-102, după Hristos.

          Conform izvoarelor istorice, în acel an, în zona fostei aşezării antice Agmonia de lânga actuala localitate Zăvoi, în apropierea capitalei Daciei, împăratul roman Traian, a sosit cu peste 200.000 de militari, cu gândul să cucerească fortăreaţa Sarmizegetusa, după ce anterior, prin luptă, a supus triburile dacice de la nord de Dunăre, respectiv din zonele Olteniei şi Banatului.

              Însă, din cauza drumului dificil către Sarmizegetusa şi Munţii Orăştiei dar şi a opoziţiei dace, ofensiva romană s-a oprit pe timpul iernii în Valea Bistrei, în zona noilor vestigii descoperite la Zăvoi, unde doveziile ieşite la iveală confirmă înfiinţarea unor aşezăminte. În actualul stadiu de cercetare, arheologul caransebeşean Adrian Ardeţ este de părere că, datorită complexităţii construcţiei, însuşi Împăratul Traian a folosit Palatul descoperit la Zăvoi în timpul iernii dintre anii 101-102, înainte de lupta decisivă cu Decebal şi cucerirea de către romani a Regatului Dac.

Între argumentele care conduc la susţinerea acestei afirmaţii se evidenţiază faptul că, până la această dată, o construcţie aproximativ asemănătoare cu amploarea celei noi descoperite se află numai la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala ulterioarei Provincii romane Dacia ce servea drept sediu al Guvernatorului din aceea vreme, acest edificiu fiind construit abia în anul 160 după Hristos.

Descoperirea „Palatului Împăratului Traian” de la Zăvoi este cu atât mai importantă datorită faptului că acesta a fost construit timpuriu, înainte de cucerirea efectivă a Daciei, în anul 101, după Hristos. De menţionat faptul că, anticul imobil, unic în România prin construcţia sa păstrează în totalitate tradiţia latină de arhitectură pentru clădirile cu impozanţă. Astfel, zidurile au fost realizate din piatră de carieră fasonată, încăperile erau încălzite prin podea, respectiv procedura „Hipocaustum”- specifică doar clădirilor publice unde îşi desfăşurau activitatea, între alţii, şi cei mai înalţi funcţionari romani iar la băi s-a folosit pentru izolare o tehnică şi un amestec special de bucăţi de cărămidă şi mortar „Opus Signinum”, care nu permitea infiltrarea apei în ziduri. De asemenea, până la acest moment, arheologul Adrian Ardeţ a descoperit aici fundaţiile unei săli de aproximativ 100 de metri pătraţi, o baie, o piscină, intrarea în imobil, alături de o parte din curtea interioară unde se află canalele de scurgere ale apelor, pavate cu cărămidă şi, acoperite la rândul lor cu lespezi de piatră.

            După primele cercetări desfăşurate, pentru Palatul antic descoperit în comuna Zăvoi a ieşit la iveală şi o excepţie vizavi de arhitectura romană şi anume faptul că între materialele de construcţie nu se regăseşte şi roca de marmură, iar explicaţia în acest sens constă în faptul că, până în anul 101 după Hristos, romanii încă nu descoperiseră Cariera din actuala localitate Bucova, acest lucru petrecând-se abia dupa cucerirea Daciei din anul 102, după Hristos.

Plecând de la această descoperire şi de la existenţa „Valurilor de Pâmânt” din comuna Zăvoi care au fost construite de romani cu rol de fortificaţie şi aveau o înălţime de zece metri, Adrian Ardeţ consideră că Bătălia de la Tapae pare să se fi desfăşurat în apropierea acestei zone. Tot aici, conform izvoarelor istorice, ar exista şi un monument altar, nedescoperit însă, dedicat victimelor acestei lupte. De menţionat că, Bătălia de la Tapae a fost bătălia decisivă a primului Război Daco-Roman, în care împăratul roman Traian l-a învins pe regele dac Decebal. Până la această dată, istoricii nu au reuşit să identifice cu exactitate zona câmpului de luptă.

            Pe viitor, vestigiile romane din comuna Zăvoi urmează a fi restaurate, conservate şi puse cu adevărat în valoare cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor, Consiliului Judeţean, Direcţiei judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Caraş-Severin, toate acestea ducând la dezvoltarea întregii zone din punct de vedere turistic. În acelaşi timp, săpăturile cu caracter de salvare efectuate până în acest moment, se vor transforma în săpături sistematice iar întrega locaţie va fi constituită într-un sit arheologic, fiind probabile aici şi alte descoperiri de amploare. Rămâne ca, după ce rezultatele cercetarilor de teren vor fi concretizate în studii ştiinţifice, manualele de istorie vor trebui să fie modificate şi completate.

           Până atunci însă, către finele lunii în curs, Direcţia judeţenă pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional şi Primăria comunei Zăvoi întenţionează să organizeze o masă rotundă pe tema descoperirii noilor vestigii romane din Valea Bistrei la care vor lua parte, între alţii, cunoscuţi oameni de ştiinţă de la Muzeele de Istorie din Bucureşti, Cluj Napoca şi Timişoara dar şi autorităţi judeţene şi locale.

Descoperirea recentă a ruinelor „Palatului Împăratului Traian” din comuna Zăvoi şi existenţa „Marilor Valuri de Pâmânt” în apropierea acestei localităţi care au fost construite de romani cu rol de fortificaţie şi aveau o dimensiune de 350 x 350 de metri şi înalte de zece metri, aduc noi indicii istoricilor de pretutindeni referitoare la Bătălia de la Tapae care pare să se fi desfăşurat în apropierea acestei zone.

Tot aici, conform izvoarelor istorice de la Dio Cassius, ar exista şi un monument altar, nedescoperit însă până în prezent de arheologii români. În antichitate, aceste edificii, erau ridicate de romani la locul desfăşurării marilor bătălii iar aici erau oficiate an de an ceremoniale religioase şi procesiuni în memoria militarilor căzuţi în lupte.

De menţionat faptul că, Bătălia de la Tapae a fost bătălia decisivă a primului Război Daco-Roman desfăşurat între anii 101-102, după Hristos, în care împăratul roman Traian l-a învins pe regele dac Decebal şi a cucerit capitala acestuia, Sarmizegetusa, din Munţii Orăştiei. Până la această dată, istoricii nu au reuşit să identifice cu exactitate zona câmpului de luptă, avansând o serie de locaţii situate între comuna Zăvoi şi Porţile de Fier ale Transilvaniei.

           „Agger”-ul sau „Valurile de Pământ” sunt acele construcţii ce au fost folosite de civilizaţia romană pentru apararea unui castru sau a unui alt obiectiv militar sau civil. Trebuie precizat faptul că, „Agger”-ul existent în apropierea comunei Zăvoi a fost cercetat pentru prima dată de academicianul doctor Constantin Daicoviciu în anii '60, însă renumitul arheolog, neavând cunoştiinţe la aceea perioadă despre Palatul roman recent descoperit în localitate, nu a putut explica ceea ce anume au protejat şi fortificat valurile de pământ de aici.

       Arheologul caransebeşean Adrian Ardeţ consideră că, dovezile descoperite la locul construcţiei în cauză indică faptul că, însuşi Împăratul Traian a folosit Palatul de la Zăvoi în timpul iernii dintre anii 101-102, înainte de lupta decisivă cu Decebal şi cucerirea de către romani a Regatului Dac.