Multiculturalitate în “Ţara Gugulanilor” - Galeria de Artă “Corneliu Baba” a Casei de Cultură “George Suru” a găzduit vernisajul "Expoziţiei Internaţionale de Artă Modernă 2016"

”Simpozionul Internaţional de Sculptură Monumentală în Travertin”, cea mai importantă manifestare culturală din România dedicată artei monumentale moderne, este în plină derulare în urbea de pe Timiş şi Sebeş.

Galeria de Artă „Corneliu Baba” a Casei de Cultură „George Suru” a găzduit vernisajul Expoziţiei Internaţionale de Artă Modernă, cu lucrări de grafică şi sculptură mică, realizate de artiştii participanţi la cea de-a XIV-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală de la Caransebeş.

Simpozionul este onorat de participarea unui număr de 11 reputaţi artişti. Este vorba despre: Andre Naegelan - Franţa, Agnessa Petrova - Bulgaria, Hermann Gschuider – Austria, Carlos Monge - Mexic, Thierry Ferreira - Portugalia, Jorge Schroder - Brazilia, Ayhan Kayapinar – Turcia, Klaus Hunsicker - Germania, Jose Miguel Fonseca - Chile, Samia Monsef - Egipt şi Eugen Petri din România.

La manifestare au luat parte artiştii sculptori, primarul Felix Borcean, viceprimarul Marius Isac, fostul edil-şef al municipiului şi iniţiatorul, în urmă cu 14 ani, al acestui eveniment cultural de anvergură mondială, Marcel Vela, precum şi Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură “George Suru”, dar şi alţi iubitori ai artei moderne.

Lucrările expuse sunt din marmură, andezit, travertin sau bronz, unele dintre acestea fiind create chiar la Caransebeş, în răstimpul celor două săptămâni cât artiştii au sculptat statuile monumentale în Tabăra de creaţie ce este situată în incinta fostului Târg de animale din zona Splaiului Sebeş.

“Artiştii şi-au exprimat dorinţa de a dona o parte dintre aceste lucrări, care să rămână la Caransebeş, ca un fond pentru viitorul muzeu al artei moderne, în măsura în care organizatorii vor putea materializa această intenţie”, a declarat managerul instituţiei de cultură, Ioan Cojocariu.

„Faptul că aceste opere de artă pe care le-aţi realizat şi expus aici rămân în continuare în oraşul nostru înseamnă o mare onoare pentru noi. Vom fi, astfel, prima localitate din România unde, într-un spaţiu mic, vom avea cei mai mulţi sculptori din toată lumea, care expun piese extraordinare. În acest an, patrimoniul oraşului va număra 112 sculpturi, ceea ce înseamnă că vor fi aproximativ 80 de artişti din toată lumea care îşi vor găsi locul în acest muzeu. Poate acum nu ne dăm seama de dimensiunea lucrurilor care se întâmplă la Caransebeş, dar sunt convins că peste ani, peste secole, când noi vom fi amintire, acest muzeu va fi reprezentativ pentru toată Europa. Pentru toate aceste motive, dar şi pentru că în piesele pe care le realizaţi vă veţi lăsa aici o parte din visele, din gândurile și din vieţile dumneavoastră, vă mulţumesc!”, a precizat fostul primar gugulan, Marcel Vela.

”Simpozionul Internaţional de Sculptură Monumentală în Travertin” 2016 este organizat în perioada 16 iunie-16 iulie, de Primăria Municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură “George Suru”, sub coordonarea şi implicarea atentă a cunoscutului artist Eugen Petri.

De adăugat că, anterior ”Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Travertin”, la Caransebeş s-au mai derulat în ultimii ani ediţii ale “Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Lemn”, ocazii cu care au fost create 33 de monumente, ediţii ale “Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Marmură”, în cadrul cărora au mai fost realizate alte 33 opere de artă, precum şi ediţii ale ”Simpozionul Internaţional de Sculptură Monumentală în Andezit”, ocazii cu care patrimoniul cultural al municipiului din “Ţara Gugulanilor” s-a îmbogăţit cu încă 33 de creaţii artistice de anvergură.

Lucrările artistice respective sunt amplasate în Parcul “Teiuş” şi în Parcul tematic de sculptură monumentală situat la intrarea în municipiul Caransebeş, pe şoseaua dinspre Reşiţa, în cartierul Valea Cenchii.

