Dacia Romană în lumina arheologiei - Rezervaţia „Tibiscum” şi-a deschis porţile publicului interesat de istoria antică a zonei municipiului Caransebeş

Manifestarea derulată sub genericul de „Ziua Porţilor Deschise” a programat ample activităţi culturale la Rezervaţia Arheologică „Tibiscum”.

Situl arheologic în cauză se află în apropierea cartierului caransebeşean Jupa, întinzându-se pe o suprafaţă de aproximativ 17 hectare, cu acces de pe Drumul Naţional 6. Pe ambele sensuri ale şoselei sunt amplasate panouri informative ce menţionează despre existenţa vestigilor.

Evenimentul în cauză a fost organizat de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, cu aportul Colectivului de Istorie al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie din cadrul Universităţii de "Vest" Timişoara, Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi a altor colaboratori apropiaţi.

Programul acestei acţiuni culturale a consemnat o serie de activităţi precum: prezentare de carte şi sesiuni de comunicare de specialitate, demonstaţii de lupte cu gladiatori, dansuri romane, recital de poezii în grai autentic susţinut de profesorul universitar Viorel Boldurean, concertul formaţiei “Duo Vilon”, dar şi spectacole de dansuri populare performate de grupurile folclorice “Florile Stăvilarului” din comuna Coştei şi “Zestrea Gugulanilor” din Caransebeş.

De asemenea, membrii trupei clujene de reconstituiri istorice “Virtus Antiqua” au încântat publicul cu prezenţa lor scenică.

La manifestare a participat şi cunoscutul bucătar bănăţean Uica Mihai, colaborator al postului regional din Timişoara al Televiziunii Române. Cu îndemânarea-i binecunoscută, acesta a preparat la ceaun un  “Papricaş ca la oraş” din carne de berbecuţ cu salată de ardei copţi, dar şi alte specialităţi culinare tradiţionale.

“Scopul desfăşurării acestui eveniment este acela de a se atrage un număr cât mai mare de turişti la situl arheologic Tibiscum. Totodată, dorim captarea atenţiei opiniei publice asupra acestui obiectiv arheologic pentru o mai bună valorificare istorică şi turistică a acestuia. Nu în ultimul rând, ne dorim o promovare eficientă a patrimoniului nostru cultural naţional, dar şi universal, precum şi integrarea sitului în circuitul turistic intern şi internaţional”, a precizat directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Adrian Ardeţ.

Antica aşezare "Tibiscum" a fost fondată în anul 101 după Hristos, fiind situată în depresiunea de contact dintre culoarele râurilor Timiş şi Bistra, pe o câmpie înaltă, la şase kilometri nord de municipiul Caransebeş.

Între localităţile Daciei Romane, "Tibiscum" se evidenţia printr-o istorie marcată de multe elemente inedite. Poziţia sa geografică, aproximativ în centrul zonei de sud-vest a Daciei, dezvoltarea economică a aşezării, urmată de o creştere demografică şi de înflorirea urbană, au determinat şi impulsionat apariţia unui centru militar, economic şi spiritual extrem de important.

Zona în care a fost amplasat castrul şi aşezarea civilă "Tibiscum", de o parte şi de alta a râului, era formată din doua terase înalte, ferite de inundaţii. În timp însă, cursul fluctuant al râului Timiş a determinat apariţia unor denivelări care au condus la modificarea configuraţiei terenului şi inundarea zonei. Prin urmare, în prezent, cea mai mare parte a vechii aşezări, respectiv, partea centrală, nu mai există.

Un alt aspect care evidenţiază importanţa anticei localităţi se referă la faptul că aceasta se afla la intersecţia a două drumuri imperiale.

În secolul al II-lea, în perioada Împăratului Septimius Severus, aşezarea "Tibiscum" a deţinut locul cel mai important în sistemul defensiv al sud-vestului provinciei şi, implicit, al capitalei "Ulpia Traiana Sarmizegetusa".

De adăugat şi faptul că, situl arheologic de lângă urbea de pe Timiş şi Sebeş este cel mai mare din Regiunea Banat. Descoperirile de aici sunt deosebit de valoroase şi importante, între acestea remarcându-se “Silenul de la Tibiscum”, o reprezentare de pe un vas care îl întruchipează pe zeul vinului şi al teatrului. Piesa este unicat în România, are o valoare de patrimoniu internaţional şi se află într-o perfectă stare de conservare.

                             

Noi descoperiri arheologice de senzaţie la "Tibiscum" - Magazinul roman

În apropierea satului Iaz de lângă municipiul Caransebeş, s-a produs o nouă descoperire arheologică de o importanţă deosebită din timpul culturii romane. Săpăturile efectuate recent aici de o echipă condusă de cercetătorul ştiinţific doctor Adrian Ardeţ de la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş au scos la iveală ruinele unui magazin roman situat pe principala arteră comercială „Decumanus Maximus” care traversa fosta aşezare „Tibiscum” din partea vestică către est. Din această arteră s-au mai păstrat în prezent aproximativ 400 de metri lungime cu urmele clădirilor aflate pe ambele părţi ale acesteia.

