“Ziua Culturii Naţionale” a consemnat organizarea la Caransebeş a unei ample acţiuni dedicată omagierii poetului naţional Mihai Eminescu, precum şi evidenţierii şi promovării valorilor culturii şi literaturii române

Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca “Zi a Culturii Naţionale”, reprezintă data naşterii poetului naţional şi universal al românilor, Mihai Eminescu.

Ca în fiecare an, în municipiul din “Ţara Gugulanilor” a fost organizată o acţiune de omagiere a celui mai important poet român, prozator şi publicist.

Astfel, sala de spectacole a Casei de Cultură “George Suru” a găzduit o manifestare cultural-artistică dedicată atât aniversării a 167 de ani de la naşterea marelui om de cultură, cât şi celebrării “Zilei Culturii Naţionale”.

Cu această ocazie, elevii de la Colegiul Naţional “C.D. Loga” din Caransebeş şi Colegiul Naţional “Traian Doda” au pregătit sub genericul de “Repetabila Iubire” un spectacol “In Memoriam – Mihai Eminescu”, cu momente poetice din opera literară a importantului om de cultură român, recitaluri muzicale şi scenete de teatru.

Activităţile s-au derulat sub coordonarea cadrelor didactice Ana Borcean, Ariana Covaci, Dana Tat, Oltea Fontul şi Dorina Coste.

“Şi în acest an, la fel ca în anii trecuţi, am încercat să punctăm ziua de naştere a poetului naţional şi Ziua Culturii Naţionale în acelaşi  timp, printr-un program artistic derulat de elevii celor două colegii din Caransebeş, urmat de un scurt recital de muzică clasică susţinut de Grupul Incanto Quartetto. Copiii noştri sunt deschişi acţiunilor pe care le propunem şi sunt dornici să fie activi, şi să încerce şi altceva în afara orelor de curs”, a precizat Ana Borcean, cadru didactic din cadrul Colegiului Naţional “Traian Doda”.

La final, cei mai inspiraţi dintre protagoniştii spectacolului cultural-artistic au fost recompensaţi de organizatori cu diplome şi premii în bani.

În continuare, Grupul “Incanto Quartetto” a susţinut un recital de muzică de cameră.

Şi-au dat concursul: Ovidiu Rusu şi Nada Petrov – vioară, Veaceslav Mânzat – violă şi Marius Bernecker – violoncel, toţi aceştia fiind artişti instrumentişti din cadrul Operei Naţionale din Timişoara.

De asemenea, actriţa Ana Maria Cojocaru a recitat poezie din lirica eminesciană şi naţională, iar la finalul prestaţiei lor, toţi artiştii au primit ropote de aplauze din partea publicului.

Evenimentul menit să marcheze la Caransebeş “Ziua Culturii Naționale”, a fost organizat de Primăria şi Consiliul Local Caransebeş, Biblioteca “Mihail Halici” şi Casa de Cultură “George Suru”, cu implicarea celor două unităţi de învăţământ preuniversitar din localitatea de pe Timiş şi Sebeş.

Ziua de 15 ianuarie, desemnată ca “Zi a Culturii Naţionale”, conform Legii numărul 238 din 7 decembrie 2010, reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, prozatorul, dramaturgul, ziaristul şi gânditorul, Mihai Eminescu, (1850-1889).

Prin urmare, “Ziua Culturii Naţionale” este o zi în care se celebrează ''Luceafarul'' poeziei romanesti, dar mai este şi o zi de reflecţie asupra culturii române şi a esenţei românismului din sufletul fiecăruia dintre noi.

“Coada dracului”, la Caransebeş – Cel mai recent material de tipar avându-l ca autor pe artistul plastic şi scriitorul Bata Marianov a fost lansat în municipiul din “Ţara Gugulanilor”

Un nou eveniment cultural adresat iubitorilor de literatură a avut loc în urbea de pe Timiş şi Sebeş.

Primăria Municipiului Caransebeş, Biblioteca Municipală “Mihail Halici” şi Editura “Palimpsest” au organizat în Aula „1 Decembrie 1918” evenimentul de promovare a romanului „Coada dracului”, avându-l ca autor pe sculptorul, pictorul și scriitorul Bata Marianov.

„Coada dracului” este cel de-al V-lea volum din culegerea de cărţi intitulată „Snopul nelegat”, fiind scris iniţial în limba sârbă şi după aceea rescris în limba română.

