Spectacol teatral în ”Țara Gugulanilor” - Trupa ”Masquerade” a Colegiului Național ”Traian Doda” din municipiul Caransebeș a montat pe scenă cu deosebit entuziasm piesa ”Doamna Ministru”, o adaptare după Branislav Nušić

  Evenimentele culturale dedicate promovării artei dramatice continuă în municipiul din ”Țara Gugulanilor”.

  Trupa de Teatru ”Masquerade” a Colegiului Național ”Traian Doda” a jucat cu real succes comedia ”Doamna Ministru”, o adaptare după Branislav Nušić.

               

  Manifestarea artistică a fost găzduită de sala de spectacole a Casei de Cultură ”George Suru”, care s-a dovedit neîncăpătoare pentru caransebeșenii de toate vârstele, iubitori de artă și teatru.

  ”Doamna Ministru” este o piesă de teatru de comedie din anul 1929. Reprezintă una dintre cele mai cunoscute lucrări ale dramaturgului sârb Nušić și a fost adaptată în numeroase producții de televiziune sau cinematografice.

  Prin urmare, adaptată fiind de elevii gugulani, acțiunea comediei are loc la București, la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Piesa este compusă din patru acte și urmărește ascensiunea socială a unui ministru, care intră brusc în elitele societății.

   Personajul central al spectacolului teatral este, însă, ”Coana Jivka”, peste care dă un noroc neașteptat: soțul ei este numit ministru în proaspătul guvern, iar astfel, în sfârșit, își poate împlini visurile îndelung mocnite de putere și parvenire. Nu banii o interesează pe Jivka, ci faima socială, renumele, titlul de doamnă ministru, așa că își face cărți de vizită cu acest titlu, se plimbă numai cu automobilul ministerial, învață să fumeze, să joace bridge și își ia un amant. Totul pentru a fi o doamnă de lume bună. Dar tot ce face aceasta este de un comic involuntar pentru că ea a trăit toată viața la mahala și nu înțelege absolut nimic din ceea ce face și de ce o face, se lasă influențată de toți, neștiind cum să facă mai bine pe nobila, iar tocmai eforturile în cauză o aduc în ridicol.

  De fapt, comedia ”Doamna Ministru” nu este despre politicieni, ci despre ceea ce stă în spatele lor, respectiv, o familie adeseori stupidă care singură îi poate scufunda mai rău decât toate actele lor politice. Lumea măruntă de manevre și mișculații care se creează în spatele unui om proaspăt învestit cu putere este subiectul acestei piese, lume care adesea nu este vizibilă opiniei publice, ploconelile în fața unei soții semidocte și ambițioase, rubedeniile care se înșiră la ușă să primească și ei ceva, pretendenții la mâna fiicei ministrului deși, fata era deja măritată, toate acestea fiind de un comic absurd, dar atât de verosimil.

  În concluzie, o piesă despre sentimentul balcanic al familiei, scrisă de un sârb, dar atât de românească, în fond.

  Distribuția reprezentației teatrale i-a consemnat pe elevii actori: ”Miv” Vladu-Berneanțu, Andu Suciu, Georgi Pepa, Bogdan Gașpar, Rareș Deteșan, Dan Lazăr, Robert Șvaia, Alex Hertila, Carina Nistor, Adi Popescu, Andrada Călțun, Cristian Palciuc, Maria Benghia, Iosefine Crăciun și Raul Antistescu.

  Odată cu prestația lor, tinerii caransebeșeni și-au dezvăluit aptitudinile artistice, au avut farmec, dar și o expresivitate agreabilă și coerentă, reuşind să impresioneze asistenţa numeroasă care i-a răsplătit la final cu ropote de aplauze, preț de mai multe minute.

  Totodată, în cadrul spectacolului lor, tinerii actori au impresionat prin momente de improvizație, dialoguri haioase, inedite și creativitate, dovedindu-și astfel,  aplecarea și dragostea față de scenă.