“Şi am plecat cu autobuzul!” Caransebeşenii beneficiază de transport public local în regim de gratuitate, efectuat prin intermediul unor autovehicule ultramoderne

Serviciul public de transport local reintrodus recent în urbea de pe Timiş şi Sebeş, după mai bine de 15 ani de inexistenţă, se desfăşoară în regim de gratuitate pentru locuitorii municipiului din “Ţara Gugulanilor”.

Utilitatea de transport se derulează în administrarea şi organizarea Societăţii “Transal Urbis”, prin intermediul unui număr de patru autovehicule ultramoderne marca “Euro Bus Diamond”, achiziţionate de Municipalitate prin licitaţie.

Autobuzele sunt de culoare galbenă, au platformă joasă, facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi, fiind dotate cu motoare Euro 6, afişaj electronic, internet wireless, aer condiţionat, dar şi camere de filmat, pentru siguranţa călătorilor.

“Am propus Consiliului Local ca transportul în comun să fie gratuit pentru caransebeşeni. Până la urmă, autobuzele au fost achiziţionate cu fonduri de la bugetul local, adică din taxele şi impozitele plătite de concitadinii mei, iar ei, merită astfel, un transport public de călători gratuit, confortabil şi de calitate”, a declarat primarul municipiului Caransebeş, Marcel Vela.

Astfel, conform regulamentului adoptat de aleşii locali caransebeşeni, au gratuitate la transport: veteranii şi văduvele de război, persoanele persecutate din motive politice în perioada comunistă, luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, persoanele cu grad de handicap grav, însoţitorii persoanelor cu handicap grav şi asistenţii personali ai persoanelor cu handicap, aceste categorii de persoane beneficiind şi de cadrul legal.

De asemenea, forul local de conducere din urbea de pe Timiş şi Sebeş a acordat gratuităţi la transportul public local şi donatorilor de sânge, persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, minorilor, elevilor, studenţilor, şomerilor, persoanelor cu venitul, pe membru de familie, mai mic decât salariul minim pe economie, salariaţilor din sistemul sanitar, salariaţilor din sistemul de învăţământ, salariaţilor din sistemul de asistenţă socială, salariaţilor din sistemul bugetar, salariaţilor ai cultelor religioase, salariaţilor ai ONG-urilor, salariaţilor ai instituţiilor culturale, salariaţilor ai instituţiilor sportive, salariaţilor ai societăţilor comerciale care au investit în Caransebeş şi au creat minimum 10 locuri de muncă.

“Practic, în condiţiile date, doar avocaţii caransebeşeni au rămas în afara listei, ei fiind, aşadar, singurii care ar trebui, probabil, să-şi cumpere bilet. Fireşte, asta dacă rămân în pană cu autoturismele proprii…”, a mai adăugat edilul-şef al municipiului din “Ţara Gugulanilor”, Marcel Vela.

Autovehiculele de transport public local parcurg tur-retur traseele: Cartier Balta Sărată – Pod Sebeş - Centrul Civic – Cartier Pipirig, Cartier Pipirig – Gară - Cartier Jupa şi Pod Sebeş – Cartier Pipirig – Cartier Şesul Roşu.

“Sunt extraordinar de încântată pentru reintroducerea transportului în comun la Caransebeş. Folosesc cu încredere acest serviciu ori de câte ori am nevoie. Până nu demult, trebuia să plătesc şase lei taxiul pentru a ajunge în Centrul Civic, iar acum, nu mai plătesc nimic!”, a spus Elena Dochia, o pensionară domiciliată în cartierul Pipirig.

“Eram nevoite să ne adunăm trei sau chiar patru colege de liceu, ca să ajungem în oraş. Plăteam fiecare câte doi lei şoferului de taxi. Mă bucur că în prezent nu mai cheltui niciun ban cu transportul urban”, a precizat Oana, care locuieşte în cartierul Balta Sărată.

 “Mulţumesc Municipalităţii pentru această facilitate de transport gratuită. Lucrez în învăţământ de aproape şase ani şi nu îmi permit un mijloc de transport proprietate personală pe care să-l utilizez pentru a ajunge la serviciu, iar astfel, mă descurcam cu dificultate. De acum, nu îmi mai fac griji!”, a adăugat Iosif, un tânăr cadru didactic carnsebeşean.

