“Cetăţile din culoarul Timiş-Cerna - Istorie şi legendă” este titlul unei noi expoziţii personale avându-l ca autor pe venerabilul om de cultură caransebeşean Liviu Groza

Reputatul istoric îşi continuă cu minuţiozitate munca de cercetare a trecutului zonei de vest a ţării.

Astfel, noi detalii deosebit de importante privitoare la istoria Banatului Montan au fost prezentate publicului caransebeşean.

Consiliul Judeţean, Primăria Municipiului Caransebeş, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă şi Casa de Cultură „George Suru” au organizat sub genericul de “Cetăţile din culoarul Timiş-Cerna - Istorie şi legendă”, o nouă expoziţie cu elemente inedite aflate în colecţia personală a scriitorului Liviu Groza.

Evenimentul a avut loc în sala "Constantin Daicoviciu" de la muzeul din Caransebeş, cu participarea oficialităţilor locale şi a unui public avizat, iubitor de istorie.

“Am hotărât să aducem în atenţia publicului o serie de hărţi şi documente ce au fost strânse de Liviu Groza prin munca sa de o viaţă. Sunt expuse peste 40 de elemente aduse de autor de la Arhivele de Război din Viena, privitoare la cetăţile din culoarul Timiş-Cerna. În continuare, cu aportul venerabilului istoric, vom organiza o expoziţie dedicată Zilei de 1 Decembrie 1918 şi participării delegaţiei de aici, cea mai numeroasă din întreg Banatul, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia”, a declarat managerul Casei de Cultură „George Suru”, Ioan Cojocariu.

În trecut, Liviu Groza a dus o vastă activitate de cercetare la Viena, cu implicarea fostului ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Austria Trandafir Cocârlă şi susţinerea financiară acordată de fostul mitropolit Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae Corneanu. Aici, a colaborat cu cercetătorul de specialitate Alexander Krischan şi cu doctorul Rainer Egger, directorul Arhivelor de Război din capitala Austriei, care i-au pus la dispoziţie documente de o inestimabilă valoare.

Pentru venerabilul om de cultură, expoziţia a avut şi un caracter sentimental, iar Liviu Groza a prezentat atenţiei publicului informaţii unice şi calitative despre insula Ada Kaleh şi cetăţile Mehadia, Turnu Ruieni şi Caransebeş.

Aceste obiective istorice au avut un rol deosebit de important în strategia de apărare a graniţiei imperiale împotriva ofensivei otomane, în perioada cuprinsă între anii 1500-1800.

“Un loc aparte îl ocupă şi harta ce înfăţişează Lupta de la Lugoj din anul 1695. Atunci şi-a pierdut viaţa generalul Federico Veterani, luptător care, cu şapte ani mai devreme a eliberat cetatea Caransebeşului de sub dominaţie otomană. În anul 1688, generalul i-a propus inginerului Visconti să pregătească documentaţia pentru refortificarea cetăţii de pe malurile râurilor Timiş şi Sebeş, planurile şi etapele de refortificare în cauză fiind deosebit de importante”, a afirmat Liviu Groza.

Prin organizarea acestei manifestări, reputatul autor a dorit să pună în valoare trecutul veritabil şi legendele ţesute în jurul acestor obiective istorice.

“Am convingerea că, expoziţia ce a prezentat aceste hărţi şi documente inedite, precum şi detaliile pe care le-am împărtăşit asistenţei au stârnit un interes deosebit, iar cei prezenţi au plecat acasă cu un bagaj bogat de informaţii preţioase”, a mai declarat omul de cultură caransebeşean.

Toate materialele expoziţionale au fost donate de Liviu Groza Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, în ideea organizării aici a unei expoziţii cu caracter permanent dedicate cetăţii Caransebeşului.

“Doresc să-i mulţumesc autorului pentru nobilul său gest de donaţie ce ne onorează deplin. Am luat decizia ca sala expoziţională ce va fi inaugurată aici în perioada următoare să poarte numele lui Liviu Groza. Este cel mai mare spaţiu expoziţional din această instituţie de cultură, urmând să fie dotată ultra-modern”, a adăugat managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Adrian Ardeţ.

