Arheologie și istorie în Banatul Montan – Un număr reprezentativ de cercetători din țară și străinătate și-au dat întâlnire și în acest an cu ocazia unei noi ediții a Simpozionului Internaţional ”In Memoriam - Constantini Daicoviciu”

Cea de-a XLIV-a ediţie a ”Simpozionului Internaţional de Arheologie şi Istorie In Memoriam - Constantini Daicoviciu”, cea mai longevivă sesiune de comunicări de acest gen din vestul României, a ajuns la final.

Evenimentul cultural de amploare a fost organizat în perioada 28 februarie – 2 martie 2018 de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul Caransebeş cu aportul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ministerului Culturii și Identității Naționale și Primăriei Comunei Eftimie Murgu din Banatul Montan.

Simpozionul s-a adresat deopotrivă arheologilor, dar şi istoricilor care studiază perioada modernă şi cea contemporană.

În cadrul evenimentului ştiinţific au fost prezenți un număr reprezentativ de participanţi, istorici şi cercetători de la centre universitare din ţară şi din străinătate, din țări precum: Austria, Croația, Italia, Franța, Polonia, Serbia, Turcia, Statele Unite ale Americii, alături de specialişti de la muzee şi centre de cercetare din România.

În acest an, tema principală de discuții abordată de cercetători și invitați a facut referire la ”Circulația ideilor (pe Dunăre, mare și uscat) din Antichitate până în prezent”.

Deschiderea oficială a simpozionului a avut loc miercuri, 28 februarie 2018, în incinta Hotelului ”Roman” din stațiunea turistică Băile Herculane prin cuvântul de salut adresat participanților de gazdele manifestării, de Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Lucian, dar și de către oficialitățile județene, precum prefectul Matei Lupu, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu și directorul Direcției Județene de Cultură, Liubița Raichici.

Noutatea din acest an a fost conferită de lansarea a două scrieri de specialitate precum ,,Mormintele tac'' semnat de  Johann Steiner și Doina Magheți, Editura Polirom, material prezentat de Alina Mazilu și Miodrag Milin. De asemenea, Andrei Milin și-a lansat materialul intitulat ,,Sârbii din România - Documentar și Studii despre Remodelarea Identitară'', apărut în anul 2017 la Editura Cetatea de Scaun din Suceava.

În cadrul evenimentului  au fost prezentate  un documentar și studii despre remodelarea identitară, precum și filmul ”Traian la 1900 de ani de la moarte”, producție  RAI 1, Italia, peliculă care s-a produs și în România, la Sarmizegetuza și la Drobeta Turnu Severin.

Acțiunea culturală a mai programat în zilele de miercuri, 28 februarie și joi, 1 martie, susținerea de conferințe și comunicări legate de tema dată.

Conducerea Muzeului din municipiul din ”Țara Gugulanilor” a oferit cu acest prilej Diplome de excelență tuturor colaboratorilor care au susținut, de-a lungul timpului, organizarea ”Simpozionului Internațional de Arheologie și Istorie In Memoriam - Constantini Daicoviciu”.

”Constantin Daicoviciu este considerat părintele arheologiei româneşti din Transilvania şi Banat, el fundamentând şi aducând această disciplină pe tărâm ştiinţific în Universitatea Românească inaugurată în anul 1919, la Cluj. El este cel care a fondat şi a ridicat, în rândul tinerilor români, cercetarea ştiinţifică fundamentată prin descoperirea arheologică. Noi nu am avut până la Constantin Daicoviciu o astfel de şcoală românească în Transilvania şi Banat. Şcoala românească se dezvolta dincolo de munţi, la Bucureşti, unde am avut oameni deosebiţi, care au pus bazele acestei cercetări, printre care Alexandru Odobescu şi mai târziu Vasile Pârvan. La noi, în Banat şi Transilvania, şi mai ales în zona Caransebeşului, a reuşit să introducă această ştiinţă şi să o facă foarte bine la Cluj, întrucât el este astăzi cel ce a descoperit cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, el este cel care a dezvelit pentru prima dată ruinele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Constantin Daicoviciu ne-a lăsat o şcoală deosebit de importantă, iar acest trecut ne obligă să mergem mai departe în toată zona de vest a ţării. Asemenea manifestări ştiinţifice nu se organizează nici la Timişoara, nici la Arad, nici la Deva. Au început cei de la Muzeul din Drobeta Turnu Severin, dar nu se ridică la nivelul judeţului Caraş-Severin, al Caransebeşului”, a precizat managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul Caransebeş, Adrian Ardeț.