  De precizat și faptul că, odată cu derularea acestui eveniment a existat și o situație ridicolă de natură tragi-comică care s-a produs după căderea cortinei spectacolului teatral, atunci când actorii gugulani, cât și numerosul public aflat în sala de spectacole, aproape că au fost azvârliți în stradă de conducerea Casei de Cultură ”George Suru”, datorită faptului că aici urma să aibă loc imediat tocmai o acțiune politică, și anume, o întâlnire a membrilor Partidului Național Liberal Caransebeș, prezidată de senatorul Ion Marcel Vela. În aceste condiții, tinerii artiști performeri au fost îndrumați și nevoiți să se dezbrace de costumația scenică în toalete, dar și în foaierul instituției, în văzul tuturor, precum și să ofere declarații presei în plină stradă.

  ”Totul a fost astăzi ca o euforie pentru mine, căci, am jucat pentru ultima oară, a fost ultima noastră piesă montată împreună pe scenă, și am încheiat cu tristețe rolul de actori, iar de acum, vom deveni spectatori. Îndemn pe oricine să aleagă teatrul, să trăiască ce am simțit și eu pe scenă, pentru că este într-adevăr, un sentiment unic”, a spus după spectacol eleva Georgi Pepa.

  ”Cei patru ani de actorie au fost deosebit de minunați, nu am crezut că mă pot regăsi în pielea tuturor personajelor jucate. Totuși, chiar am reușit! Mă gândesc cu tristețe la ultima reprezentație, care a avut un real succes în rândul publicului, la fel ca celelalte, dar sunt convinsă că, după plecarea noastră, colegii noștri vor duce cu cinste și mândrie și pe mai departe numele Trupei Masquerade. Oricum, mă bucur să știu că evoluția mea în teatru a pornit cu un rol secundar de servitoare, iar, la final, am ajuns să joc un rol principal de doamnă ministru. Mulțumesc doamnei profesor coordonator Mihaela Muntean, precum și celorlalți colegi de trupă pentru timpul petrecut împreună, familiei  pentru susținere, dar și prietenilor și cunoscuților pentru încurajări!”, a adăugat ”Miv” Vladu-Berneanțu, interpreta ”Coanei Jivca”.

  ”Au fost emoții la începutul piesei, pentru că acum am debutat în teatru, însă, pe parcurs, acestea au dispărut. Am avut un sentiment de bucurie când am văzut că publicul se amuză la replicile noastre haioase și sper să continui în această trupă până la final”, a menționat tânăra artistă Carina Nistor.

  Altfel, Trupa de Teatru ”Masquerade” a Colegiului Naţional ”Traian Doda” din Caransebeș, coordonată de cadrul didactic Mihaela Muntean, prezintă cu regularitate diverse piese publicului iubitor al artei dramatice încă din urmă cu mai bine de patru ani.

  În repertoriul elevilor gugulani figurează reprezentaţii de succes ca: “Iată femeia pe care o iubesc”, o dramă după Camil Petrescu, ”Gaițele”, de Alexandru Kirițescu, sau ”Titanic Vals” și ”Escu” de Tudor Mușatescu, precum și  o adaptare după ”Revizorul”, de N.V. Gogol,  spectacol ce a obținut ”Marele Premiu” în cadrul evenimentului teatral juvenil de amploare denumit ”Stage International Youth Theater Festival”, ediția a VIII-a, desfășurat în anul 2017, la Cluj-Napoca.

Personalitățile Banatului: Istoricul și arheologul cărășean Constantin Daicoviciu a avut prin cercetările sale un rol deosebit de important în ceea ce privește păstrarea şi afirmarea identităţii noastre naţionale

Data de 1 martie 2018 marchează împlinirea a 120 de ani de la nașterea reputatului Constantin Daicoviciu, unul dintre cei mai importanţi istorici și arheologi români ai secolului trecut.

Academicianul bănățean s-a născut în anul 1898 în localitatea Căvăran, situată la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Caransebeș, județul Caraș-Severin.

A crescut la sat, cunoscând încă de mic copil frumoasele tradiţii populare străvechi și simplitatea obiceiurilor din trecutul mediului rural bănăţean. Şcoala primară a făcut-o în localitatea natală, tatăl său, Damaschin Daicoviciu, fiindu-i dascăl. A continuat studiile secundare la Caransebeş și Lugoj. În perioada anilor 1918-1922, a studiat Filologia clasică la Universitatea „Ferdinand I”, din Cluj, iar pentru pregătirea superioară, a solicitat o bursă de studii din partea Fundaţiei culturale româneşti din Austro-Ungaria „Emanoil Gojdu”.