Cartea prezintă anii ’50, respectiv, anii de stalinism din România, în care unii dintre oameni au fost victime, alţii au fost numai spectatori, iar alţii nu au înţeles ce se întâmplă. Evenimentele se derulează secolul trecut în cartierul timişorean natal al autorului, Fabric, însă, scriitorul leagă întâmplările narate şi de prezent.

Manifestarea literară s-a bucurat de participarea editorului şi scriitorului Ion Cocora şi a actriţei şi filologului Dana Cocora, a oficialităţilor locale, oamenilor de litere, cadrelor didactice şi elevilor din municipiul din “Ţara Gugulanilor”, precum şi a cunoscutului actor de comedie Vasile Muraru, aflat în localitate cu ocazia unui spectacol teatral.

      “Dacă m-ar întreba cineva de ce scriu, i-aş răspunde simplu, tot printr-o întrebare: Cum să nu scriu într-o lume atât de anapoda!? Astfel, am dat curs acestui impus, şi, scriu!”, a adăugat autorul volumului, Bata Marianov, povestind asistenţei, totodată, unele întâmplări din cariera sa de artist.

De adăugat faptul că, banii obţinuţi din vânzarea cărţilor vor fi folosiţi pentru achiziţionarea unor arbuști care, ulterior, vor putea fi plantaţi în municipiul Caransebeş chiar de cei care au cumpărat romanul „Coada dracului”.

Bata Marianov s-a născut la Timişoara în anul 1943, locuind perioade din viaţă în urbea natală, în localitatea cărăşeană Gărâna şi în Germania.

Este iniţiatorul, alături de fostul edil-şef Marcel Vela, al Simpozionului Internaţional de Sculptură în Lemn ”Teiuş”, eveniment dedicat artei moderne ce s-a derulat la Caransebeş în perioada anilor 2003-2009. În urma acestuia, patrimoniul cultural-artistic al localităţii s-a îmbogăţit cu un număr de 33 monumente cu impozanţă, lucrate în lemn de gorun.

Între alte simpozioane importante de sculptură la care a luat parte se numără cele de la: Oronsko – Polonia, Frankfurt şi Waldorf – Germania, Budduso – Italia sau Lavelanet şi Carcassonne – Franţa.

A participat la o serie impresionantă de expoziţii şi a câştigat premii importante în domeniul artei, atât în ţară, cât şi în străinătate.

Astfel, Bata Marianov a avut expoziţii personale în anul 1969, la Bucureşti, în 1973 la Timişoara, 1974, Milano, în 1975 la Bucureşti, în 1977 la Timişoara, în 1980 la Bassano, Italia, în 1982 la Lugoj, în 1984 la Piran, Iugoslavia, 1988 în Sardinia, 1989 la Mainz, Germania, în 1990  la Frankfurt pe Main, Germania, 1992, de asemenea, în Germania, la Frankurt, în 1994 la Heidelberg, Germania, în 1994 la Frankfurt pe Main, 1994, în 1995 la Vella, Andorra.

Mai mult, a luat parte la zeci de expoziţii colective, în România şi peste hotare.

De asemenea, cunoscutul artist pictează şi a publicat în decursul carierei sale cărţi, cataloage, albume şi antologii de specialitate.

Literatură istorică - Volumul intitulat “Oraşul Caransebeş între 1941-1948. File de monografie” avându-l ca autor pe profesorul Constantin Brătescu, a fost lansat la Caransebeş

Reputatul istoric caransebeşean Constantin Brătescu îşi continuă cu minuţiozitate şi devotament munca de cercetare privitoare la trecutul municipiului din “Ţara Gugulanilor”.

Ultimul material de tipar al acestuia, intitulat “Oraşul Caransebeş între 1941-1948. File de monografie” a fost lansat în Aula “1 Decembrie 1918”, în organizarea Primăriei Municipiului Caransebeş, Bibliotecii Municipale “Mihail Halici” şi Casei de Cultură “George Suru”.

Volumul prezintă oraşul Caransebeş în perioada de dictatură antonesciană (1941-1944) cu tributul de sânge al Armatei Române în cel de-al Doilea Război Mondial, în care s-a remarcat Regimentul 96 Infanterie, decorat cu Ordinul “Mihai Viteazul” pentru eroismul ofiţerilor şi soldaţilor săi, precum şi perioada cuprinsă între septembrie 1944 şi prima parte a anului 1948, dedicată cunoaşterii vieţii sociale, politice, culturale şi spirituale din localitatea de pe Timiş şi Sebeş, în primii ani ai sovietizării României.