Vineri, 2 martie, în ultima zi a ,,Simpozionului Internaţional de Arheologie şi Istorie In Memoriam - Constantini Daicoviciu'' a fost derulată conferința cu titlul: ,,Centenarul Unirii și Personalitățile Almăjului'', eveniment ce s-a desfășurat la Casa de Cultură ,,Doctor Ion Sârbu’’ din comuna Eftimie Murgu, precum și o excursie tematică pe traseul: Băile Herculane - Lăpușnicel (Praetorium) – Cascada Bigăr – Dalboșeț (Senatorial Roman Villa) – Morile de Apă de la Eftimie Murgu (monument UNESCO).

Sursă foto: www.facebook.com/muzeul.caransebes

Venerabilul istoric caransebeşean Liviu Groza: ”Am muncit toată viaţa ca să trăiesc şi după moartea mea”

Reputatul om de cultură Liviu Groza împlineşte în data de 10 iulie respectabila vârstă de 84 de ani de viaţă.

Pe parcursul acesteia, a dus o intensă muncă de cercetare şi promovare a evenimentelor istorice petrecute în Banatul Montan.

Omul de cultură s-a născut la Caransebeş în data de 10 iulie 1932 şi a absolvit Liceul “Traian Doda” în anul 1951. În tinereţe, şi-a dorit să ajungă medic chirurg însă, vremurile i-au fost potrivnice pentru împlinirea acestor năzuinţe, fiind nevoit să îmbrăţişeze meseria armelor. A fost un ofiţer conştiincios al Armatei Române, dar neîmpăcat cu gândul că nu s-a realizat profesional aşa cum ar fi dorit.

Liviu Groza i-a cunoscut îndeaproape pe academicianul arheolog Constantin Daicoviciu şi pe profesorul universitar doctor Radu Vulpe, care i-au călăuzit primii paşi spre pătrunderea tainelor istoriei. Ulterior, acesta a urmat cursurile Şcolii de Ofiţeri de la Sibiu şi ale Facultăţii de Istorie, fapt ce l-a ajutat să se consacre studiului în domeniul istoriei militare. A activat la Garnizoana Caransebeş până în anul 1987, când a trecut în rezervă.

În anul 1989 Liviu Groza a avut prilejul să ducă o intensă activitate de cercetare la Arhivele de Război din Viena. A studiat cu acest prilej o serie de documente referitoare la istoria militară a Banatului pe care le-a publicat în scrierile sale, între care un loc aparte îl ocupă cele zece volume sugestiv intitulate „Restituiri Istorice“. A ţinut numeroase expuneri în cadrul unor simpozioane, conferinţe, interviuri la radio şi televiziune şi a colaborat la diverse reviste din ţară şi străinătate, unde a publicat peste o sută de articole de specialitate. Colaborarea cu istorici de prestigiu precum Hadrian Daicoviciu, Ioan Piso, Gheorghe Lazarovici, Doina Benea, Costin Feneşan, Valeriu Leu, Constantin Pop şi încă mulţi alţii, i-a fost benefică pentru clarificarea unor probleme mai puţin cunoscute în istoria militară a Banatului.

De asemenea, de un mare ajutor i-a fost colaborarea cu cercetătorii Triţu Măran şi Alexander Krischan din Viena şi cu doctorul Rainer Egger, directorul Arhivelor de Război din capitala Austriei, care i-au pus la dispoziţie documente de o inestimabilă valoare.

Pentru întreaga sa activitate, Liviu Groza a fost distins de mai multe instituţii şi organizaţii cu diplome de excelenţă.