La Universitatea „Ferdinand I”, i-a avut ca profesori pe arheologul Vasile Pârvan, membru titular al Academiei Române din anul 1913, care a predat Istoria antică, pe Dimitrie Teodorescu, care a susţinut prelegeri de Arhelogie şi Numismatică, şi pe Emil Panaitescu la Epigrafie şi Istorie antică universală.

O importantă influență asupra studentului Constantin Daicoviciu au avut-o cursurile ţinute de Vasile Bogrea, membru corespondent al Academiei Române, care a predat cursul de Filologie clasică română şi Greacă. Astfel, sub îndrunarea acesuia, tânărul cărășean şi-a pregătit şi susţinut teza de licenţă în Filologia clasică. Tot de la dascălul său, şi-a însuşit la perfecție limba latină, putând citi și traduce din această limbă antică în româneşte, dar era capabil să ţină prelegeri şi să poarte conversații curente, elocventă fiind întreţinerea unei lungi discuţii în limba latină susținută în compania  medicului clujean Iuliu Haţieganu, la o întrunire universitară din Cluj.

Debutul lui Constantin Daicoviciu în lumea ştiinţifică a consemnat studiile publicate în „Anuarul Şcolii Române din Roma”, respectiv, „Italicii din provincia Dalmaţia” şi „Săpăturile arheologice şi cercetările la Sarmizegetusa”, materiale ce au fost apreciate de către profesori universitari, istorici şi academiciani ai vremii.

Între anii 1925-1927 a studiat la Şcoala Română din Roma, iar între 1929-1932 a întreprins o serie de călătorii de studii în Austria, Germania, Franţa, Grecia şi Ungaria. A devenit doctor în Istorie şi Arheologie în anul 1928, şi docent în anul 1932. În 1932, odată cu acordarea titlului de Doctor docent de către Universitatea „Ferdinand I” din Cluj, a fost numit conferenţiar şi i s-a încredinţat predarea cursului de Antichităţi şi epigrafie - Ştiinţa descifrării textelor antice.

Timp de 40 de ani a fost cadru didactic al Universităţii din Cluj, îndeplinind pe rând funcţiile de asistent de Istorie antică (1928), conferenţiar de Antichităţi şi epigrafie (1932-1938), profesor de Arhelogie şi Preistorie (1938-1949), decan (1940-1941), profesor de Istoria veche a României (1949-1968), dar și rector (1957-1968).

A mai ocupat și funcția de director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei (1945-1973), director al Institutului de Istorie și Arheologie din Cluj (1949-1973), fiind desemnat membru al Academiei Române din anul 1955.

În decursul vieții, vreme de peste un deceniu (1929-1940), Constantin Daicoviciu a colaborat cu Muzeul Banatului din Timişoara şi cu Societatea de arhelogie şi istorie bănăţeană, care l-a cooptat ca membru al ei. A sprijinit eforturile istoricului Ioachim Miloia, director al Muzeului timişean, să editeze periodicul „Analele Banatului”, revistă al cărei colaborator consecvent era, acordându-i un preţios sprijin ştiinţific. La fel a procedat și când Muzeul Judeţean Caraş-Severin şi-a exprimat intenţia (în anii 1969-1970), de a înfiinţa propriul anuar muzeal denumit „Banatica”, reputatul istoric fiind atras, de asemenea, în fruntea comitetului de redacţie.

Activitatea sa științifică de cercetare s-a desfășurat în principal în domeniul arheologiei, fiind unul dintre marii specialiști în istoria veche românească, cu precădere în civilizația dacică, pe care a cercetat-o direct pe șantierele deschise la Sarmizegetusa (1924-1936), la Vețel (Micia), la Moigrad-Porolissum (1937-1938), inițiind săpături ample la Căpâlna (1939). În 1942 preia conducerea șantierului arheologic al cetăților dacice din Munții Orăștiei, reuțind scoaterea la lumină a cetăților de la Blidaru, Piatra Roșie și Grădiștea Muncelului.

Prin urmare, reprezentativa carte „Transilvania în antichitate” (1945), pe care a tradus-o în limbile franceză, germană şi latină, a rămas fundamentală în istoriografia naţională şi internaţională. Prin o argumentare axată pe izvoare istorice multiple şi extrem de edificatoare, istoricul Constantin Daicoviciu a demonstrat că elementul romanic din Transilvania antică a stat la baza complexului proces de formare a poporului român şi a limbii acestuia.

