Spectacol teatral în ”Țara Gugulanilor” - Trupa ”Masquerade” a Colegiului Național ”Traian Doda” din municipiul Caransebeș a montat pe scenă cu deosebit entuziasm piesa ”Doamna Ministru”, o adaptare după Branislav Nušić

  Evenimentele culturale dedicate promovării artei dramatice continuă în municipiul din ”Țara Gugulanilor”.

  Trupa de Teatru ”Masquerade” a Colegiului Național ”Traian Doda” a jucat cu real succes comedia ”Doamna Ministru”, o adaptare după Branislav Nušić.

               

  Manifestarea artistică a fost găzduită de sala de spectacole a Casei de Cultură ”George Suru”, care s-a dovedit neîncăpătoare pentru caransebeșenii de toate vârstele, iubitori de artă și teatru.

  ”Doamna Ministru” este o piesă de teatru de comedie din anul 1929. Reprezintă una dintre cele mai cunoscute lucrări ale dramaturgului sârb Nušić și a fost adaptată în numeroase producții de televiziune sau cinematografice.

  Prin urmare, adaptată fiind de elevii gugulani, acțiunea comediei are loc la București, la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Piesa este compusă din patru acte și urmărește ascensiunea socială a unui ministru, care intră brusc în elitele societății.

   Personajul central al spectacolului teatral este, însă, ”Coana Jivka”, peste care dă un noroc neașteptat: soțul ei este numit ministru în proaspătul guvern, iar astfel, în sfârșit, își poate împlini visurile îndelung mocnite de putere și parvenire. Nu banii o interesează pe Jivka, ci faima socială, renumele, titlul de doamnă ministru, așa că își face cărți de vizită cu acest titlu, se plimbă numai cu automobilul ministerial, învață să fumeze, să joace bridge și își ia un amant. Totul pentru a fi o doamnă de lume bună. Dar tot ce face aceasta este de un comic involuntar pentru că ea a trăit toată viața la mahala și nu înțelege absolut nimic din ceea ce face și de ce o face, se lasă influențată de toți, neștiind cum să facă mai bine pe nobila, iar tocmai eforturile în cauză o aduc în ridicol.

  De fapt, comedia ”Doamna Ministru” nu este despre politicieni, ci despre ceea ce stă în spatele lor, respectiv, o familie adeseori stupidă care singură îi poate scufunda mai rău decât toate actele lor politice. Lumea măruntă de manevre și mișculații care se creează în spatele unui om proaspăt învestit cu putere este subiectul acestei piese, lume care adesea nu este vizibilă opiniei publice, ploconelile în fața unei soții semidocte și ambițioase, rubedeniile care se înșiră la ușă să primească și ei ceva, pretendenții la mâna fiicei ministrului deși, fata era deja măritată, toate acestea fiind de un comic absurd, dar atât de verosimil.

  În concluzie, o piesă despre sentimentul balcanic al familiei, scrisă de un sârb, dar atât de românească, în fond.

  Distribuția reprezentației teatrale i-a consemnat pe elevii actori: ”Miv” Vladu-Berneanțu, Andu Suciu, Georgi Pepa, Bogdan Gașpar, Rareș Deteșan, Dan Lazăr, Robert Șvaia, Alex Hertila, Carina Nistor, Adi Popescu, Andrada Călțun, Cristian Palciuc, Maria Benghia, Iosefine Crăciun și Raul Antistescu.

  Odată cu prestația lor, tinerii caransebeșeni și-au dezvăluit aptitudinile artistice, au avut farmec, dar și o expresivitate agreabilă și coerentă, reuşind să impresioneze asistenţa numeroasă care i-a răsplătit la final cu ropote de aplauze, preț de mai multe minute.

  Totodată, în cadrul spectacolului lor, tinerii actori au impresionat prin momente de improvizație, dialoguri haioase, inedite și creativitate, dovedindu-și astfel,  aplecarea și dragostea față de scenă.