Comunitatea caransebeşeană i-a conferit titlul de “Cetăţean de Onoare”, precum şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin. De asemenea, omul de cultură a mai fost recompensat cu distincţii similare şi în localităţile Reşiţa, Orşova, Băile Herculane, Obreja, Eftimie Murgu şi Sacu.

Liviu Groza, asiduu cercetător al trecutului urbei gugulane, s-a consacrat în timp prin cercetarea efectuată şi totalitatea volumelor de specialitate editate, peste 50 la număr, ca principalul istoric din Banatul Montan.

Astfel, au rezultat mai multe scrieri de specialitate, între care se remarcă cele zece volume din “Restituiri Istorice”, precum şi titlurile ”Contribuţii la monografia Caransebeşului”, „Batalionul 2 Grăniceresc de Gardă din Caransebeş", „Biserica strămoşească în Banatul grăniceresc”, „Oameni care au fost”, „Legendă şi istorie în Valea Almăjului”, „Statuile din Caransebeş”, „Din amintirile unui dezertor”, „Simboluri ornamentale pe casele din municipiul Caransebeş", „Contribuţii la istoria regimentului de graniţă româno-bănăţean numărul 13 din Caransebeş”, „Lupta de la Lugoj”, „Gheorghe Bona-Un caransebeşean pe nedrept dat uitării" sau materialul intitulat „Caransebeşul şi Marea Unire”.

De precizat şi faptul că, venerabilul Liviu Groza a amenajat într-una dintre încăperile imobilului unde domiciliază, o inedită expoziţie cu caracter permanent. Aceasta prezintă aspecte din viaţa reputatului scriitor şi cuprinde fotografii, documente, obiecte personale, medalii jubiliare şi decoraţiuni militare ce au fost primite în perioada de activitate.

Omul de cultură a aşezat central în cadrul spaţiului expoziţional o fotografie personală elocventă, iar sub aceasta crezul după care s-a călăuzit în viaţă: ”Am muncit toată viaţa ca să trăiesc şi după moartea mea”.

„Cu mândrie de bănăţean adevărat, pot să spun cu bucurie şi mulţumire în suflet că la împlinirea acestor ani de viaţă, mi-am îndeplinit crezul pe care l-am urmat cu sfinţenie. Voi munci cu tărie şi în continuare pentru Caransebeş, căci, doresc să dau tot ceea ce ştiu pentru acest minunat oraş. Anul viitor, când voi împlini 85 de ani de viaţă, voi lansa un nou volum de specialitate, cea de-a 56-a scriere a mea, intitulată Aspecte din activitatea Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13 din Caransebeş, structură militară care a dat Armatei Române trei generali de excepţie care ne fac o deosebită cinste, şi anume, Ioan Drăgălina, Traian Doda şi Mihail Trapşa”, a declarat Liviu Groza cu prilejul aniversării respectabilei vârste de 84 de ani.

Venerabilul istoric caransebeşean Liviu Groza: ”Am muncit toată viaţa ca să trăiesc şi după moartea mea”

Reputatul om de cultură Liviu Groza împlineşte în data de 10 iulie respectabila vârsta de 83 de ani de viaţă.

Pe parcursul acesteia, a dus o intensă muncă de cercetare şi promovare a evenimentelor istorice petrecute în Banatul Montan.

Omul de cultură s-a născut la Caransebeş în data de 10 iulie 1932 şi a absolvit Liceul “Traian Doda” în anul 1951. În tinereţe, şi-a dorit să ajungă medic chirurg însă, vremurile i-au fost potrivnice pentru împlinirea acestor năzuinţe, fiind nevoit să îmbrăţişeze meseria armelor. A fost un ofiţer conştiincios al Armatei Române, dar neîmpăcat cu gândul că nu s-a realizat profesional aşa cum ar fi dorit.