Între alte titluri de materiale de tipar ce poartă semnătura istoricului se mai regăsesc: ”Monumente inedite din Dacia” (1931), ”Problema numărului geto-dacilor” (1934), ”Sarmizegetusa et ses environs” (1944), ”Așezările dacice din Munții Orăștiei” (1951), ”Cetatea dacică de la Piatra Roșie. Monografie arheologică” (1954), ”Dacia liberă și Dacia Traiană. La Dacie libre et la Dacie Romaine” (1964), ”Severus Alexander și provincia Dacia” (1967), ”Romanitatea scitică de la Dunărea de Jos” (1971), ”Istoria României, Istoria Transilvaniei”, ”La Formation du peuple roumain et de sa langue” (1973). A colaborat la elaborarea unor volume în stăinătate: ”Histoire de la Roumanie” (1970), ”Roumanie” (1972), la care se adaugă peste 200 de studii, dintre care multe, adunate în volumul ”Dacica” (1969).

A fost deținătorul unor premii precum: Premiul Academiei Române (1932), Premiul de Stat (1950), sau Premiul „Herder” (1968).

Din punct de vedere politic, era unul dintre intelectualii agreați de către regimul comunist și a susținut poziții istoriografice naționaliste. A fost deputat în Marea Adunare Națională, numit subsecretar de stat la Ministerul Asigurărilor Sociale și Muncă din ianuarie 1947, iar din anul 1961, a fost ales membru al Consiliului de Stat sub președinția lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Constantin Daicoviciu s-a stins din viață la Cluj-Napoca în data de 27 mai 1973, în urma unui infarct miocardic.

Din acel an, satul natal Căvăran din județul Caraș-Severin poartă numele importantului istoric român.

Totodată, un institut de specialitate din cadrul Universitatii de Vest din Timişoara se numește Centrul de Studii de Istorie si Arheologie “Constantin Daicoviciu”.

De adăugat și faptul că, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul Caransebeş organizează în fiecare an cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin și a celorlalți colaboratori apropiați ”Simpozionul Internaţional de Arheologie şi Istorie In Memoriam - Constantini Daicoviciu''.

Evenimentul cultural de amploare se adresează deopotrivă arheologilor, dar şi istoricilor care studiază perioada modernă şi cea contemporană, atât din țară cât și străinătate.

În anul 2018, simpozionul a ajuns la cea de-a XLIV-a ediţie, derulându-se în perioada 28 februarie – 2 martie și fiind cea mai longevivă sesiune de comunicări de acest gen din vestul ţarii.

”Constantin Daicoviciu a fost unul dintre cei mai mari savanţi români care a plecat din satul Căvăran, judeţul Caraş-Severin, şi-a desăvârşit studiile la Liceul Traian Doda din Caransebeş, a urcat treptele afirmării în cadrul Universităţii din Cluj, urmând ca mai apoi să ajungă Membru al Academiilor Germană, Franceză şi Americană. A fost un ilustru profesor şi un mare om de ştiinţă, cel care a concretizat cercetările arheologice în Munţii Orăştiei, unde a fost descoperită Cetatea de Scaun a regelui Decebal. El a fost, de asemenea, cel care a început cercetările arheologice în capitala Daciei Romane, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Este o mare personalitate, iar anul acesta, prin organizarea acestui important eveniment omagial, vrem să fim cel puţin la nivelul pe care l-am atins în anii anteriori”, a precizat managerul Muzeuluiui Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul Caransebeş, Adrian Ardeț.

Altfel, fiul importantului academician, Hadrian, născut la data de 11 octombrie 1932 și decedat la 8 octombrie 1984, și-a dorit cu strășnicie să calce pe urmele tatălui, ceea ce s-a și întâmplat, acesta devenind un reputat arheolog și istoric român.

A obținut titlul științific de doctor în istorie, fiind profesor universitar, membru al Societății de Studii Clasice și al Uniunii Internaționale de Științe pre- și protoistorice și director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei și al Institutului de Arheologie din Cluj-Napoca. S-a remarcat ca epigrafist, fiind specializat în istoria antichității. A depus o muncă susținută de cercetare dedicată aproape exclusiv istoriei Daciei dinainte și după cucerirea romană. Este autor a mai multor lucrări despre istoria și cultura dacilor. Hadrian Daicoviciu a obținut Premiul „Vasile Pârvan“ al Academiei Române.