  De precizat și faptul că, odată cu derularea acestui eveniment a existat și o situație ridicolă de natură tragi-comică care s-a produs după căderea cortinei spectacolului teatral, atunci când actorii gugulani, cât și numerosul public aflat în sala de spectacole, aproape că au fost azvârliți în stradă de conducerea Casei de Cultură ”George Suru”, datorită faptului că aici urma să aibă loc imediat tocmai o acțiune politică, și anume, o întâlnire a membrilor Partidului Național Liberal Caransebeș, prezidată de senatorul Ion Marcel Vela. În aceste condiții, tinerii artiști performeri au fost îndrumați și nevoiți să se dezbrace de costumația scenică în toalete, dar și în foaierul instituției, în văzul tuturor, precum și să ofere declarații presei în plină stradă.

  ”Totul a fost astăzi ca o euforie pentru mine, căci, am jucat pentru ultima oară, a fost ultima noastră piesă montată împreună pe scenă, și am încheiat cu tristețe rolul de actori, iar de acum, vom deveni spectatori. Îndemn pe oricine să aleagă teatrul, să trăiască ce am simțit și eu pe scenă, pentru că este într-adevăr, un sentiment unic”, a spus după spectacol eleva Georgi Pepa.

  ”Cei patru ani de actorie au fost deosebit de minunați, nu am crezut că mă pot regăsi în pielea tuturor personajelor jucate. Totuși, chiar am reușit! Mă gândesc cu tristețe la ultima reprezentație, care a avut un real succes în rândul publicului, la fel ca celelalte, dar sunt convinsă că, după plecarea noastră, colegii noștri vor duce cu cinste și mândrie și pe mai departe numele Trupei Masquerade. Oricum, mă bucur să știu că evoluția mea în teatru a pornit cu un rol secundar de servitoare, iar, la final, am ajuns să joc un rol principal de doamnă ministru. Mulțumesc doamnei profesor coordonator Mihaela Muntean, precum și celorlalți colegi de trupă pentru timpul petrecut împreună, familiei  pentru susținere, dar și prietenilor și cunoscuților pentru încurajări!”, a adăugat ”Miv” Vladu-Berneanțu, interpreta ”Coanei Jivca”.

  ”Au fost emoții la începutul piesei, pentru că acum am debutat în teatru, însă, pe parcurs, acestea au dispărut. Am avut un sentiment de bucurie când am văzut că publicul se amuză la replicile noastre haioase și sper să continui în această trupă până la final”, a menționat tânăra artistă Carina Nistor.

  Altfel, Trupa de Teatru ”Masquerade” a Colegiului Naţional ”Traian Doda” din Caransebeș, coordonată de cadrul didactic Mihaela Muntean, prezintă cu regularitate diverse piese publicului iubitor al artei dramatice încă din urmă cu mai bine de patru ani.

  În repertoriul elevilor gugulani figurează reprezentaţii de succes ca: “Iată femeia pe care o iubesc”, o dramă după Camil Petrescu, ”Gaițele”, de Alexandru Kirițescu, sau ”Titanic Vals” și ”Escu” de Tudor Mușatescu, precum și  o adaptare după ”Revizorul”, de N.V. Gogol,  spectacol ce a obținut ”Marele Premiu” în cadrul evenimentului teatral juvenil de amploare denumit ”Stage International Youth Theater Festival”, ediția a VIII-a, desfășurat în anul 2017, la Cluj-Napoca.

Artă dramatică în ”Țara Gugulanilor” - Trupa de teatru a Colegiului Național ”Traian Doda” din municipiul Caransebeș a interpretat cu deosebit succes piesa ”Escu”, o adaptare după Tudor Mușatescu

Un nou eveniment cultural dedicat promovării artei dramatice s-a derulat în municipiul din ”Țara Gugulanilor”.

Trupa de teatru a Colegiului Național ”Traian Doda” a pus în scenă comedia ”Escu”, o adaptare după Tudor Mușatescu.

Manifestarea artistică a fost găzduită de sala de spectacole a Casei de Cultură ”George Suru”, care a fost luată cu asalt de către caransebeșenii iubitori de teatru și umor de calitate.