Liviu Groza i-a cunoscut îndeaproape pe academicianul arheolog Constantin Daicoviciu şi pe profesorul universitar doctor Radu Vulpe, care i-au călăuzit primii paşi spre pătrunderea tainelor istoriei. Ulterior, acesta a urmat cursurile Şcolii de Ofiţeri de la Sibiu şi ale Facultăţii de Istorie, fapt ce l-a ajutat să se consacre studiului în domeniul istoriei militare. A activat la Garnizoana Caransebeş până în anul 1987, când a trecut în rezervă.

În anul 1989 Liviu Groza a avut prilejul să ducă o intensă activitate de cercetare la Arhivele de Război din Viena. A studiat cu acest prilej o serie de documente referitoare la istoria militară a Banatului pe care le-a publicat în scrierile sale, între care un loc aparte îl ocupă cele zece volume sugestiv intitulate „Restituiri Istorice“. A ţinut numeroase expuneri în cadrul unor simpozioane, conferinţe, interviuri la radio şi televiziune şi a colaborat la diverse reviste din ţară şi străinătate, unde a publicat peste o sută de articole de specialitate. Colaborarea cu istorici de prestigiu precum Hadrian Daicoviciu, Ioan Piso, Gheorghe Lazarovici, Doina Benea, Costin Feneşan, Valeriu Leu, Constantin Pop şi încă mulţi alţii, i-a fost benefică pentru clarificarea unor probleme mai puţin cunoscute în istoria militară a Banatului.

 De asemenea, de un mare ajutor i-a fost colaborarea cu cercetătorii Triţu Măran şi Alexander Krischan din Viena şi cu doctorul Rainer Egger, directorul Arhivelor de Război din capitala Austriei, care i-au pus la dispoziţie documente de o inestimabilă valoare.

Pentru întreaga sa activitate, Liviu Groza a fost distins de mai multe instituţii şi organizaţii cu diplome de excelenţă.

Comunitatea caransebeşeană i-a conferit titlul de “Cetăţean de Onoare”, precum şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin. De asemenea, omul de cultură a mai fost recompensat cu distincţii similare şi în localităţile Reşiţa, Orşova, Băile Herculane, Obreja, Eftimie Murgu şi Sacu.

Cea mai recentă recompensă, constând într-o medalie jubiliară, a venit la începutul lunii iulie a anului în curs din partea Episcopiei Caransebeşului, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la înfiinţare.

Liviu Groza, asiduu cercetător al trecutului urbei gugulane, s-a consacrat în timp prin cercetarea efectuată şi totalitatea volumelor de specialitate editate, peste 50 la număr, ca principalul istoric din Banatul Montan.

Astfel, au rezultat mai multe scrieri de specialitate, între care se remarcă cele zece volume din “Restituiri Istorice”, precum şi titlurile ”Contribuţii la monografia Caransebeşului”, „Batalionul 2 Grăniceresc de Gardă din Caransebeş", „Biserica strămoşească în Banatul grăniceresc”, „Oameni care au fost”, „Legendă şi istorie în Valea Almăjului”, „Statuile din Caransebeş”, „Din amintirile unui dezertor”, „Simboluri ornamentale pe casele din municipiul Caransebeş", „Contribuţii la istoria regimentului de graniţă româno-bănăţean numărul 13 din Caransebeş”, „Lupta de la Lugoj”, „Gheorghe Bona-Un caransebeşean pe nedrept dat uitării" sau materialul intitulat „Caransebeşul şi Marea Unire”.

De precizat şi faptul că, venerabilul Liviu Groza a amenajat recent într-una dintre încăperile imobilului unde domiciliază, o inedită expoziţie cu caracter permanent. Aceasta prezintă aspecte din viaţa reputatului scriitor şi cuprinde fotografii, documente, obiecte personale, medalii jubiliare şi decoraţiuni militare ce au fost primite în perioada de activitate.

Omul de cultură a aşezat central în cadrul spaţiului expoziţional o fotografie personală elocventă, iar sub aceasta crezul după care s-a călăuzit în viaţă: ”Am muncit toată viaţa ca să trăiesc şi după moartea mea”.