             De menţionat şi faptul că, recent, istoricul caransebeşean a mai prezentat publicului sub genericul de “Hărţi vieneze ale Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13”, o altă expoziţie elocventă incluzând hărţi, documente de război şi fotografii vechi.

“Săptămâna de Aventură” la poalele Muntelui Mic - Elevii caransebeşeni au petrecut zile de maximă distracţie şi relaxare în mijlocul naturii în cadrul proiectului educaţional denumit “Responsabilitate, Implicare, Şcoală şi Comunitate”

20 de elevi caransebeşeni cu vârste de 14 şi 15 ani au beneficiat de cinci zile de aventură şi distracţie montană în zona Muntelui Mic.

“Săptămâna de Aventură” a programat recent o serie de activităţi diversificate, sportive şi de relaxare în natură, cu condiţii de cazare şi masă, toate acestea oferite prin intermediul taberei de vară a Clubului Montan din municipiul Caransebeş. 

Cei 20 de elevi au fost beneficiari ai Programului educaţional de sprijin R.I.S.C. “Responsabilitate, Implicare, Şcoală şi Comunitate”, implementat de Organizaţia pentru Strategii şi Programe de Dezvoltare şi finanţat de societatea TMD Friction Caransebeş.

Un criteriu de selecţie pentru participarea la acest program de iniţiere în alpinism şi drumeţii montane a fost media de admitere la liceu şi mediile anuale obţinute în anul şcolar 2014-2015. Copiii au cunoscut acest fapt încă de la începutul anului, iar astfel, mulţi dintre aceştia s-au ambiţionat şi autodepăşit pentru a putea să obţină atât un loc bun la liceu, dar şi un loc în tabără.

„Nu ar fi fost posibile toate acestea fără sprijinul financiar al finanţatorului: nici consilierea psihologică, nici activităţile nonformale din timpul anului şcolar, nici orele de matematică şi limba română gratuite pentru elevi, nici masa caldă de dinaintea meditaţiilor, nici această tabără, pentru majoritatea copiilor fiind chiar prima din viaţa lor şi poate şi ultima. Prin urmare, copiii au avut posibilitatea să se cunoască mai bine între ei, să se cunoască pe sine, să-şi testeze limitele, să-şi înfrunte temerile. Toate activităţile coordonate de Cornel şi Ana Maria Galescu, de nea Mircea Socaciu şi Adi Irimia au fost în premieră chiar şi pentru mine, adult fiind. Să vezi un copil care are stima de sine scăzută că se luptă să ajungă în vârful unei pante înclinate la 45 de grade sau să urce până sus pe panoul de căţărare, este un succes. Ori să asculţi un copil care este excesiv de timid, introvertit, cum povesteşte cu entuziasm despre ce au realizat şi simţit într-o zi de tabără, iar vorbăreţii grupului îl ascultă cu respect, iarăşi este o reuşită pentru acest tip de program”, a declarat managerul de proiect Emanuela Budimir.

„Am învăţat atât de multe din jocurile şi activităţile din tabără, nu credeam că se poate aşa ceva. Orice joc, orice activitate a avut părţi educative pe care să le putem folosi mai apoi în viaţa de zi cu zi. Mi s-a părut extraordinar acest fapt”, a spus tânărul Dănuţ.

De asemenea, drumeţiile montane pe Dobreasca, la Cuntu, la Turnul lui Ovid, la Gheara de Urs, au încununat tabăra cu panorame feerice, peisajele frumoase regăsindu-se în sutele de fotografii efectuate de copii.