Materialul de tipar reprezintă o continuare a cercetărilor monografice ale istoricului caransebeşean, concretizate anterior prin alte două lucrări de specialitate, apărute în anii 2011 şi 2014 și acoperind perioada 1867-1941.

Manifestarea cultural-literară s-a bucurat de participarea conducerii Primăriei Municipiului Caransebeş reprezentată prin edilul-şef Marcel Vela şi city-managerul Nicolae Borcean. Primarul gugulan, care şi-a sărbătorit ziua de naştere chiar în această zi, a ţinut să îl felicite şi să îi mulţumească cunoscutului istoric pentru contribuţia avută în ceea ce priveşte prezentarea şi promovarea trecutului locului, declarându-se totodată, onorat, pentru desfăşurarea acestui eveniment chiar cu ocazia aniversării sale.

Totodată, mai multe personalităţi culturale ale urbei de pe Timiş şi Sebeş au ţinut să fie prezente la acest eveniment deosebit.

         “M-a impresionat, în special, atenţia cu care autorul a adunat informaţiile din această cercetare. Valoarea volumului rezidă din detaliile inedite prezentate pe care Constantin Brătescu nu doar că le scoate în evidenţă ci, mai mult, le analizează explicit. Materialul de tipar reprezintă un adevărat izvor de informaţie!”, a precizat asistenţei directorul Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, Ovidiu Roşu.

“Din acest material de tipar cititorul poate extrage detalii deosebit de importante despre istoria administraţiei oraşului Caransebeş, dar şi din domenii precum învăţământ, social, economic, sanitar sau mişcarea culturală. M-am străduit să adun material pentru această muncă a mea pe care doresc să o dăruiesc ca pe o fereastră prin care să descoperiţi adevărul despre trecutul Caransebeşului. Vă mulţumesc tuturor pentru prezenţă, provocare şi încurajări!”, a menţionat publicului autorul volumului intitulat „Oraşul Caransebeş între 1941-1948. File de monografie”, Constantin Brătescu.

         Reputatul istoric caransebeşean a dus pe parcursul vieţii sale o desăvârşită muncă de prezentare şi promovare a trecutului urbei de pe Timiş şi Sebeş. Constantin Brătescu a ocupat timp de 35 de ani funcţia de director al Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, perioadă în care a cercetat continuu istoria veritabilă a locului.

În urma acestor activitaţi intense, au rezultat scrieri deosebit de valoroase, mărturii istorice deosebit de importante privitoare la trecutul localităţii Caransebeş.

Este vorba despre: “Episcopul Ioan Popasu şi Cultura Bănăţeană”, “Istorie şi Cultură în Arhivele Caraş-Severinului”, “Ştefan Velovan. Pedagog şi filozof roman (1852-1932)”, “Cartea şi Biblioteca în spaţiul cultural bănăţean până la 1918”, “Protopresbiterul Andrei Ghidiu (1849-1937), “Între Biserică şi Neam”, “Biserica strămoşească din Banatul de Sud şi contribuţia sa la făurirea României Mari (1867-1919)”, precum şi cele trei monografii privitoare la urbea de pe Timiş şi Sebeş.

De menţionat şi faptul că, evenimentul cultural-literar s-a încheiat cu o sesiune de autografe acordată de autor. 

Caransebeşul este “Zona Zero”! Tânăra scriitoare Lavinia Călina şi-a prezentat în localitatea natală cel mai recent material de tipar de literatură ştiinţifico-fantastică

Tânăra scriitoare Lavinia Călina şi-a lansat în urbea de pe Timiş şi Sebeş ultima apariţie editorială.

Manifestarea s-a desfăşurat în organizarea Colegiului Naţional “C.D. Loga”, Bibliotecii “Mihail Halici” şi Cercului Militar, sub patronajul Primăriei Municipiului Caransebeş şi Consilului Local.

Este vorba despre prezentarea romanului “Zona Zero”, o lucrare literară ştiinţifico-fantastică în cadrul căreia autoarea descrie o societate extrem de neobişnuită, aflată la limita existenţei sale.

Cu această ocazie, elevii instituţiei de învăţământ preuniversitar caransebeşene, pregătiţi şi coordonaţi de cadrele didactice Ana Paica, Sorina Jurj şi Ariana Covaci au discutat cu autoarea despre cărţile acesteia, subiectele abordate şi modul în care aceste volume au fost primite şi apreciate de cititori.

Întâlnirea a fost una interactivă, iar la finalul evenimentului literar, cele mai bune întrebări şi comentarii formulate de elevi privitoare la cartea prezentată, au fost premiate de organizatori.