„Cu mândrie de bănăţean adevărat, pot să spun cu bucurie şi mulţumire în suflet că la împlinirea acestor ani de viaţă, mi-am îndeplinit crezul pe care l-am urmat cu sfinţenie. De asemenea, nu credeam că, expoziţia mea personală va avea un efect atât de strălucit în rândul prietenilor şi cunoscuţilor, căci, foarte mulţi dintre doritori vin să o vadă”, a declarat Liviu Groza în preajma aniversării respectabilei vârste de 83 de ani.

Reputatul om de cultură Liviu Groza a primit o nouă distincţie importantă ca recompensă pentru activitatea desăvârşită de cercetare a istoriei Banatului Montan, dar şi pentru promovarea spiritului militar

Astfel, Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere provenite din Ministerul Apărării Naţionale „Alexandru Ioan Cuza”, filiala Caraş-Severin, i-a conferit istoricului, locotenent-colonel în rezervă, o Diplomă aniversară. Recompensa în cauză marchează împlinirea a 90 de ani de legimitate istorică a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere provenite din Ministerul Apărării Naţionale „Alexandru Ioan Cuza”, un sfert de veac de la reluarea activităţii acesteia, dar şi cinci ani de la instituirea „Zilei Rezervistului Militar”.

Evenimentul de acordare a diplomei a avut la Reşiţa, în prezenţa preşedintelui asociaţiei militare în cauză.

„Desigur, în momentul acordării acestei distincţii am fost deosebit de emoţionat, dar şi foarte mulţumit pentru că am fost onorat în acest mod pentru activităţile ce le-am susţinut şi le desfăşor în continuare. M-am angajat să organizez o expoziţie cuprinzând fotografii inedite şi texte privitoare la 15 generali născuţi în graniţă. Majoritatea luptătorilor au slujit cu credinţă şi devotament curtea de la Viena, dar nu au uitat niciodată că sunt români. Tocmai acest lucru mă determină să organizez o expoziţie prin care să-i aduc în actualitate pe militarii respectivi”, a precizat Liviu Groza.

         

Manifestarea va avea loc la sfârşitul lunii iunie, la instituţia Cercului Militar din urbea de pe Timiş şi Sebeş.

De adăugat că, venerabilul istoric caransebeşean Liviu Groza a fost recompensat recent cu alte trei distincţii importante, acordate pentru munca depusă în slujba de cercetare şi promovare a culturii Banatului Montan.

Distincţiile respective i-au fost acordate reputatului om de cultură în cadrul manifestării denumite „Sărbătoarea Muzeelor Săteşti”, organizată în comuna cărăşeană Eftimie Murgu.

Astfel, Primăria şi Consiliul Local de aici i-au conferit istoricului Liviu Groza titlul şi placheta de „Cetăţean de Onoare” al comunei, pentru contribuţia adusă la cunoaşterea trecutului locului.

Totodată, Consiliul Judeţean şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin i-au acordat lui Liviu Groza o Diplomă de participare, pentru rolul avut în promovarea şi afirmarea valorilor tradiţionale româneşti în cadrul manifestării în cauză.

Nu în ultimul rând, Asociaţia Culturală „Constantin Brâncuşi” din Timişoara, i-a conferit omului de cultură din urbea de pe Timiş şi Sebeş, o Diplomă de excelenţă ca semn de apreciere a meritelor deosebite avute pentru promovarea limbii române, culturii şi spiritualităţii naţionale, precum şi pentru evidenţierea şi păstrarea valorilor tradiţionale ale satului românesc din zona Banatului Istoric.  

De menţionat şi faptul că, Liviu Groza, asiduu cercetător al trecutului urbei, s-a consacrat în timp prin cercetarea efectuată şi totalitatea volumelor de specialitate editate, peste 50 la număr, ca principalul istoric din Banatul Montan.

Venerabilul istoric caransebeşean Liviu Groza a fost recompensat cu trei noi distincţii importante, conferite pentru munca depusă în slujba de cercetare şi promovare a culturii Banatului Montan

Distincţiile respective i-au fost acordate reputatului om de cultură în cadrul manifestării denumite „Sărbătoarea Muzeelor Săteşti”, eveniment desfăşurat în comuna cărăşeană Eftimie Murgu.

