Sărbătoarea debutului de primăvară la Caransebeș - Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă organizează o expoziţie tradiţională de mici bijuterii confecţionate prin tehnici “handmade”, derulată sub genericul de “Târgul Mărţişorului” 2018

Mărţişorul, micul obiect-bijuterie prins într-un şnur alb-roşu, este un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii, odată cu venirea primăverii, dar şi al speranţei, fiind dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc şi belşug.

Primul mărţişor a fost şnurul împletit din fir alb şi negru, cel din urmă fiind înlocuit în timp cu un fir roşu, culoare care protejează de rele şi exprimă iubirea în credinţa populară. Albul, la rândul său, semnifică puritate şi energie.

În trecut, mărţişorul era primit de copii, băieţi şi fete, de la părinţi, în dimineaţa zilei de 1 martie. Oamenii credeau că acesta îi fereşte de boli şi de deochi, că vor avea noroc în dragoste şi vor fi mai înstăriţi. Altfel spus, mărțișorul este un talisman care apără de rele pe tot parcursul anului. Primele obiecte ataşate şnurului bicolor au fost monedele de aur şi argint. Au urmat apoi mici bijuterii, de obicei din argint, şi mult mai târziu au apărut mărţişoarele din lemn şi din cânepă. În tradiţia populară, aducătoare de noroc sunt mărţişoarele care au formă de trifoi. Inima este simbol al iubirii, iar ancora, al credinţei.

Caransebeşenii care păstrează tradiţia mărţişorului au posibilitatea, şi în acest an, să cumpere micile simboluri de sezon, din târgul organizat în incinta Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă.

Astfel, instituţia de cultură din urbea de pe Timiş şi Sebeş organizează  cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, în perioada 27 Februarie – 2 Martie 2018, cea de-a VIII-a ediţie a manifestării denumite ”Târgul Mărţişorului''.

          În cadrul acestei acţiuni accentul cade pe obiectul “handmade” şi pe inovaţie, încurajându-se creativitatea în sfera artistică și meşteşugul capabil să fie reînnoit cu noi particularităţi care să comunice prin expresivitate, imaginaţie și simţ al umorului, semnificaţiile mai vechi sau mai noi ale mărţişorului.

          Au fost scoase la vânzare mărtişoare din sticlă de Murano și mărțișoare pictate, cu forme şi mărimi diferite, confecţionate din materiale variate în atelierele unor artizani locali și din zona de vest a țării.

De asemenea, pe lângă mărţişoare, sunt expuse spre comercializare gablonţuri, cadouri deosebite, felicitări şi aranjamente florale.

„Sunt prezentă pentru prima dată la acest eveniment. Mărțisoarele sunt realizate handmade din materiale precum piele naturală, fetru, dantelă, lemn și sticlă. Pentru mine, confecționarea de mărțișoare și alte obiecte decorative este un hobby de care nu mă pot lipsi”, a declarat Adriana Zaharescu din satul Zervești, comuna Turnu Ruieni.

“Acțiunea este una deosebit de necesară și utilă pentru artiștii și micii meșteșugari din zona municipiului Caransebeș. Am adus spre comercializare, în principal, mărțișoare realizate din pietre prețioase și bijuterii”, a spus Adina Tunaru din Caransebeş, prezentă de altfel, la toate cele şapte ediţii precedente ale “Târgului Mărţişorului”.

“Acesta este primul an când vin la eveniment cu mărțișoare și cadouri de Paști. Obișnuiesc să lucrez cu dragoste de dimineața până seara la obiectele expuse și sper să fie apreciate de vizitatori”, a precizat caransebeșeana Maricica Cantemir.

Mai mult, tot aici sunt expuse spre comercializare şi mărţişoare frumos mirositoare, confecţionate din săpun natural.

Acţiunea este organizată sub coordonarea managerului instituţiei de cultură, Adrian Ardeţ, cu implicarea Dorinei Grecu.

“Gama de mărțișoare prezentată anul acesta este mai diversificată față de anii precedenți. Prin această manifestare ne propunem să promovăm tradiționalul și autenticitatea, valori specific românești. Vă așteptăm cu drag la eveniment şi vă dorim tuturor o primăvară frumoasă!”, a adăugat organizatorul și reprezentatul instituției de cultură, Dorina Grecu.