“Mă încântă că s-a reluat transportul în comun dar, cel mai mult îmi place că este şi gratuit. Aşa, economisesc bani căci, în loc să cheltui pe transport, îmi plătesc gustarea de la lucru, constând, în principal, în covrigi şi iaurt, sau alte pofte de moment”, a mărturisit Alina, în vârstă de 29 de ani.

De menţionat şi faptul că, preţul unui bilet de autobuz pentru călătorii, alţii decât cei domiciliaţi în Caransebeş, este de doi lei.

Folclor autentic în “Ţara Gugulanilor” - Ansamblul Profesionist “Doina Banatului” din Caransebeş a fost reînfiinţat în mod oficial, începând cu luna mai a anului 2016

În bogata zonă etnografică a “Ţării Gugulanilor” un loc aparte îl are municipiul Caransebeş, localitate renumită în special, datorită Ansamblului Folcloric “Doina Banatului”, formaţie recunoscută atât la nivel naţional cât şi internaţional.

Grupul muzical a fost înfiinţat în anul 1951 cu menirea de a scoate la lumină valorile autentice ale datinilor şi obiceiurilor, de a continua şi îmbogăţi tradiţia străbunilor noştri, precum şi de a păstra nealterat tezaurul limbii şi al tradiţiilor locului.

De-a lungul anilor, formaţia a performat un repertoriu complex de melodii populare, suite de dansuri, tradiţii, datini şi obiceiuri reprezentative din această zonă.

Melodiile populare au fost culese din folclorul local sau zonal, fiind interpretate cu succes de soliştii vocali ai ansamblului atât solo cât şi în grupuri vocale, în turnee în ţară, dar şi peste hotare.

Astfel, membrii grupului muzical etnografic au prezentat că varietatea folclorului din Banatul Montan este imensă, şi că, întotdeauna, se pot scoate la lumină, păstra şi promova adevărate comori ale patrimoniului cultural autentic românesc.

Între personalităţile muzicale din domeniul folclorului autentic care au activat în cadrul Ansamblului Folcloric “Doina Banatului” se numără, dirijorii Nicolae Perescu, Laci Perescu, Iancu Laurenţiu şi Nicolae Mihăilescu, soliştii Dumitru Chepeţean, Ana Pacatiuş, Mariana Drăghicescu, Livia Ilcău, Florentin Iosif, Achim Nica, Aurelia Fătu Răduţu, Valeria Colojoară, Ştefan Isac, Valeria Arnăutu, Sonia Vlaicovici, Maria Tudora, Minodora Nemeş şi Felician Fărcaşu, dansatorii Nicolae Stănescu, Aurelian Cristea, Afilon Laţcu şi familiile Seracin şi Drăgulete, instructorii de dansuri populare Emil Grădinaru, Petru Izvercianu, Petru Pilu, Ion Marcu, Nicolae Bunei şi Miroslav Tatarici, dar şi muzicanţii instrumentişti Luţă Ioviţă, Ion Murgu, Iosif Milu, Petrică Vasile şi familiile Olan şi Bălan.

În prezent, Municipalitatea de aici, a dorit să impulsioneze acest fenomen şi să înfiinţeze o asociaţie culturală care, începând cu luna mai a anului 2016, să pună bazele reactivării Ansamblului Folcloric „Doina Banatului”.

„Înfiinţarea Asociaţiei Culturale Doina Banatului a fost un prim pas în vederea revigorării tradiţiilor, a muzicii populare, a culturii din zona Caransebeşului şi, nu în ultimul rând, pentru a se încuraja tinerele talente şi a-i sprijini pe cei care îşi dedică viaţa folclorului autentic şi culturii tradiţionale”, a declarat primarul municipiului de pe Timiş şi Sebeş, Marcel Vela.

Prin urmare, componenţa noului grup etnomuzical îi consemnează pe soliştii vocali Stana Stepanescu, Daniela Văcărescu, Gabi Zaharia, Ionela Bădălan, Maria Hurduzeu, Ana Maria Cornean, Daniela Ştefan şi Ion Alexandrescu, artiştii în cauză fiind stabiliţi prin concurs.