Păstrătorii tradițiilor veritabile - Interpretul caransebeşean de folclor Ştefan Isac a luat parte la o întâlnire cu elevii Colegiului Național ”C.D. Loga” în cadrul unei acțiuni culturale menită să popularizeze muzica autentică din Banatul Montan

  Acțiunile culturale destinate conservării şi promovării folclorului autentic continuă intens în urbea de pe Timiş şi Sebeş.

    Solistul vocal de muzică populară Ştefan Isac a avut o întâlnire cu elevii Clasei a IV-a de la Colegiul Național „C.D. Loga”, învățătoare Marinela Başulescu, în cadrul proiectului intitulat generic „Povestea locului meu”, etapa a III-a, ”Oameni de seamă” .

    Subiectul discuţiilor a fost folclorul, iar elevii au dorit să știe ce se înțelege prin acest termen. Ștefan Isac le-a explicat că termenul exprimă totalitatea creațiilor artistice, literare, muzicale sau plastice a obiceiurilor și tradițiilor populare ale unei țări sau ale unei regiuni.

  La toate cele 19 întrebări, adresate de elevii care au dorit să ştie, între altele, principalele zone folclorice românești, când a debutat artistul ca solist vocal, ce premii a obținut de-a lungul timpului sau ce înregistrări a făcut la radio, televiziune, ori la Casa de Discuri ”Electrecord”, invitatul a răspuns detaliat, dând și exemple concrete din viața și activitatea sa.

   Elevii s-au arătat încântați de prezența folcloristului Ștefan Isac, rugându-l în final să le cânte ceva, rugăminte care s-a materializat prin fredonarea a două piese din repertoriul personal.

    ”Am avut o experiență interesantă în compania elevilor de la Colegiul Național C.D. Loga. Au fost foarte atenți, m-au fascinat, iar întrebările adresate de ei au surpins toată activitatea mea. I-am îndemnat să se aplece mai mult asupra folclorului și chiar să se apuce de cântat sau dansuri populare, căci, au șansa să poată ajunge mult mai cunoscuți decât mine. La final, le-am prezentat o doină și un joc tradițional bănățean, și am fost aplaudat, felicitat, iar elevii mi-au urat multă sănătate. Voi mai reveni în mijlocul lor și cu altă ocazie, cu alte aspecte legate de folclor”, a declarat interpretul gugulan după întâlnirea cu tinerii caransebeșeni.

    Ştefan Isac activează în slujba muzicii populare autentice de mai bine de 50 de ani, iar ca solist al Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Doina Bantului” de peste 20 de ani.

    Interpretul de folclor s-a născut în anul 1946, în satul Ilova, comuna Slatina-Timiş. Debutul artistic a lui Stefan Isac s-a petrecut în anul 1964, pe scena Casei de Cultură din Caransebeş, odată cu participarea la concursul intitulat „Tinere talente“ unde a obţinut locul I, fiind astfel apreciat de dirijorul şi directorul ansamblului, Nicolae Perescu. De-a lungul timpului, a colaborat cu o serie de ansambluri, între care „Iedera“ din Oţelu-Roşu, „Semenicul“ din Resiţa, „Fluieraşul“ şi „Transilvania“ din Cluj-Napoca, „Haţegana“ din Hunedoara, „Balada Cernei“ din Băile Herculane, „Timişul“ din Timişoara sau Orchestra Radioteleviziunii Române. A participat la turnee în ţară şi străinătate în ţări precum Italia, Franţa, Elveţia, Danemarca, Suedia, Turcia, Bulgaria, Spania şi Anglia.