De adăugat şi faptul că, “Târgul Mărţişorului” de la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă poate fi vizitat de publicul larg, zilnic, între orele 10:00 - 18:00, intrarea fiind gratuită.

Căsuţe de poveste - “Târgul de Crăciun” de la Caransebeş pune la dispoziţia doritorilor cele mai variate produse specifice Sărbătorilor de Iarnă, din toate gamele şi pentru toate gusturile şi buzunarele

Centrul Civic al municipiului din “Ţara Gugulanilor” este deosebit de animat în această perioadă de mii de gugulani şi turişti veniţi să vadă “Târgul de Crăciun” de aici.

În cadrul celei de-a III-a ediţii a evenimentului, doritorii au ocazia să achiziţioneze cadouri pentru cei dragi dintr-o gamă diversificată de produse specifice Sărbătorilor de Iarnă.

Astfel, Primăria Municipiului Caransebeş şi Serviciul Public “Piaţa Gugulanilor” au pus la dispoziţia micilor comercianţi şi producători din întreaga ţară 20 de căsuţe din lemn, acestea fiind situate pe strada Mitropolit Nicolae Corneanu.

Aici se găsesc spre vânzare în cadrul unor oferte speciale articole vestimentare şi de încălţăminte, bijuterii, jucării, obiecte de artizanat, ceramică pictată, sau produse alimentare ecologice precum preparate tradiţionale din carne de porc, dulciuri, cozonaci, turtă dulce, ciocolată de casă şi porumb fiert.

Mai mult, mirosul de mici la grătar şi de vin fiert cu mirodenii îmbie caransebeşenii să se oprească la o gustare. Preţul unui mic cu muştar şi pâine este de trei lei, iar costul unui pahar de vin fiert este de cinci lei.

”Ne-am oprit să servim câte patru Mici de Deva cu mult muştar şi cartofi prăjiţi. Este destul de rece astăzi dar, ne-am încălzit cu câte un pahar de vin fiert!”, a declarat Săndel, un tânăr venit cu prietenii la Caransebeş din localitatea învecinată Turnu Ruieni.

“Am cumpărat un colăcel de caltaboş de porc cu opt lei, mi-a fost poftă de acest  produs tradiţional. Sper să aibă gustul acela autentic, de la sat. Voi mai reveni la târg şi pe viitor, să mai cumpăr şi cârnaţi afumaţi şi jumări, căci, aceste preparate savuroase nu trebuie să lipsească de pe masa gugulanilor în perioada Sărbătorilor de Iarnă”, a afirmat Daniela Rotaru, o pensionară domiciliată în urbea de pe Timiş şi Sebeş.

Şi alţi comercianţi din cadrul târgului au, de asemenea, vânzări importante. Este vorba despre cele două căsuţe unde se prepară ”Kurtos Kalacs”, cu zahăr caramelizat şi nucă, cocos sau scorţişoară. Preţul unui astfel de cozonac este de 5 sau 10 lei, în funcţie de gramaj.

“Am venit cu produsele noastre culinare tradiţionale la Târgul de Crăciun de la Caransebeş tocmai de la Odorheiul Secuiesc. Vânzările ne mulţumesc, chiar dacă suntem abia în primele zile ale evenimentului, însă, sperăm la şi mai bine. Le dorim poftă bună gugulanilor şi îi aşteptăm la căsuţa noastră!”,  a spus Maria, o mică comerciantă din judeţul Harghita.

“Suntem prezenţi la târg la cea de-a III-a ediţie consecutiv cu articole vestimentare şi cu obiecte de ceramică autentice la preţuri accesibile şi negociabile. Sper să aprecieze şi caransebeşenii produsele noastre”, a menţionat Daniela, comerciantă din judeţul Argeş.

De altfel, “Târgul de Crăciun” este la dispoziţia tuturor celor care sau hotărât deja, sau nu, cu privire la cadourile de sezon pentru cei dragi.

“Mi-au plăcut mult jucăriile de aici, dar şi o pereche de papucei îmblăniţi. Sper ca Moş Nicolae să îmi aducă aceste cadouri pentru că am fost foarte cuminte anul acesta!”, a precizat tânăra caransebeşeană Delia Irina, venită la târg cu părinţii săi.