Romanul “Zona Zero” prezintă o lume întreagă lovită de un virus necunoscut, omenirea aflându-se în pragul dispariţiei. Infecţia generalizată transformă oamenii în aşa-numiţii “paraziţi”, elemente a căror instinct primar este de a se hrăni cu semenii lor. În acest context teribil, există personaje foarte bine conturate și individualizate, poteţiali eroi, precum Elena, Vlad sau Vanessa, care pot decide soarta omeniri şi, poate, salvarea acesteia…

„Deşi are doar 26 de ani, autoarea se află deja la cel de al patrulea volum, şi vorbim de nişte cărţi care s-au bucurat de un real succes, şi spun asta fiindcă, în anul 2015, Lavinia a fost cea mai citită scriitoare locală a Secţiunii Banatica, de la Biblioteca Mihail Halici. Pe de altă parte, trebuie să vă mărturisesc că nu mă surprinde acest lucru, pentru că, în timp, eu am remarcat interesul pe care voi, tinerii, îl manifestaţi pentru literatura fantastică şi science-fiction. Tocmai de aceea, am dorit ca în această săptămână dedicată Şcolii Altfel să vă prezentăm altfel de cărţi decât cele recomandate, de regulă, de manualele şcolare”, a spus directorul instituţiei de litere din municipiul Caransebeş, Mircea Moscovici.

Fosta profesoară de limba română a autoarei, Ana Paica, le-a vorbit elevilor despre frumoasa meserie de dascăl, şi despre satisfacţiile pe care aceasta le aduce cu sine.

„Cu ani în urmă, când am devenit profesor la clasa a IX-a Filologie, nu intuiam, pentru nimic în lume, că literatura română din Banat îşi va găsi în acea clasă un reprezentant. De ce? Pentru că undeva, pe rândul de la geam, era o domnişoară superbă, zglobie, dornică mereu să răspundă şi mereu avea un răspuns original faţă de colegii ei, colegi, de altfel, foarte buni şi ei. Cred că activitatea de la şcoală a fost doar un cadru în care talentul Laviniei să se manifeste. Ce-mi mai amintesc despre acest copil minunat e faptul că şi-a dorit din tot sufletul să devină actriţă. Lavinia şi-a transformat visul, pentru puţin timp, în realitate, fiindcă o perioadă a jucat la Casa de Cultură, în piese regizate de Dorina Şovre. Se pare însă că teatrul nu a fost suficient. Se pare că tot ce a acumulat ea, ca emoţie, ca trăire, a reuşit să elibereze prin condei, şi a făcut-o la superlativ”, a mărturisit Ana Paica.

După ce a povestit, pe scurt, viaţa de liceană trăită de ea, şi faptul că, după Litere, a făcut şi Şcoala sanitară, pentru ca acum să fie în primul an la Ştiinţe economice, autoarea le-a spus tinerilor că, pentru ea, scrisul a însemnat o eliberare.

„Niciodată nu m-am gândit că am să public. De fapt, am început să citesc cărţi de dincolo, cum ar fi Academia Vampirilor, şi, într-o zi m-am întrebat, oare la noi nu se scrie genul acesta de literatură, adică una altfel decât cea de la clasă, pe care trebuie s-o înveţi, erau adică nişte romane pe care nu puteam să la înţeleg, erau cărţi care nu mă atrăgeau. Căutând pe internet, am văzut că, la noi, nimeni nu a abordat genul la care mă gândeam eu, şi, negăsind, am zis că dacă n-a făcut-o nimeni, atunci s-o fac eu! Şi aşa s-a născut «Ultimul avanpost», o carte de care nici măcar tatăl meu nu a ştiut decât cu câteva zile înainte de a fi publicată. Până în ziua în care am primit coletul de la editură, nu m-a crezut”, a menţionat Lavinia Călina.

“Elevii noştri sunt cititori care fac cinste acestei generaţii şi ne bucurăm că, prin evenimentul de astăzi, am reuşit să sădim în ei sămânţa dragostei pentru carte”, a precizat la finele manifestării literare cadrul didactic Sorina Jurj.

De adăugat că, Lavinia Călina s-a născut în localitatea Caransebeş la data de 13 decembrie 1989. Este o tânără jurnalistă, artistă de fotografie şi scriitoare deosebit de promiţătoare, autoare de materiale de tipar de literatură ştiinţifico-fantastică, precum volumele intitulate “Neamul corbilor” şi “Ultimul avanpost”.