   Anul 1976 avea să-i aducă lui Stefan Isac înregistrarea primului disc, la Electrecord, în conţinutul căruia s-au evidenţiat melodiile „Mândra mea din Ilova“, „Izvorăl cu apă rece“, „Hai mândro pe luncă-n jos“ sau „Ce mi-e drag vara mi-e drag“. Un an mai târziu vine şi al doilea disc al solistului intitulat „Tineri interpreţi bănăţeni“. Atât melodiile ce se regăsesc de pe cele două discuri, plus altele înregistrate la Radio Bucureşti au fost incluse pe o casetă audio care a apărut pe piaţă în anul 1993. După anul 2000, Stefan Isac a mai înregistrat o casetă audio colectivă, ce conţine colinde, o casetă cu muzică populară din Banat intitulată „Mărie, dragă Mărie“ precum şi una cu muzică de petrecere.

    Alături de munca sa din domeniul muzical, interpretul de folclor Ștefan Isac desfăşoară o activitate intensă şi în domeniul literelor.

    Artistul popular a finalizat cel de-al doilea material pentru tipar, respectiv, volumul-continuare a cărţii intitulate „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”.

    Scrierea respectivă a apărut în urmă cu șase ani, a fost dedicată aniversării a 60 de existenţă neîntreruptă a renumitului ansamblu caransebeşean şi s-a bucurat de un real succes în rândul cititorilor.

  Materialul prezintă biografiile cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie culturală a unui număr de 183 de artişti care au derulat activităţi specifice aici din anul 1951 până în prezent.

    Între personalităţile din domeniul folclorului autentic care se regăsesc în acest volum, se numără, dirijorii Nicolae Perescu, Laci Perescu, Iancu Laurenţiu şi Nicolae Mihăilescu, soliştii Dumitru Chepeţean, Ana Pacatiuş, Mariana Drăghicescu, Livia Ilcău, Florentin Iosif, Achim Nica, Aurelia Fătu Răduţu, Valeria Colojoară, Ștefan Isac, Valeria Arnăutu, Sonia Vlaicovici, Maria Tudora, Minodora Nemeş şi Felician Fărcaşu, dansatorii Nicolae Stănescu, Aurelian Cristea, Afilon Laţcu şi familiile Seracin şi Drăgulete, instructorii de dansuri populare Emil Grădinaru, Petru Izvercianu, Petru Pilu, Ion Marcu, Nicolae Bunei şi Miroslav Tatarici dar şi muzicanţii instrumentişti Luţă Ioviţă, Ion Murgu, Iosif Milu, Petrică Vasile şi familiile Olan și Bălan.

    De asemenea, în volumul intitulat „Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei” sunt prezentaţi colaboratorii apropiaţi ai ansamblului, între care se evidenţiază Maria Tănase, Ioana Radu, Lucreţia Ciobanu, Alexandru Grozuţă, Ion Lucian şi Emil Gavriş.

    În momentul de faţă, noul volum al reputatului interpret de folclor urmează să ajungă în tipografie.

    Cartea îşi propune să prezinte şi alţi artişti renumiţi care nu au fost cuprinşi în cadrul primei cărţi, dar şi detalii inedite despre turneele efectuate în ţară şi străinătate de membrii Ansamblului de cântece şi dansuri populare „Doina Banatului”.

    De menţionat şi faptul că, apariţia noii cărţi este sprijinită financiar de Primăria şi Consiliul Local din urbea de pe Timiş şi Sebeş.

    Mai mult, interpretul de folclor este şi autorul materialului de tipar intitulat “Luţă Ioviţă - Barbu Lăutaru al Banatului”.

    În cadrul broşurii, autorul oferă cititorilor biografia cu ilustraţii inedite, precum şi activitatea profesională pe linie muzicală a reputatului taragotist Luţă Ioviţă, dar şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre viaţa acestuia.

   Totodată, Ştefan Isac pregătește lansarea cărții denumite „Un om, un nume”, scriere ce îşi propune să prezinte personalităţile marcante din mai multe domenii de activitate din zona muncipiului din “Ţara Gugulanilor”.

    Autorul a luat decizia de a scrie aceste volume în urma colaborării cu jurnalistul Adrian Crânganu, redactor-şef al săptămânalului „Caraş-Severinul în 7 Zile”, publicaţie unde cunoscutul interpret de muzică tradiţională întreţine rubrica dedicată folclorului din zona Banatului Montan.

    Ştefan Isac este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România iar în urma activităţii susţinute în domeniul muzicii populare autentice, acesta a fost distins în cariera sa cu mai multe diplome şi premii de excelenţă.