“Doresc să achiziţionez mai multe cadouri pentru prietena mea. Nu ştiu exact ce anume, însă, cred că voi lua ceva de aici, poate, o căciulă pufoasă. Oricum, în toată această perioadă sunt prea multe cheltuieli”, a spus tânărul Alin Marcu, în timp ce muşca cu poftă dintr-un porumb fiert.

De menţionat şi faptul că, “Târgul de Crăciun” este o manifestare tradiţională pentru perioada Sărbătorilor de Iarnă în municipiul de pe Timiş şi Sebeş şi se derulează până la începutul anului viitor.

“In Memoriam - General Ioan Drăgălina”: Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş va organiza un eveniment cultural menit să comemoreze o sută de ani de la jertfa militarului gugulan pe câmpul de luptă al Primului Război Mondial

Generalul erou Ioan Drăgălina va fi omagiat la Caransebeş cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la moartea sa pe frontul de luptă al identităţii şi demnităţii naţionale.

Evenimentul cultural-comemorativ va consemna o expoziţie de fotografii şi documente inedite privitoare la viaţa şi activitatea luptătorului gugulan, elemente din arhiva personală a reputatului istoric Liviu Groza, precum şi o sesiune de comunicări susţinută de personalităţi din lumea academică românească.

Manifestarea omagială se va desfăşura în data de 8 noiembrie, începând cu ora 10:00, la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă.

Omul de cultură caransebeşean Liviu Groza vorbeşte întotdeauna cu admiraţie şi vădită emoţie când oferă detalii privitoare la activitatea militară a reputatului luptător bănăţean. Mai mult, istoricul obişnuieşte să prezinte publicului informaţii şi fotografii inedite despre militarul caransebeşean.

“În întreaga Europă sunt manifestări dedicate Primului Război Mondial, şi era firesc ca şi Caransebeşul să organizeze asemenea acţiuni. Când spun aceasta, mă refer la faptul că, spre bucuria şi mândria noastră de bănăţeni, oraşul nostru a dat un erou naţional, pe Generalul Ioan Dragalina. În acest sens, vom organiza la muzeu o expoziţie cu documente originale precum scrisori  şi fotografii, dar şi altele, toate legate de viaţa şi activitatea generalului”, a declarat Liviu Groza.

Tot cu această ocazie, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul de pe Timiş şi Sebeş va găzdui şi Conferinţa Naţională “Omagiu Eroului Naţional Ioan Drăgălina, la o sută de ani”.

“În cadrul acestei manifestări, vor susţine prezentări personalităţi din lumea academică, printre care Ioan Păun-Otiman şi Ioan-Aurel Pop. Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Primăria Municipiului Caransebeş vor fi, de asemenea, alături de noi. Prezenţi la eveniment vor fi şi reprezentanţii Muzeului Naţional din Timişoara, precum şi ai Muzeului Militar din Bucureşti, ai Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Caransebeş, şi ai Primăriei Turnu Ruieni şi Şcolii Gimnaziale din Borlova, dar am invitat la eveniment şi cadre militare active şi veterani de război”, a precizat şeful de secţie din cadrul muzeului, Bogdana Branca-Negrei.

“Anul acesta aniversăm o sută de ani de la trecerea eroului nostru în nefiinţă. Vom organiza o manifestare deosebită, care să atingă un moment sensibil şi important al spiritualităţii româneşti din această parte de ţară. Mulţumesc tuturor colaboratorilor şi reputatului istoric Liviu Groza pentru că ne sunt alături!”, a menţionat managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul de pe Timiş şi Sebeş, Adrian Ardeţ.

Generalul Ioan Drăgălina s-a născut la Caransebeş în data de 16 decembrie 1860, fiind descendentul unei vechi familii de grăniceri din Banat şi a decedat la Bucureşti, la 9 noiembrie 1916, în urma rănilor suferite în Primul Război Mondial, în Defileul Jiului, lângă Mănăstirea Lainici.