Publicată în anul 1933 și concepută ca o continuare a piesei „Titanic Vals”, comedia „Escu” se dovedește extrem de actuală, iar personajul principal încă ”coexistă” și astăzi printre noi. Este vorba despre Decebal Necșulescu, un deputat fără vocația politicii, caraghios și oportunist, devenit prin șantaj ministru şi ulterior preşedinte de partid. Pe parcursul piesei, Guvernul, cu primul-ministru în frunte, cu miniştrii în coadă, cu damele voalate la mijloc, cu „manevre” oculte în cabinete cu legi strâmbe, în birouri cu intrigi grosolane de culise şi lovituri politice la ore târzii, este prezentat direct, cu ironie, fără menajamente, cu tot cortegiul său tradiţional de inși a căror unică ambiție este de „a se ajunge” prin orice mijloace. Deznodământul a fost unul neașpteptat și de neconceput pentru toate aceste personaje parvenite…

Distribuția reprezentației teatrale i-a consemnat pe tinerii actori: Andu Suciu, Bogdan Gașpar, Alex Hertila, Daniel Marcu, Kitty Galescu, Miv Vladu Berneanțu, Georgi Pepa, Roberto Ionescu, Rareș Deteșan, Andrada Călțun, Dan Lazăr, Robert Svaia, Cristian Palciuc și Sebastian Bolbotină.

Odată cu prestația lor, elevii caransebeșeni și-au demonstrat talentul artistic, au avut expresivitate și atitudine scenică, reuşind să impresioneze asistenţa numeroasă care i-a răsplătit la final cu ropote de aplauze preț de mai multe momente.

”Am fost emoționată la începutul piesei, însă, pe parcurs, mi-am intrat în rol, l-am simțit, iar la final am fost deosebit de fericită. Sper să continui să joc, este foarte plăcut să lucrezi în această echipă minunată!”, a menționat după căderea cortinei tânăra artistă Kitty Galescu.

”Îmi place să intru în pielea personajelor interpretate și să experimentez prin intermediul rolurilor diverse perioade de timp din trecut. Doresc să continui pe drumul teatrului pentru că simt că a răsărit în sufletul meu o dragoste frumoasă față de această artă”, a precizat Alex Hertila.

”A fost o onoare pentru mine, dar și o plăcere, să pun intrigi între membri partidului. Dacă înaintea piesei am fost puțin emoționată, odată ce am pășit pe scenă și am luat contact cu atmosfera, am început să îmi dau drumul, să mă simt în largul meu și să joc cât mai natural”, a adăugat eleva Georgi Pepa, interpreta personajului ”Nina”.

”Trupa de teatru de la Colegiul Național Traian Doda există pentru că ne propunem să facem și altceva decât lucruri obișnuite, dar și datorită dragostei elevilor noștri față de această frumoasă artă, iar unii dintre ei au ajuns chiar să urmeze facultăți de profil. Doresc să le mulțumesc tuturor pentru implicarea de care au dat dovadă pe scenă, dar și publicului pentru că ne-a susținut și pentru că ne-a fost alături!”, a declarat coordonatorul tinerilor actori, cadrul didactic Mihaela Muntean.

De precizat și faptul că, Trupa de teatru a Colegiului Naţional ”Traian Doda” din Caransebeş prezintă cu regularitate diverse piese publicului iubitor al artei dramaturgice încă din urmă cu trei ani.

Astfel, în repertoriul elevilor figurează reprezentaţii ca: “Iată femeia pe care o iubesc”, o dramă după Camil Petrescu, ”Gaițele”, de Alexandru Kirițescu sau ”Titanic Vals”, de același Tudor Mușatescu.

“Trezeşte-te, Maria!” – Cel mai recent material de tipar semnat de prozatorul timişorean Gheorghe Secheşan a fost lansat la Caransebeş, cu ocazia unei acţiuni literare menită să marcheze “Ziua Culturii Naţionale”

Evenimentele culturale destinate promovării literaturii româneşti de calitate au continuat în municipiul din “Ţara Gugulanilor”.

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi al Colegiului Naţional “Traian Doda”, o manifestare literară menită să marcheze “Ziua Naţională a Culturii Române”.

Evenimentul în cauză, ajuns anul acesta la cea de-a VI-a ediţie, s-a derulat în Aula “Musei Caransebesiensis”.