De asemenea, din ansamblul gugulanilor mai fac parte 16 instrumentişti aflaţi sub bagheta dirijorului Ioan Mircea Petruţ. Este vorba despre: Nicolae Barbu (ţambal), Ionel Perian (contrabas), Paul-Cristian Ianoşiga şi Mircea Dobre (acordeon), Constantin Florea (Costel Piţigoi), Simion Sandu şi Dănuţ Olan (saxofon), Marian-Ionuţ Giura (clarinet), Aurel-Andrei Tudor (sopran), Nicolae-Alexandru Derlean (taragot), Vasile Blidaru şi Cătălin-Simion Sandu (trompetă), Cristian-Wagner Rutaru (nai şi fluier), Daniel Alexandru, Silvia Adamovici şi Pavel-Sorin-Răzvan Vaida (vioară).

       Totodată, grupul mai include şi 16 tineri dansatori pregătiţi de Adrian Jurchescu, respectiv: Adela Jurchescu, Andra Tânjălău, Nicoleta Jurchescu, Andreea Birtea, Isabela Vasiloni, Diana Călina, Claudia Rusnac, Nicoleta Nica, Cosmin Zaiţă, Cătălin Ţâru, Marius Lăzărescu, Claudiu Peia, Gheorghe Samuel, Manuel Popescu, Andrei Nicorescu şi Claudiu Tudor.

Membrii grupului folcloric, îndrumaţi de directorul Florin Bojin, au început repetiţiile pentru viitoarele reprezentaţii de anvergură, la Casa de Cultură „George Suru”.

“Anul acesta, Ansamblul de Cântece şi Dansuri Populare Doina Banatului împlineşte 65 de ani de existenţă, iar astfel, aproximativ în cursul lunii iunie, intenţionăm să organizăm un spectacol aniversar în cadrul căruia vor evolua toţi angajaţii şi colaboratorii grupului care mai sunt în viaţă şi care au reprezentat cu cinste folclorul locului pe scenele ţării şi în străinătate”, a precizat directorul ansamblului din municipiul din “Ţara Gugulanilor”, Florin Bojin.

De adăugat că, grupul folcloric a fost aniversat cu mare fast în urmă cu patru ani printr-un spectacol special cu prilejul împlinirii a 60 de ani de activitate.

Tot atunci, cunoscutul interpret de folclor veritabil, publicist şi scriitor, Ştefan Isac, a lansat cartea intitulată „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”.

Materialul în cauză prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti importanţi care au derulat preocupări specifice aici din anul 1951, până în prezent.

“Dirijorul de muzică populară Nicolae Perescu este cel care m-a descoperit în anul 1964 şi m-a ajutat în ale cântecului. Dacă nu era el cu exigenţa de care a dat dovadă, eu nu eram astăzi, cântăreţ. Achim Nica a fost mentorul meu, care mi-a devenit un prieten de nădejde, am plâns la dispariţia sa şi plâng în continuare după acesta. Solista de folclor Mariana Drăghicescu a fost o colegă, dar chiar şi o soră, i-am oferit trei cântece care au devenit binecunoscute slagăre şi mi-a mulţumit, în turneul efectuat cu Ansamblul Folcloric Doina Banatului în judeţul Hunedoara, înaintea plecării ei în Statele Unite ale Americii. Interpretul de folclor Dumitru Chepeţan a fost un coleg de nădejde atât la cântecele populare cât şi la cele religioase, iar la rugăciuni, ambii eram solişti, Miti la Bas, iar eu, la Tenor”, a mărturisit Ştefan Isac, privitor la membrii şi amintirile de suflet ce îl leagă de grupul muzical etnografic din “Ţara Gugulanilor”.

În momentul de faţă, artistul popular a finalizat cel de-al doilea material al său pentru tipar dedicat grupului folcloric de la Caransebeş. Este vorba despre volumul - continuare a cărţii intitulate „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”.

Cartea îşi propune să prezinte şi alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în cadrul primei cărţi, dar şi detalii inedite despre turneele efectuate în ţară şi străinătate de membrii Ansamblului de Cântece şi Dansuri Populare „Doina Banatului”.

De menţionat şi faptul că, noul volum al interpretului de folclor Ştefan Isac va vedea lumina tiparului în perioada următoare.

Momente clasice la Caransebeş - Sinagoga Neologă “Beith El” a găzduit un remarcabil concert de orgă susţinut de interpretele Camelia Estera Cărăbaş şi Cristina Struţa, colaboratoare ale Filarmonicii “Banatul” din Timişoara

Manifestările cultural-muzicale au continuat la Sinagoga “Beith El” din municipiul Caransebeş, cu implicarea tânărului membru al cultului iudaic Ery Pervulescu, în vârstă de 18 ani.