Ioan Drăgălina a urmat clasele primare şi cele militare la Caransebeş, iar pregătirea militară a efectuat-o la Timişoara şi la Academia de Război de la Viena. În anul 1887, generalul s-a alăturat Armatelor Române, prilej cu care i s-au recunoscut gradele şi pregătirea militară. În anul 1916 a fost comandantul Diviziei I la Turnu Severin, iar în luptele pentru cucerirea Orşovei şi a Culoarului Timiş - Cerna soldaţii din subordine s-au acoperit de glorie. În luna octombrie a aceluiaşi i s-a încredinţat comanda Armatei I-a şi luptând pe front, este rănit grav, ceea ce îi va aduce, din păcate, moartea.

Astfel, Primul Război Mondial îl găseşte în anul 1916 pe Ioan Drăgălina în Valea Jiului, ca urmare a declanşării unei masive ofensive germane şi austro-ungare aici, conduse de generalul Paul von Kneussl.

În dimineaţa zilei de 11 octombrie 1916 generalul Drăgălina primeşte ordin să se deplaseze la Craiova, unde este numit în funcţia de comandant al Armatei I. În dimineaţa zilei de 12 octombrie, generalul ia o maşină, un şofer şi doi ofiţeri și pleacă personal pe câmpul de luptă, în recunoaştere, pentru a vorbi cu comandanții aflaţi în primele linii, deoarece legăturile cu unităţile înaintate erau întrerupte. Ajunge în primele linii şi trece podul din apropierea Mănăstirii Lainici, unde s-a spovedit şi s-a împărtăşit. La întoarcere, podul este cuprins într-un schimb de focuri. Maşina trece în viteză pe pod prin ploaia de gloanţe, scăpând de asediul germanilor, însă, câteva gloanţe îşi ating, totuşi, ţinta. Generalul este rănit de două gloanţe în braţul stâng şi în omoplat. A fost transportat la spitalul din Târgu Jiu, apoi la Craiova şi, în final, la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureşti, unde i se amputează braţul.

Din păcate, chiar şi cu braţul amputat, rana i s-a infectat grav, septicemia s-a instalat în organism, iar astfel, în data de 9 noiembrie 1916, patriotul bănăţean a trecut în nefiinţă. La funeraliile acestuia au luat parte Regele, miniştri, parlamentari, oameni de cultură, ataşaţi militari străini în România. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor - Bellu Militar.

În urbea de pe Timiş şi Sebeş există încă din anul 1943 un monument din bronz dedicat memoriei Generalului Ioan Drăgălina, realizat de sculptorul Mihai Onofrei, şi care reprezintă “Simbolul Unităţii Naţionale” pentru gugulani.

Statuia este inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Caraş-Severin cu codul CS-III-m-B-11239.

Totodată, pe faţada imobilului unde a domiciliat generalul Ioan Drăgălina în municipiul Caransebeş, de pe strada Ardealului, numărul 6, este amplasată o plachetă comemorativă, care aminteşte de vitejia şi jertfa luptătorului gugulan.

“Omul sfinţeşte locul” – Istoricul caransebeşean Liviu Groza a participat în comuna Turnu Ruieni la un eveniment cultural-artistic dedicat comemorării Generalului Ioan Drăgălina şi profesorului universitar Trandafir Cocârlă

Şcoala Gimnazială „Trandafir Cocârlă” din Turnu Ruieni a găzduit o manifestare cultural-artistică desfăşurată sub genericul „Omul sfinţeşte locul”, menită să-i readucă în memoria publicului pe cei doi fii reprezentativi ai comunei, de la a căror trecere în eternitate au trecut 100, şi respectiv 25 de ani – Generalul Ioan Drăgălina, şi profesorul universitar şi politicianul Trandafir Cocârlă.

Despre importantul luptător bănăţean a vorbit reputatul om de cultură caransebeşean Liviu Groza, care a dat asistenţei detalii inedite privitoare la activitatea sa militară.

Generalul s-a născut la data de 3 decembrie 1860, fiind descendentul unei vechi familii de grăniceri din Banat şi a decedat la Bucureşti, la 24 octombrie 1916, în urma rănilor suferite în Defileul Jiului, lângă Mânăstirea Lainici. Ioan Drăgălina a urmat clasele primare şi cele militare la Caransebeş, iar pregătirea militară a efectuat-o la Timişoara şi la Academia de Război de la Viena. În anul 1887, generalul s-a alăturat Armatelor Române, prilej cu care i s-au recunoscut gradele şi pregătirea militară. În anul 1916 a fost comandantul Diviziei I la Turnu Severin, iar în luptele pentru cucerirea Orşovei şi a Culoarului Timiş - Cerna soldaţii din subordine s-au acoperit de glorie. În luna octombrie i s-a încredinţat comanda Armatei I-a şi luptând pe front, a fost rănit grav. A fost transportat la spitalul din Târgu Jiu, apoi la Craiova şi, în final, la Bucureşti.