“Manifestarea de astăzi a devenit una tradiţională pentru Muzeul Caransebeş şi a fost organizată cu sprijinul colaboratorilor pentru promovarea culturii şi a literaturii în rândul elevilor în ideea evidenţierii valorilor culturale româneşti şi apropierii faţă de acestea”, a menţionat managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Adrian Ardeţ.

Acţiunea a debutat cu o expunere efectuată de cadrul didactic Carmen Ardeţ privitoare la  istoria secolului al XIX-lea şi importanţa acestuia în ceea ce priveşte dezvoltarea culturii române.

În continuare, cadrul didactic Maria Frenţiu a trecut la prezentarea lucrării de tipar intitulată „Trezeşte-te, Maria!”, avându-l ca autor pe Gheorghe Secheşan.

Personajul central al romanului biografic este sora autorului, fiica unui important activist de partid din perioada comunistă. Aceasta descoperă prin ochii sensibili de copil viaţa rurală dintr-un sat din Munţii Banatului, inclusiv unele fapte din lupta partizanilor împotriva regimului, fapte care aveau să-i marcheze şi să-i schimbe total viaţa.

Ulterior, conferenţiarul universitar doctor Gheorghe Secheşan, membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Timişoara, a susţinut o amplă prelegere, ocazie cu care i-a îndemnat şi încurajat pe tinerii caransebeşeni să se îndrepte spre domeniul literaturii şi chiar să se apuce de scris.

De asemenea, acesta le-a prezentat elevilor o parte dintre volumele sale publicate, oferindu-le participanţilor cadou.

“Romanul în cauză îmi este foarte drag şi l-am scris pentru că nedreptăţile din perioada comunistă m-au marcat negativ şi au marcat întreaga societate românească. Prin urmare, până nu se vor rezolva toate problemele legate de vinovăţia şi nevinovăţia elementelor implicate în conflictele acelei perioade, societatea noastră nu va fi una sănătoasă, ci, una acuzată de păcat originar, la fel ca omul”, a precizat autorul materialului de tipar, Gheorghe Secheşan, privitor la mesajul transmis de cartea sa.

Gheorghe Secheşan este prozator, istoric şi critic literar, fiind născut la data de 24 iulie 1956.

            A publicat peste 30 de materiale de tipar, între care se remarcă “Casca de oţel” (1995), “Darul de Crăciun” (1995), “Minunatele aventuri ale vajnicului brigadier Marinică” (2000), “Limbaje literare” (2001, 2005), sau “Proza lui Mircea Eliade…” (2001).

Totodată, este autor de antologii, referinţe critice şi alte studii de specialitate.  

“Ziua Culturii Naţionale” a consemnat organizarea la Caransebeş a unei ample acţiuni dedicată omagierii poetului naţional Mihai Eminescu, precum şi evidenţierii şi promovării valorilor culturii şi literaturii române

Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca “Zi a Culturii Naţionale”, reprezintă data naşterii poetului naţional şi universal al românilor, Mihai Eminescu.

Ca în fiecare an, în municipiul din “Ţara Gugulanilor” a fost organizată o acţiune de omagiere a celui mai important poet român, prozator şi publicist.

Astfel, sala de spectacole a Casei de Cultură “George Suru” a găzduit o manifestare cultural-artistică dedicată atât aniversării a 167 de ani de la naşterea marelui om de cultură, cât şi celebrării “Zilei Culturii Naţionale”.

Cu această ocazie, elevii de la Colegiul Naţional “C.D. Loga” din Caransebeş şi Colegiul Naţional “Traian Doda” au pregătit sub genericul de “Repetabila Iubire” un spectacol “In Memoriam – Mihai Eminescu”, cu momente poetice din opera literară a importantului om de cultură român, recitaluri muzicale şi scenete de teatru.

Activităţile s-au derulat sub coordonarea cadrelor didactice Ana Borcean, Ariana Covaci, Dana Tat, Oltea Fontul şi Dorina Coste.