Volumul de tipar “Zona Zero” a fost lansat la sfârşitul anului trecut, la Târgul de carte „Gaudeamus” de la Bucureşti şi, pentru promovarea scrierii, Lavinia Călina a fost într-un miniturneu prin mai multe oraşe din ţară.

Versuri pentru o primăvară frumoasă! „Ziua Internaţională a Poeziei” a fost marcată în municipiul Caransebeş printr-o acţiune cultural-literară susţinută de elevii Colegiului Naţional „C.D. Loga”, cu implicarea colaboratorilor apropiaţi

Iubitorii poeziei de calitate şi-au dat întâlnire în urbea de pe Timiş şi Sebeş în cadrul unui nou eveniment aparte, ce a inclus o sesiune lirică susţinută în limbile română, engleză şi germană, muzică de pian, precum şi dezbateri specifice.

Astfel, Colegiul Naţional „C.D. Loga” a organizat cu implicarea Şcolii de Muzică şi Arte Plastice, Bibliotecii „Mihail Halici” şi Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş, o acţiune cultural-artistică menită să marcheze „Ziua Mondială a Poeziei”.

Evenimentul s-a desfăşurat la Galeria de Artă „Corneliu Baba”, sub genericul de „Pe tărâmul poeziei”.

Cu acest prilej, elevii caransebeşeni au recitat poezii şi au prezentat antologii din literatura românească.

Auditoriul s-a lăsat pătruns de frumuseţea şi sensibilitatea versurilor lui Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Nicolae Labiş, Ion Minulescu, Adrian Păunescu, al Magdei Isanos şi al Anei Blandiana, unele dintre acestea având rostire bilingvă, română-engleză sau română-germană.

Nu a lipsit nici muzica de calitate, tinerii interpretând la pian compoziţii clasice. Pianiştii, Fabian Turnea, Patricia Brezoi şi Ana Jurj, au purtat auditoriul pe aripile muzicii, sub coordonarea cadrelor didactice Sanda Avramescu şi Delia Pui.

Totodată, elevii au avut ocazia să se întâlnească cu poeţii Ioan Cojocariu şi Ioan Jorj, ce au împărtăşit participanţilor la manifestare din trăirile intense, din zbuciumul și dragostea acestora pentru artă.

„Doresc să salut iniţiativa organizării acestui eveniment şi să-i felicit pe participanţi! Atât Casa de Cultură George Suru, cât şi Biblioteca Municipală Mihail Halici, susţin popularizarea actului cultural şi atragerea tinerilor în această direcţie. Vă acordăm tot sprijinul căci, poezia are un rol deosebit de important pentru îngrijirea noastră intelectuală”, a menţionat directorul Bibliotecii Municipale „Mihail Halici”, Mircea Moscovici.

Acţiunea s-a derulat sub coordonarea cadrelor didactice Sorina Jurj şi Helga Birescu.

„Se spune că poezia este sufletul nostru, prin urmare este viaţa noastră, iar astăzi, sărbătorim cuvântul care realizează comunicarea cu zeii, miracolul ce delectează spiritual și intelectul încă din cele mai vechi timpuri, poezia. Alături de rostirea cuvântului-metaforă a sufletului, acordurile muzicii au creeat atmosfera perfectă. Distinşii oaspeţi au încântat prin creaţiile proprii, dar şi prin trecerile discrete prin texte poetice de o profunzime specială, ce au atras tinerii elevi. Aşadar, manifestarea şi-a atins obiectivele, descoperirea artei poetice, precum şi legătura cu artistul creator”, a adăugat cadrul didactic Sorina Jurj.

De menţionat şi faptul că, manifestarea intitulată „Pe tărâmul poeziei” s-a desfăşurat sub patronajul Primăriei şi Consiliului Local din municipiul de pe Timiş şi Sebeş.

„Ziua Internațională a Poeziei” este marcată anual pe data de 21 martie, fiind instituită de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeţii şi scriitorii din întreaga lume şi-au adus o contribuţie remarcabilă la îmbogățirea culturii şi spiritualităţii universale.

De asemenea, “Ziua Internaţională a Poeziei” urmăreşte să susţină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creaţiei, dar şi editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor.

Adevăruri istorice - Venerabilul om de cultură caransebeşean Liviu Groza dezvăluie noi mărturii deosebit de importante, emoţionante şi inedite, privitoare la trecutul Banatului Montan

Istoricul Liviu Groza îşi continuă cu sârguinţă munca de cercetare a trecutului zonei de vest a ţării.