“Spre finalul vieţii sale, patriotul român a fost rănit în braţ de o rafală de mitralieră în luptele de pe Valea Jiului. Ajuns pe patul spitalului din Bucureşti, generalul l-a întrebat pe doctor cum s-ar putea întoarce mai repede pe câmpul de luptă, tratându-se braţul sau prin amputarea acestuia. Medicul i-a răspuns că ultima dintre proceduri este cea eficientă, iar eroul român a ordonat tranşant: Taie-l, îmi va ajunge şi un singur braţ să înfrâng inamicul”, le-a spus istoricul Liviu Groza elevilor din comuna Turnu Ruieni.

Din păcate, rana de la braţ i s-a infectat iar, în octombrie 1916, patriotul bănăţean a trecut în nefiinţă. La funeraliile acestuia au luat parte Regele, miniştri, parlamentari, oameni de cultură, ataşaţi militari străini în România. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor - Bellu Militar.

În urbea de pe Timiş şi Sebeş există încă din anul 1943 un monument dedicat memoriei Generalului Ioan Drăgălina, şi care reprezintă “Simbolul Unităţii Naţionale pentru caransebeşeni”, după cum menţionează venerabilul Liviu Groza.

Cunoscutul om politic Nicolae Iorga a anticipat încă din anul 1916 inaugurarea unui astfel de edificiu. Acesta a menţionat la oficiile funerare ale generalului faptul că “Nu mai avem lacrimi acum să-l comemorăm pe acest erou, însă, va veni momentul când caransebeşenii îi vor ridica un momument care să-i cinstească faptele…”

“Monumentul generalului român a fost sfinţit de episcopul Veniamin Nistor care i-a îndemnat pe caransebeşenii prezenţi la manifestare să nu treacă niciodată nepăsători pe lângă această statuie”, le-a mai precizat Liviu Groza elevilor de la Şcoala Gimnazială „Trandafir Cocârlă”.

În continuarea evenimentului denumit „Omul sfinţeşte locul”, reprezentanţii administraţiei şi ai unităţii de învăţământ de aici au vorbit despre viaţa şi activitatea lui Trandafir Cocârlă.

Acesta s-a născut în comuna Turnu Ruieni, la data de 4 aprilie 1929, şi a trecut în nefiinţă, la 62 de ani, în data de 27 ianuarie 1991.

A fost profesor universitar şi politician în perioada comunistă, prim-secretar al judeţului Caraş-Severin, ministru al Energiei, dar şi ambasadorul României la Viena.

Prin poziţia sa, Trandafir Cocârlă a contribuit la dezvoltarea Banatului Montan. I se datorează realizarea unor mari proiecte energetice, industriale, de cultură, turism şi învăţământ, pe întreg teritoriul judeţului Caraş-Severin.

De altfel, în trecut, Liviu Groza a dus o vastă activitate de cercetare la Viena, cu implicarea fostului ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Austria şi susţinerea financiară acordată de fostul mitropolit Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae Corneanu. Aici, a colaborat cu cercetătorul de specialitate Alexander Krischan şi cu doctorul Rainer Egger, directorul Arhivelor de Război din capitala Austriei, care i-au pus la dispoziţie documente de o inestimabilă valoare.

Ulterior, cei prezenţi la evenimentul comemorativ derulat în comuna Turnu Ruieni au vizitat expoziţia dedicată Generalului Ioan Drăgălina, alcătuită din cărţi şi ziare din Primul Război Mondial, dar şi din fotografii şi documente inedite din colecţia personală a istoricului caransebeşean Liviu Groza.

La final, participanţii la acţiune s-au deplasat pe ritmurile muzicii de fanfară în parcul din centrul comunei, unde au depus coroane de flori la bustul lui Trandafir Cocârlă.