Astfel, templul mozaic, cunoscut pentru acustica sa deosebită, a fost gazda unui extraordinar concert de orgă la patru mâini susţinut de interpretele Camelia Estera Cărăbaş şi Cristina Struţa, din Timişoara, intrarea la eveniment fiind liberă.

Programul muzical a cuprins lucrări celebre compuse de clasicii G.F. Haendel, P.I. Ceaikovski, A. Diabelli, W. A. Mozart, M. Clementi şi J. Haydn.

La acţiune au participat managerul Casei de Cultură “George Suru”, Ioan Cojocariu, reprezentanţii cultului evreiesc din localitate, personalităţi culturale ale urbei de pe Timiş şi Sebeş, dar şi mulţi iubitori ai muzicii clasice de toate vârstele.

“Performăm pentru a treia oară la Sinagoga Beith El, ne bucurăm că avem ocazia să cântăm la această orgă deosebită. Am abordat un repertoriu variat şi credem că i-am încântat pe caransebeşeni”, a spus la finalul evenimentului interpreta Cristina Struţa.

“Mulţumesc publicului pentru că ne-a fost alături şi lui Ery pentru implicarea în organizarea acestor evenimente culturale şi pentru faptul că a avut iniţiativa renovării edificiului. Sunt legată de Caransebeş, aici am copilărit şi mă bucur că, acum, după mai mulţi ani, am avut ocazia să cânt la această orgă”, a precizat interpreta Camelia Estera Cărăbaş.      

               

“Comunitatea evreiască din Caransebeş este bucuroasă că a reuşit împreună cu Primăria Municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură George Suru să ofere localnicilor prilejul de a lua parte la acest eveniment cultural-muzical remarcabil. Repertoriul organistelor a cuprins lucrări din perioadele baroc, clasică şi romantică. Atât atmosfera frumoasei sinagogi, construită în urmă cu mai bine de un secol în stil neogotic cât si acordurile orgii, construite în anul 1896 la Arad, au făcut ca acest concert să fie unul memorabil. În vara anului acesta dorim organizarea unui nou concert de orgă cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la momentul punerii acesteia în funcţiune. Vreau să mulţumesc domnului primar Ion Marcel Vela şi domnului director Ioan Cojocariu pentru ajutorul acordat în organizarea concertului, celor doua organiste, cât şi publicului caransebeşean care şi de această dată a acceptat invitaţia noastră în număr mare", a menţionat reprezentantul comunitaţii evreieşti din urbea de pe Timiş şi Sebeş, Ery D. Pervulescu.

De adăugat şi faptul că, în prezent, comunitatea iudaică de la Caransebeş numără peste 30 de membri.

Sărbătoare mare la Caransebeş – “Ruga de la Oraş” a programat patru zile de cântec, joc şi voie bună în municipiul din “Ţara Gugulanilor”

Mare sărbătoare tradiţională, cântec, joc şi voie bună, în urbea de pe Timiş şi Sebeş!

        Primăria Municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură ”George Suru” au organizat pe parcursul a patru zile evenimentul denumit ”Ruga de la Oraş”, prilej de distracţie maximă şi bucurie pentru gugulani şi invitaţii lor.  

Manifestarea a debutat joi, 5 mai, în Parcul “Teiuş”, cu spectacolul folcloric “Cântec, joc şi voie bună” susţinut ansamblurile „Armenişana” – coregraf Dumitru Dragomir, ”Zestrea Gugulanilor” - coregraf Simion Dragalina, "Mlădiţe bănăţene” al Grădiniţei cu Program Prelungit numărul 4, ”Bobocii Banatului” - coregraf Ciprian Ambruş, „Junii Gugulani” de pe lângă Casa de Cultură “George Suru” - coregraf Adrian Jurchescu şi ”Iedera” din Oţelu Roşu, cu soliştii vocali Claudia Barbu şi Traian Barbu.

Şi-au mai dat concursul soliştii vocali Ana Maria Cornean, Ştefan Isac, Vanesa Olan, Alin Olan şi Daniela Ştefan, acompaniaţi de Taraful „Olanii”.

Programul zilei a inclus şi recitalul extraordinar al interpretei Mihaela Petrovici.