Astfel, Primăria şi Consiliul Local de aici i-au conferit istoricului Liviu Groza titlul şi placheta de „Cetăţean de Onoare” al comunei, pentru contribuţia adusă la cunoaşterea trecutului locului.

„Comunitatea din Valea Almăjului a organizat cu sprijinul colaboratorilor ample acţiuni culturale, constând în expoziţii de produse tradiţionale de panificaţie, carte veche bisericească, obiecte agricole, casnice şi costume reprezentând portul popular autentic specific acestei zone etnografice. La evenimente au fost prezenţi şi oameni de litere din mai multe zone ale Banatului Sârbesc, şi spun cu mândrie că această manifestare a şters pentru o zi graniţele care-i despart pe românii din cele două ţări. O surpriză deosebită mi-a făcut-o primarul comunei Eftimie Murgu, Petru Imbrescu, în momentul în care a citit Hotărârea de Consiliu Local prin care mi s-a acordat titlul de „Cetăţean de Onoare”. La distincţia în cauză a fost adăugată şi o plachetă deosebit de frumoasă care mă onorează”, a declarat omul de cultură caransebeşean Liviu Groza.

Totodată, Consiliul Judeţean şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin i-au acordat lui Liviu Groza o Diplomă de participare, pentru rolul avut în promovarea şi afirmarea valorilor tradiţionale româneşti în cadrul manifestării în cauză, ajunsă anul acesta la cea de-a VI-a ediţie.

„Cum era şi firesc, am făcut cadou mai multe hărţi vechi comunităţii din localitatea denumită în trecut Rudăria. Reprezentările cartografice au fost aduse de la Viena şi se referă la rolul Văii Almăjului în apărarea Banatului Grăniceresc. M-am angajat să le ofer oamenilor de aici o expoziţie de texte şi fotografii privitoare la 15 generali români care s-au născut pe teritoriul regimentului din Caransebeş. Între aceşti importanţi militari se regăsesc nume precum: Traian Doda, Alexandru Guran sau Mihail Trapşa”, a mai precizat cunoscutul istoric din Banatul Montan.

Nu în ultimul rând, Asociaţia Culturală „Constantin Brâncuşi” din Timişoara, i-a conferit omului de cultură din urbea de pe Timiş şi Sebeş, o Diplomă de excelenţă ca semn de apreciere a meritelor deosebite avute pentru promovarea limbii române, culturii şi spiritualităţii naţionale, precum şi pentru evidenţierea şi păstrarea valorilor tradiţionale ale satului românesc din zona Banatului Istoric.  

De menţionat că, pentru întreaga sa activitate, Liviu Groza a fost distins de mai multe instituţii şi organizaţii, dar şi de Guvernul României prin Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor cu Diplome de excelenţă pentru activitatea avută în domeniul literelor în ceea ce priveşte munca de popularizare şi conservare a faptelor martirilor neamului din zona Banatului de Munte.

Comunitatea caransebeşeană, i-a conferit, titlul de “Cetăţean de Onoare”, precum şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin. De asemenea, omul de cultură a mai fost recompensat cu distincţii similare şi în localităţile Reşiţa, Orşova, Băile Herculane, Obreja şi Sacu.

         De adăugat şi faptul că, reputatul istoric împlineşte în data de 10 iulie venerabila vârsta de 83 de ani de viaţă. Pe parcursul acesteia, Liviu Groza a dus o intensă muncă de cercetare în ceea ce priveşte evenimentele istorice petrecute în zona municipiului Caransebeş. Astfel, au rezultat mai multe scrieri de specialitate, între care se remarcă cele 10 volume din “Restituiri Istorice”, precum şi titlurile ”Contribuţii la monografia Caransebeşului”, „Batalionul 2 Grăniceresc de Gardă din Caransebeş", „Biserica strămoşească în Banatul grăniceresc”, „Oameni care au fost”, „Legendă şi istorie în Valea Almăjului”, „Statuile din Caransebeş”, „Din amintirile unui dezertor”, „Simboluri ornamentale pe casele din municipiul Caransebeş", „Contribuţii la istoria regimentului de graniţă româno-bănăţean numărul 13 din Caransebeş”, „Lupta de la Lugoj”, „Gheorghe Bona-Un caransebeşean pe nedrept dat uitării" sau materialul intitulat „Caransebeşul şi Marea Unire”.