“Cornel Galescu şi Mircea Socaciu i-au învăţat pe elevi mici secrete ale muntelui, dozarea efortului în drumeţii, ce echipament este potrivit pentru vreme bună, pentru vreme ploioasă. Receptivi şi atenți, energici și doritori, au spus că n-ar mai pleca din tabără, deşi la început au fost uşor reticenţi la schimbare, oraş versus natură. Instructorii au fost plăcut surprinşi de agilitatea şi perseverenţa copiilor, unii dintre ei dovedindu-se foarte talentaţi şi le-a propus să înceapă un program serios de antrenament sportiv de escaladă pe panou şi stâncă pentru viitoare performanţe în competiţiile de profil. Alpinismul este un sport dur fizic şi psihic, dar cu rezultate pozitive evidente în comportamentul celor care îl practică, în atitudinea faţă de natură şi nu în ultimul rând, în modul de viaţă sănătos pe care îl adoptă”, a precizat animatorul socio-cultural din cadrul programului Mihaela Pral.

„Tot programul din timpul şcolii a însemnat pentru mine un real ajutor la învăţătură şi un sprijin bun pentru viitor.  Mi-am făcut prieteni şi mi-am îmbunătăţit stilul de învăţare... Iar în tabără, o ocazie specială pentru mine, am putut să-mi testez limitele, am descoperit multe la mine despre care nu ştiam. De exemplu: faptul ca am reuşit în toate probele, m-a făcut să cred mai mult în mine şi, cu complimentele şi încurajările îndrumătorilor, mi-am îndreptat chiar şi gândurile” a spus Roxana.

„A fost ceva de vis, de neuitat. Dă-le-n colo de telefoane sau de internet măcar o săptămână. O experienţă frumoasă şi foarte bună pentru noi, pe lângă mişcare a fost şi elementul cheie: distracţia”, a menţionat entuziasmat Darius.

„Aceasta tabără a fost distractivă, interesantă, am descoperit lucruri noi şi mi-am depăşit multe temeri. Mi-a placut enorm şi m-aş întoarce de fiecare dată când aş avea ocazia. Am avut onoarea şi bucuria să îl cunosc pe Coco Galescu, de a ne fi instructor și un bun prieten. Am rămas surprinsă de ce locuri frumoase există chiar în apropierea Caransebeşului, locuri care nu credeam că există, fiindcă n-am mai urcat pe Muntele Mic până acum”, a precizat tânăra Denisa.

Săptămâna de aventură a fost completată de vizita subcomisarului de poliţie Sorin Andriţoi de la Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog din Reşiţa, care le-a prezentat copiilor materiale sugestive despre pericolul consumului de droguri. Dialogul purtat cu un specialist în acest domeniu le-a deschis ochii, iar, după o săptămână de adrenalină şi trăiri intense în mijlocul naturii, tinerii au concluzionat că urâţenia umană provocată de dependenţa de droguri nu este o opţiune pentru cineva care îşi doreşte un viitor bun.

„Odată cu încheierea aventurii în natură, viitorii noştri liceeni au ieşit din programul de sprijin ca beneficiari direcţi, însă au posibilitatea să revină în program ca big brothers şi, cu responsabilitatea impusă de acest rol, să ajute la rândul lor la reabilitarea la învăţătură a colegilor lor mai mici în anul şcolar următor. De altfel, echipa de proiect şi profesorii de sprijin, nu îi vor abandona pe cei mari, consilierea psihologică poate continua dacă ei vor solicita ajutorul, şi cu siguranţă îi vom coopta în activităţile organizaţiei ca voluntari, fiindcă am ajuns să îi îndrăgim de când lucrăm cu ei şi ne pasă de viitorul lor”, a menţionat preşedintele Organizaţiei pentru Strategii şi Programe de Dezvoltare, Mariana Ionescu.

             De adăugat şi faptul că, programul de vacanţă R.I.S.C. va continua în luna august cu activităţi şi pentru alţi copii din clasele V-VII. Vor fi întreprinse acţiuni de ecologizare a zonelor limitrofe oraşului, în special zona Teiuş-Corcana, activități recreative prin joc şi artă, activităţi de tip job-shadowing la finanţatorul programului, societatea TMD Friction Caransebeş.