Vineri, 6 mai, a avut loc ”Parada participanţilor, a portului şi jocului popular”, cu plecare din Piaţa "Revoluţiei" din faţa imobilului Primăriei Municipiului Caransebeş, cu deplasare pe traseul: „Arcul Împăcării” – Piaţa ”Elie Miron Cristea” – Strada Mitropolit Nicolae Corneanu – Piaţa ”General Ioan Drăgălina” - Strada Nicolae Bălcescu – Strada Cloşca – Parcul ”Teiuş”.

Ulterior, în Parcul “Teiuş” s-a derulat un spectacol susţinut de elevii Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Ion Românu” din municipiul Reşiţa cu soliştii Sonia Deca, Dănuţ Ghilea şi Vlad Ciupici.

Au mai cântat publicului, de asemenea, interpreţii de folclor autentic: Adrian Bugariu, Slageana Chicheş, Snejanca Boşca, Mariana Jurchescu, Adela Jurchescu, Valentin Vădrariu, Patricia Vela, Elisabeta Bosioc, Lorena Ţiplea, Marilena Măran, Ionela Bădălan, Nicolae Brânzei, Ana Cega Pârvulescu, Consuela Grigoriu, Ion Sboroştean, Daniela Văcărescu şi Gabi Zaharia, în acompaniamentul Tarafului Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Ion Românu”, sub conducerea muzicală a profesorului Mihai Nichita.

Sâmbăta, “Ruga de la Oraş” a programat un spectacol de muzică şi joc popular cu ansambluri folclorice din Republica Serbia.

Astfel, i-au încântat pe caransebeşeni şi invitaţii lor grupurile “Laza Nancici” din Vârşeţ, “Vlastimir Pavlovic Carevac” din Veliko Gradişte şi “Branko Cvetkovic” din Belgrad.

Micii comercianţi de produse culinare au fost prezenţi în Parcul “Teiuş”, cu ocazia tradiţionalului eveniment cultural denumit “Ruga de la Oraş”.

De la standurile acestora, doritorii au putut achiziţiona produse alimentare ecologice, precum preparate tradiţionale din carne la grătar şi ceaun, legume gătite sau murate, dulciuri, cozonaci, siropuri şi gemuri bio, băuturi răcoritoare şi alcoolice, porumb fiert, salam de biscuiţi, langoşi, clătite, plăcinte şi ciocolată de casă, gogoşi glazuraţi, precum şi ”Kurtos Kalacs”.

Şi în acest an, “vedetele” culinare au fost “Micii de Deva”, preţul unui astfel de preparat fiind în sumă de trei lei.

Duminică, în ultima zi a evenimentului, s-a desfăşurat la orele prânzului un spectacol de dansuri autentice susţinut de artişti gugulani tineri. Reprezentaţia a fost organizată în Centrul Civic, în faţa Catedralei Episcopale şi a beneficiat de prezenţa mai multor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai oficialităţilor publice locale.

La orele serii, Sinagoga “Beit El” a găzduit un concert de orgă la patru mâini susţinut de interpretele Camelia Estera Cărăbaş şi Cristina Struţa, colaboratoare la Filarmonica “Banatul” din Timişoara.

În continuare, în Parcul “Teiuş” a avut loc “Seara marilor concerte live” cu recitalurile artiştilor de muzică modernă: Ruby, Bosquito, Anna Lesko şi What’s Up.

“Doresc să vă mulţumesc pentru că aţi venit în număr mare la Ruga de la Oraş! De 12 ani, veniţi în număr impresionant la acest eveniment, dar şi la Serbările Cetăţii şi la petrecerile organizate în aer liber de Revelion unde, vă simţiţi bine pentru că trăiţi un vis frumos într-un oraş prosper. Este ultima dată când v-am invitat în calitate de primar să petrecem împreună. Vă mulţumesc, de asemenea, pentru că mi-aţi fost alături, m-aţi inspirat şi încurajat să facem din Caransebeş o localitate specială! În continuare, candidez la preşedinţia Consiliului Judeţean Caraş-Severin, iar astfel, predau ştafeta unui primar tânăr pe care sper să îl îndrăgiţi şi să îl iubiţi. Voi fi alături acestui nou primar şi, voi face din judeţul nostru minunat, unul respectat, în care oamenii vor fi fericiţi şi zâmbitori!”, a spus publicului edilul-şef caransebeşean, Marcel Vela, în încheierea evenimentului cultural.

Manifestarea tradiţională denumită "Ruga de la Oraş" s-a încheiat cu tradiţionalul şi spectaculosul foc de artificii, derulat pe parcursul a 15 minute.