Eveniment literar la Caransebeş - Volumul intitulat ”Viaţa şi activitatea profesorului Traian Topliceanu” a fost lansat la Colegiul Naţional ”Traian Doda”

Instituţia de învăţământ preuniversitar din municipiul de pe Timiş şi Sebeş a găzduit lansarea materialului de tipar denumit ”Viaţa şi activitatea profesorului Traian Topliceanu”, avându-l ca autor pe Gheorghe Ţunea.

Traian Topliceanu s-a născut în anul 1904 în satul Pârvova, judeţul Caraş-Severin şi a trecut la cele veşnice în anul 1958. A reprezentat o personalitate complexă a culturii Banatului Montan, fiind profesor, scriitor, publicist, istoriograf, cercetător şi lingvist. A predat Limba română la: Caransebeş - Şcoala Medie numărul 1, actualul Colegiu Naţional ”Traian Doda”, Timişoara – Liceul ”C.D. Loga” şi Bucureşti – Liceul ”Gheorghe Lazăr”. De asemenea, a activat ca şi cercetător în cadrul Filialei Academiei Române din Cluj-Napoca. A publicat un număr de şapte volume în cadrul cărora a promovat personalităţile marcante ale Banatului precum: scriitorul şi militarul Victor Vlad Delamarina, nuvelistul Ion Popovici-Bănăţeanu, cărturarul şi traducătorul Dimitrie Ţichindeal, academicianul şi etnograful Atanasie Marin Marinescu, dar şi filosoful şi politicianul Eftimie Murgu.

           

Autorul a luat decizia scrierii acestui material datorită dragostei faţă de oamenii şi locurile natale.

            ”Am cercetat acest subiect pentru că am dorit să prezint cu adevărat cine a fost reputatul om de cultură bănăţean Traian Topliceanu. Pentru mine este o deosebită onoare să fiu născut pe aceeaşi stradă cu marele om de cultură. Intenţionez să editez pe viitor un nou material de tipar care să cuprindă sinteza tuturor lucrărilor publicate de Traian Topliceanu”, a declarat autorul volumului în cauză, Gheorghe Ţunea.

Evenimentul literar de la Colegiul Național ”Traian Doda” s-a desfăşurat chiar în sala de curs unde cadrul didactic Traian Topliceanu derula Cercul de literatură la jumătatea secolului trecut.

Prezentarea volumului a fost efectuată de venerabilul istoric Liviu Groza care a arătat asistenţei formată din elevii şi cadrele didactice de la unitatea de învăţământ, trei dintre materialele de tipar semnate de omul de cultură bănăţean.

”Am citit de două ori volumul pe care îl prezint astăzi, cu emoţie și nostalgie. Este un prilej de aducere aminte a perioadei de acum 60 de ani, când l-am avut ca profesor de Limba română, la acest liceu, pe Traian Topliceanu. Sunt convins că, acest material este scris cu pana înmuiată în sufletul autorului şi nu cu clasicul stilou. A reuşit să descrie perfect viaţa şi personalitatea acestuia”, a mărturisit asistenţei reputatul istoric caransebeşean Liviu Groza.

Autorul Gheorghe Ţunea s-a născut în anul 1973 în localitatea Pârvova. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii ”Eftimie Murgu” din Reşiţa, cu specializarea Teologie Ortodoxă Didactică. Este subofiţer în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ”Semenic” al Judeţului Caraş-Severin. 

             A mai publicat volumele ”Pârvova. Contribuţii monografice” în anul 2009 şi ”Craina. Lăcaşurile de cult”, doi ani mai târziu.