“Şi în acest an, la fel ca în anii trecuţi, am încercat să punctăm ziua de naştere a poetului naţional şi Ziua Culturii Naţionale în acelaşi  timp, printr-un program artistic derulat de elevii celor două colegii din Caransebeş, urmat de un scurt recital de muzică clasică susţinut de Grupul Incanto Quartetto. Copiii noştri sunt deschişi acţiunilor pe care le propunem şi sunt dornici să fie activi, şi să încerce şi altceva în afara orelor de curs”, a precizat Ana Borcean, cadru didactic din cadrul Colegiului Naţional “Traian Doda”.

La final, cei mai inspiraţi dintre protagoniştii spectacolului cultural-artistic au fost recompensaţi de organizatori cu diplome şi premii în bani.

În continuare, Grupul “Incanto Quartetto” a susţinut un recital de muzică de cameră.

Şi-au dat concursul: Ovidiu Rusu şi Nada Petrov – vioară, Veaceslav Mânzat – violă şi Marius Bernecker – violoncel, toţi aceştia fiind artişti instrumentişti din cadrul Operei Naţionale din Timişoara.

De asemenea, actriţa Ana Maria Cojocaru a recitat poezie din lirica eminesciană şi naţională, iar la finalul prestaţiei lor, toţi artiştii au primit ropote de aplauze din partea publicului.

Evenimentul menit să marcheze la Caransebeş “Ziua Culturii Naționale”, a fost organizat de Primăria şi Consiliul Local Caransebeş, Biblioteca “Mihail Halici” şi Casa de Cultură “George Suru”, cu implicarea celor două unităţi de învăţământ preuniversitar din localitatea de pe Timiş şi Sebeş.

Ziua de 15 ianuarie, desemnată ca “Zi a Culturii Naţionale”, conform Legii numărul 238 din 7 decembrie 2010, reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, prozatorul, dramaturgul, ziaristul şi gânditorul, Mihai Eminescu, (1850-1889).

Prin urmare, “Ziua Culturii Naţionale” este o zi în care se celebrează ''Luceafarul'' poeziei romanesti, dar mai este şi o zi de reflecţie asupra culturii române şi a esenţei românismului din sufletul fiecăruia dintre noi.

“Un gugulan ce îndrăzneşte să creadă în România!” Caransebeşeanul Sorin Grindeanu a fost confirmat de preşedintele Klaus Iohannis în demnitatea de prim-ministru al ţării

Noul prim-ministru al Guvernului României este un tânăr politician originar din municipiul din “Ţara Gugulanilor”.

Sorin Grindeanu a fost anunţat de către Partidul Social Democrat pentru funcţia de premier, prin vocea liderului social-democraților, Liviu Dragnea, fiind ulterior, confirmat de către Preşedintele României, Klaus Iohannis.

Premierul s-a născut la data de 5 decembrie 1973, la Caransebeş. A absolvit Liceul Teoretic “Traian Doda” din localitatea natală şi Facultatea de Matematică - Secţia Informatică, din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, în anul 1997.

În continuare, a urmat şi alte cursuri de specializare la instituţii din România şi din străinătate, în ţări precum: Italia, Germania, Portugalia şi Marea Britanie.

A intrat în politică în noiembrie 1996, ca membru al PDSR. Doi ani mai târziu, a devenit vicepreşedinte al organizației de tineret a PDSR Timiş, iar în decembrie 2001, vicepreşedinte al Tineretului Social Democrat Timiş. A fost membru în Biroul Executiv Judeţean al PSD Timiş şi preşedinte executiv al Organizaţiei Judeţene a PSD Timiș. Este prim-vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene a PSD Timiş şi preşedinte PSD Timişoara din luna aprilie a anului 2005. La 30 august 2013, acesta a fost ales secretar general adjunct al PSD.

În perioada anilor 2004-2008, a fost consilier local în Consiliul Local Timişoara. Din iunie 2008 până în ianuarie 2013, a fost viceprimar al municipiului Timişoara. În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, Sorin Grindeanu a fost ales deputat în circumscripţia electorală numărul 37 Timiş, colegiul uninominal numărul 2.