  Astfel, trebuie menţionat şi faptul că, venerabilul folclorist şi scriitor este recompensat în prezent şi cu importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, titlu acordat pentru munca depusă în slujba domeniului artistic şi a culturii locului.

    Distincţia i-a fost conferită de Ministerul Culturii din România prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa.

”Fără riscuri! Alege viața!” - Elevii de la Colegiul Național ”C.D. Loga” din municipiul Caransebeș au luat parte la o acțiune inedită menită să prevină consumul deosebit de nociv de alcool și droguri

    

    Tinerii de la instituția preuniversitară din urbea de pe Timiș și Sebeș au participat la un eveniment informativ privitor la efectele produse de consumul substanțelor interzise și despre cum să se ferească de acțiunile în cauză, care le pot marca viitorul.

    Este vorba despre Campania de Conduită Rutieră Antidrog ”Fără Riscuri! Alege viața!” care a pornit de la problema creşterii numărului de tineri ce cad pradă consumului de produse nocive sănătăţii din diferite motive, respectiv, lipsa de informaţie, anturajul nepotrivit, teribilism, sau din cauza situaţiilor familiale precare sau dezmembrate.

    Astfel, pentru început, reprezentanții Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog din judeţul Caraş-Severin și ai Biroului Poliției Rutiere Caransebeș le-au atras atenția elevilor vizavi de consumul de alcool și droguri, mai ales că acestea îi pot determina să comită fapte violente și chiar, tragice, pentru care vor plăti scump. 

   În continuare, tinerii au fost îndemnați să folosească pe rând unele elemente inedite, precum șase ochelari speciali care simulează vizual efectele consumului de droguri, respectiv efectele consumului de alcool. 

   Ochelarii în cauză sunt folosiți de organizatorii campaniei drept instrumente decisive de prevenire și conștientizare cu privire la efectele dăunătoare consumului de astfel de substanțe nocive.

    Prin urmare, elevilor li s-au dat două sarcini aparent simple: să traverseze dus-întors o distanță scurtă, printre jaloane și să meargă în linie dreaptă, purtând ochelarii. 

    Însă, ceea ce părea la început accesibil, s-a dovedit, totuși, destul de complicat, iar tinerii gugulani s-au descurcat cu dificultate.

    ”Am avut o senzație foarte ciudată purtând ochelarii și nu vreau să mai practic astfel de activități, ca să nu mai simt pe pielea mea așa ceva. Fără droguri, clar!”, a precizat Daiana Dragalina, elevă în Clasa a XI-a.

    ”Sigur nu doresc să consum droguri în viața mea și să trăiesc astfel de senzații”, a declarat deosebit de hotărât Răzvan Răzuică.

    ”Nu m-am descurcat așa bine să merg în linie dreaptă cu acei ochelari, iar alcoolul și drogurile dăunează grav sănătății!”, a adăugat și Alex Pârvu, elev în Clasa a VI-a.

    Evenimentul de la Colegiul Național „C.D. Loga” a fost organizat de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog din judeţul Caraş-Severin și Organizația pentru Strategii și Programe de Dezvoltare din Caransebeș, cu susținerea financiară acordată de Societatea ”TMD Friction”.

    ”Ne-am propus să prezentăm acești ochelari care simulează starea de alcoolemie și influența drogurilor pentru ca tinerii să-i încerce și să conștientizeze pericolele la care se expun atunci când sunt participanți la traficul rutier, atât ca și conducători de autovehicule, cât și ca bicicliști sau pietoni.  Considerăm că, acțiunea noastră a fost o reușită, căci, elevii s-au declarat categoric împotriva consumării substanțelor nocive”, a menționat reprezentantul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, subcomisarul Sorin Andrițoiu.

  ”Organizăm campania pentru că problem nua consumării alcoolului și drogurilor s-a răspândit în rândul tinerilor caransebeșeni. Elevii iau anumite substanțe de la vârste tot mai mici, iar aceasta a devenit o problemă majoră. Astfel, încercăm să-i informăm prin senzațiile produse de ochelari despre riscurile la care se expun și să realizeze că le afectează grav viața și comportamentul”, a spus managerul de proiect, Emanuela Budimir.

    Campania de informare denumită ”Fără riscuri! Alege viața!” va continua în perioada viitoare și la alte instituții de învățământ preuniversitar din municipiul din ”Țara Gugulanilor”.