Noile vestigii descoperite pâna la acest moment de către echipa de cercetători formată din arheologul Adrian Ardeţ, Lucia Carmen Ardeţ şi Dimirie Pavel Negrei sunt dispuse pe o suprafaţă aproximativă de 400 metri pătraţi. Totodată, acţiuniile au fost sprijinite şi de primarul comunei Obreja, Petru Pop care a contribuit material şi logistic în acest demers. Astfel, în urma săpăturilor a ieşit la iveală partea din faţă a magazinului, respectiv locul propriu-zis de desfăşurare al activităţilor comerciale denumit „Taberna” ce are dimensiunile de 8 metri lungime pe 2 metri lăţime. De asemenea, a mai fost descoperită şi camera de lucru a proprietarului imobilului.

De menţionat faptul că, magazinul roman de la „Tibiscum” are o structură identică cu cele de la Pompei. Prin urmare, aici mai urmează să fie descoperite curtea interioară, bucătăria precum şi spaţiile de dormit.

În urma cercetărilor, Adrian Ardeţ a constatat că, imobilul respectiv prezintă caracteristici speciale în ceea ce priveşte fundaţia acestuia. Astfel, pe lângă piatră, aici există şi baze de marmură pentru susţinerea coloanelor ceea ce indică faptul că proprietarul locaţiei avea o afacere prosperă.

În anul 271 după Hristos, administraţia romană s-a retras din Provincia Dacă la Sudul Dunării. Se pare însă că imobilul nou descoperit a fost utilizat chiar şi în secolul al IV-lea întrucât arheologii au descoperit odată cu săpăturile de aici urmele unor lucrări de reabilitare ale acestuia, material arheologic şi monezi din perioada respectivă.

Anticul "Tibiscum" era situat în depresiunea de contact dintre culoarele râurilor Timiş şi Bistra, pe o câmpie înaltă, la 6 kilometri nord de municipiul Caransebeş. Între localităţiile Daciei romane, "Tibiscum" se evidenţia printr-o istorie marcată de multe elemente inedite. Poziţia sa geografică, aproximativ în centrul zonei de sud-vest a Daciei, dezvoltarea economică a aşezării, urmată de o creştere demografică şi de înflorirea urbană, au determinat şi impulsionat apariţia unui centru militar, economic şi spiritual important, chiar dacă nu a atins amploarea unor centre ca "Sarmizegetusa", "Apulum" sau "Drobeta".

Reţeaua hidrografică a zonei era delimitată de cele două râuri Timiş şi Bistra care, în antichitate au avut o importanţă economică deosebită, în primul rând prin bogaţia de peşte. Zona în care a fost amplasat castrul şi aşezarea civilă "Tibiscum", de o parte şi de alta a râului, era formată din doua terase înalte, ferite de inundaţii. În timp însă, cursul fluctuant al râului Timiş a determinat apariţia unor denivelări care au condus la modificarea configuraţiei terenului şi inundarea zonei astfel încât, în prezent, cea mai mare parte a vechii aşezări, respectiv partea centrală, nu mai există.

Un alt aspect care evidenţiază importanţa anticei localităţi se referă la faptul că aceasta se afla la intersecţia a două drumuri imperiale. Primul venea din sudul Dunării, parcurgând unele aşezări precum "Lederata-Arcidava", adică localitatea actuală Vărădia, sau "Bersobis-Aizis", respectiv comuna Fârliug, ajungând până la "Castrum Tibiscum". De aici, drumul ocolea castrul şi aşezarea civilă, traversa râul Timiş, pentru a se uni apoi cu drumul imperial "Dierna - Tibiscum", care, după ce urma malul drept al râului Timiş, se îndrepta spre est, spre Porţile de Fier ale Transilvaniei şi Sarmizegetusa. Cealaltă ramificaţie a drumului imperial, se îndrepta spre nord-est, urmând cursul râului Timiş, în direcţia râului Mureş.

Mai trebuie menţionat şi faptul că, în secolul al II-lea, în perioada Împăratului Septimius Severus, aşezarea "Tibiscum" a deţinut locul cel mai important în sistemul defensiv al sud-vestului provinciei şi, implicit, al capitalei "Ulpia Traiana Sarmizegetusa".

Arheologii caransebeşeni cercetează sistematic acest sit încă din anul 1990 prin intermediul proiectului denumit „Dacia Romană”. În momentul de faţă, activităţiile specifice se desfăşoară separat atât in partea vestică a fostei aşezări care este plasată pe raza satului Jupa cât şi în partea estică ce este situată în satul Iaz.

Pentru viitor, se intenţionează legarea celor două zone de interes într-un amplu sit care să fie pus cu adevărat în valoare cu sprijinul mai multor instituţii ale statului.