A fost ministru pentru Societatea Informaţională în Guvernul României în perioada 17 decembrie 2014 - 17 noiembrie 2015.

În urma alegerilor locale din 5 iunie 2016, Sorin Grindeanu a devenit președinte al Consiliului Judeţean Timiş din partea PSD.

Totodată, noul premier gugulan al României desfăşoară şi o activitate literar-ştiinţifică, având mai multe volume de tipar editate.

Astfel, printre cărţile şi lucrările publicate se numără: "Introducere în informatica socială", Editura Universitatea de Vest (2000), "Tehnoredactare computerizată", Editura Universitatea de Vest (2002), şi "Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă", Editura Ionescu (2002).

Sorin Grindeanu este căsătorit, fiind tatăl a doi copii.

Altfel, de menţionat că, potrivit contextului istoric, privitor la premierii proveniţi din urbea de pe Timiş şi Sebeş, Sorin Grindeanu, este cel de-al doilea, după Episcopul Caransebeşului, Elie Miron Cristea, devenit în urmă cu aproape o sută de ani Mitropolit Primat al României, datorită implicării sale decisive în actul „Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”, şi numit, în anul 1938, prim-ministru al Guvernului ţării de către Regele Carol al II-lea.

Momente solemne şi emoţionante la Caransebeş – Comunitatea din municipiul din “Ţara Gugulanilor” l-a comemorat pe generalul erou Ioan Drăgălina la împlinirea unui secol de la moartea sa pe câmpul de luptă al identităţii şi demnităţii naţionale

Militarul erou Ioan Drăgălina a fost omagiat cu mare fast la Caransebeş cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la moartea sa pe frontul de luptă al Primului Război Mondial.

Pentru început, evenimentul cultural-comemorativ a consemnat o expoziţie de fotografii, obiecte şi documente inedite privitoare la viaţa şi activitatea luptătorului gugulan, elemente din arhiva personală a reputatului istoric Liviu Groza.

Manifestarea omagială s-a desfăşurat în organizarea Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, cu sprijinul Consiliul Judeţean Caraş-Severin.

Totodată, alături de iniţiatorii evenimentului au fost reprezentanţii Primăriei Municipiului Caransebeş, Casei de Cultură “George Suru”, Muzeului Naţional din Timişoara, Muzeului Militar din Bucureşti, Garnizoanei Caransebeş, Batalionului “General Ioan Drăgălina” din Lugoj, Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Caraş-Severin, Colegiului Naţional “Traian Doda”, Primăriei Turnu Ruieni şi Şcolii Gimnaziale din Borlova.

Omul de cultură caransebeşean Liviu Groza vorbeşte întotdeauna cu admiraţie şi vădită emoţie când oferă detalii privitoare la activitatea militară a reputatului luptător bănăţean. Mai mult, istoricul obişnuieşte să prezinte publicului informaţii şi fotografii inedite despre militarul caransebeşean.

“În perioada de la începutul anului 1900, la Caransebeş au activat cu deosebit succes grupe de căluşari formate din tineri civili, dar şi militari, respectiv, de soldaţii Batalionului IV al Regimentului 43 Infanterie, iar frumosul port popular de căluşar a fost îmbrăcat chiar şi de generalul erou Ioan Drăgălina. Spre finalul vieţii sale, patriotul român a fost rănit în braţul stâng şi omoplat de o rafală de mitralieră în luptele de pe Valea Jiului. Ajuns pe patul spitalului din Bucureşti, generalul l-a întrebat pe doctor cum s-ar putea întoarce mai repede pe câmpul de luptă, tratându-i braţul, sau prin amputarea acestuia. Medicul i-a răspuns că ultima dintre proceduri este cea eficientă, iar eroul român a ordonat tranşant: Taie-l, îmi va ajunge şi un singur braţ să îmi înfrâng inamicul! Din păcate, generalul suferea şi de diabet zaharat, a făcut infecţie generalizată în organism şi a murit. Oricum, cine l-a cunoscut în viaţă a rămas puternic impresionat de puterea personalităţii sale. Era de o statură înaltă şi avea o înfăţişare frumoasă, înfăţişarea clasică a bănăţeanului voinic. Ochii lui mari și negri păreau a căuta mai întâi ceea ce este mai bun şi mai nobil în fiinţa omenească, de aceea s-a şi putut apropia sufleteşte de cei pe care-i conducea. Da, acestea sunt cuvintele rostite de cei care l-au cunoscut pe generalul Ion Drăgălina!", a povestit privitor la Ioan Drăgălina, venerabilul istoric Liviu Groza, care a donat obiectele expuse Muzeului din urbea de pe Timiş şi Sebeş.

“Comemorăm o sută de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui erou bănăţean Ioan Drăgălina. Pentru ca ţara să arate cum este astăzi, noi, caransebeşenii, am plătit cu sânge pe câmpul de onoare, iar astfel, avem datoria să ne omagiem eroul aici prin grija şi expoziţia reputatului istoric Liviu Groza, cel care în anii ’60 a pus bazele înfiinţării Muzeului din Caransebeş. Este o deosebită onoare şi cinste să îl avem alături de noi şi să lucrăm împreună. Îi mulţumim din suflet, dorindu-i multă sănătate!” a adăugat managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Adrian Ardeţ.

Tot cu această ocazie, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul de pe Timiş şi Sebeş a găzduit şi Conferinţa Naţională “Omagiu Eroului Naţional Ioan Drăgălina, la o sută de ani”.

Activitatea ştiinţifică a consemnat sesiunile de comunicări susţinute de personalităţi din lumea academică românească, printre care Ioan Păun-Otiman şi Ioan-Aurel Pop.

În continuare, acţiunile omagiale s-au derulat la Catedrala Episcopală “Învierea Domnului”. Aici, un sobor de preoţi a oficiat un serviciu religios de pomenire a memoriei generalului caransebeşean.

Ulterior, participanţii la acţiunile comemorative s-au deplasat în Parcul “General Ioan Drăgălina”, la monumentul militarului gugulan, unde s-a intonat imnul de stat, au fost rostite scurte alocuţiuni din partea oficialităţiilor judeţene şi locale şi au fost depuse coroane de flori şi garoafe, iar Brigada 18 “Banat” din Timişoara şi Batalionul “General Ioan Drăgălina” din Lugoj au defilat prin faţa asistenţei.

“Oriunde am merge în România este imposibil să nu se fii auzit de bravul nostru general Drăgălina, născut aici, la Caransebeş. Generalul poate că este şi o stare de spirit în ceea ce priveşte patriotismul, patriotismul fiind o noţiune pe care o folosim din ce în ce mai puţin… Patriotismul înseamnă să îţi iubeşti familia, locul în care te-ai născut, să îţi iubeşti oamenii alături de care trăieşti, dar mai ales, să îţi iubeşti ţara aşa cum a făcut-o generalul Ioan Drăgălina”, a declarat deputatul cărăşean Ion Mocioalcă, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Parlamentul României.

“Astăzi clopotele Catedralei Episcopale au bătut, au răsunat, pentru a comemora un bănăţean adevărat, un om care a îndrăznit să creadă într-un vis, vis care peste câţiva ani urma să se realizeze: România Mare. Este o onoare pentru mine, caransebeşean fiind, să vorbesc astăzi la împlinirea a o sută de ani de la trecerea la cele veşnice a eroului nostru, generalul Ioan Drăgălina. Este un moment important pentru oraş că păstrăm memoria unui om născut aici şi avem datoria, dar şi obiligaţia astfel, să păstrăm România mândră, suverană şi puternică”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu.

Generalul Ioan Drăgălina s-a născut la Caransebeş în data de 16 decembrie 1860, fiind descendentul unei vechi familii de grăniceri din Banat şi a decedat la Bucureşti, la 9 noiembrie 1916, în urma rănilor suferite în Primul Război Mondial, în Defileul Jiului, lângă Mănăstirea Lainici.

Ioan Drăgălina a urmat clasele primare şi cele militare la Caransebeş, iar pregătirea militară a efectuat-o la Timişoara şi la Academia de Război de la Viena. În anul 1887, generalul s-a alăturat Armatelor Române, prilej cu care i s-au recunoscut gradele şi pregătirea militară. În anul 1916 a fost comandantul Diviziei I la Turnu Severin, iar în luptele pentru cucerirea Orşovei şi a Culoarului Timiş - Cerna soldaţii din subordine s-au acoperit de glorie. În luna octombrie a aceluiaşi i s-a încredinţat comanda Armatei I-a şi luptând pe front, este rănit grav, ceea ce îi va aduce, din păcate, moartea.

Astfel, Primul Război Mondial îl găseşte în anul 1916 pe Ioan Drăgălina în Valea Jiului, ca urmare a declanşării unei masive ofensive germane şi austro-ungare aici, conduse de generalul Paul von Kneussl.

În dimineaţa zilei de 11 octombrie 1916 generalul Drăgălina primeşte ordin să se deplaseze la Craiova, unde este numit în funcţia de comandant al Armatei I. În dimineaţa zilei de 12 octombrie, generalul ia o maşină, un şofer şi doi ofiţeri și pleacă personal pe câmpul de luptă, în recunoaştere, pentru a vorbi cu comandanţii aflaţi în primele linii, deoarece legăturile cu unităţile înaintate erau întrerupte. Ajunge în primele linii şi trece podul din apropierea Mănăstirii Lainici, unde s-a spovedit şi s-a împărtăşit. La întoarcere, podul este cuprins într-un schimb de focuri. Maşina trece în viteză pe pod prin ploaia de gloanţe, scăpând de asediul germanilor, însă, câteva gloanţe îşi ating, totuşi, ţinta. Generalul este rănit de două gloanţe în braţul stâng şi în omoplat. A fost transportat la spitalul din Târgu Jiu, apoi la Craiova şi, în final, la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureşti, unde i se amputează braţul.

Din păcate, chiar şi cu braţul amputat, rana i s-a infectat grav, septicemia s-a instalat în organism, iar astfel, în data de 9 noiembrie 1916, patriotul bănăţean a trecut în nefiinţă. La funeraliile acestuia au luat parte Regele, miniştri, parlamentari, oameni de cultură, ataşaţi militari străini în România. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor - Bellu Militar.

Pentru a i se cinsti memoria veşnică, în urbea de pe Timiş şi Sebeş a fost amplasat în anul 1943 un monument din bronz, realizat de sculptorul Mihai Onofrei, şi care reprezintă “Simbolul Unităţii Naţionale” pentru gugulani.

Statuia este inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Caraş-Severin cu codul CS-III-m-B-11239.

Totodată, pe faţada imobilului unde a domiciliat generalul Ioan Drăgălina în municipiul Caransebeş, de pe strada Ardealului, numărul 6, este amplasată o plachetă comemorativă, care aminteşte de vitejia şi jertfa luptătorului gugulan.

Exceptând impresionantul ansamblu monumental din municipiul din “Ţara Gugulanilor”, patria i-a fost recunoscătoare generalului de-a lungul timpului printr-o serie de omagii.

Astfel, în anul 1924, un sat din judeţul Călăraşi a primit denumirea de “Drăgălina”. De asemenea, instituţia de învăţământ preunivirsitar din oraşul Oraviţa, judeţul Caraş- Severin, poartă numele militarului român începând cu anul 1919.

De asemenea, în semn de respect pentru eroismul său, i s-au înălţat mai multe monumente.

Primul dintre acestea este un monument în formă de cruce, dezvelit la data de 12 octombrie 1927, şi amplasat în Valea Jiului, pe locul unde a fost rănit generalul Drăgălina.

Mai există şi două busturi ce amintesc de memoria luptătorului caransebeşean, respectiv, un bust din bronz, amplasat în municipiul Lugoj, şi realizat de sculptorul Spiridon Georgescu, monumentul fiind inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Timiş cu codul TM-III-m-B-06322, dar şi un bust din bronz pe un soclu din marmură, amplasat pe platoul din faţa Mausoleului de la Mărăşeşti, obiectivul în cauză fiind realizat de sculptorul Iulian Coruț în anul 1993.

Totodată, mai multe străzi din localităţile importante ale României poartă numele bravului erou bănăţean.