Astfel, noi detalii deosebit de importante, dar mai puţin cunoscute publicului caransebeşean, privitoare la istoria Banatului Montan, au ieşit recent la iveală.

Instituţia Cercului Militar din municipiul de pe Timiş şi Sebeş a găzduit o manifestare culturală specială, şi anume, vernisajul unei expoziţii de hărţi istorice, documente de război şi fotografii vechi, elemente aparţinătoare colecţiei personale ale colonelului în rezervă Liviu Groza.

Evenimentul în cauză s-a derulat sub genericul de “Hărţi vieneze ale Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13”, în organizarea Primăriei Municipiului Caransebeş, Casei de Cultură „George Suru”, Cercului Militar şi Bibliotecii „Mihail Halici”.

“Liviu Groza ne prezintă o expoziţie inedită, nu încetează să ne surprindă de fiecare dată cu noi aspecte istorice deosebit de importante. Ne implicăm ca aceste manifestări să continue la Caransebeş, iar astfel, evenimentul de astăzi face parte dintr-un ciclu de expoziţii care vor avea loc aici până la jumătatea anului viitor. Este vorba despre alte patru evenimente similare ce vor fi dedicate cetăţilor din Banatul Montan, luptelor Austro-Otomane desfăşurate în culoarul Timiş-Cerna, tratatelor de pace încheiate între puterile secolului al XIX-lea, precum şi comemorării unui secol de la moartea marelui general Ioan Drăgălina”, a declarat în deschiderea acţiunii managerul Casei de Cultură “George Suru”, Ioan Cojocariu.

Regimentul de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13 din secolului al XIX-lea era alcătuit din punct de vedere etnic, în mare parte, din soldaţi români originari din zona urbei de pe Timiş şi Sebeş, care luptau, însă, datorită contextului istoric, în subordinea Guvernului Austro-Ungar.

De altfel, eroismul ostaşilor români era prezentat în presa autohtonă şi internaţională a vremii prin articole elogioase ce scoteau în evidenţă simţul de jertfă, cutezanţa extraordinară şi dispreţul faţă de moarte a acestora.

“Eram convins că această sală va fi plină la ora derulării evenimentului, pentru că, între mine şi dumneavoastră există o legătură trainică şi sufletească care îmi întreţine sănătatea. Vă mulţumesc tuturor din inimă pentru prezenţă şi că mi-aţi onorat invitaţia, în special fostului meu cadru didactic Alexandru Străin în vârstă de 92 de ani de la Lugoj şi generalului de armată Ion Ion”, a spus Liviu Groza.

Ulterior, venerabilul om de cultură caransebeşean a prezentat publicului cele peste două sute de elemente care au făcut obiectul expoziţiei.

Totodată, autorul a povestit despre perioada sa de cercetare efectuată la Viena. Aici, a colaborat cu cercetătorul de specialitate Alexander Krischan şi cu doctorul Rainer Egger, directorul Arhivelor de Război din capitala Austriei, care i-au pus la dispoziţie documente de o inestimabilă valoare.

De asemenea, Liviu Groza a vorbit asistenţei şi despre alte subiecte istorice de referinţă.

“În acea perioadă, regimentul de la Caransebeş avea o organizare perfectă din punct de vedere militar, asemenea legiunilor din Imperiul Roman. Este deosebit de interesant că, Regulamentul de Război se aplica chiar şi în caz de pace, iar în fiecare duminică, după slujba religioasă, oştenii se adunau în actualul Parc General Ioan Drăgălina. Aici, comandantul citea pedepsele şi recompensele, iar cei cu abateri grave erau puşi să treacă printr-un rând format din două sute de oameni care aveau rolul să îi lovească, iar astfel, să-i disciplineze. Regimentul a avut un rol extrem de important, contribuind decisiv la educaţia şi cultura oamenilor locului”, a mai menţionat, între altele, Liviu Groza.

Pe teritoriul Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean numărul 13 s-au născut nu mai puţin de 25 de generali care au luptat pentru păstrarea identităţii naţionale. Între aceştia, s-au făcut remarcaţi în lupte printr-o serie de merite deosebite Ioan Drăgălina, Moise Groza sau Alexandru Guran.

Manifestarea culturală organizată în urbea din “Ţara Gugulanilor” s-a încheiat cu nobilul gest al autorului care a donat o parte dintre exponate Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Caraş-Severin, reprezentată prin directorul instituţiei, Ovidiu Roşu.

De adăugat şi faptul că, Liviu Groza are venerabila vârstă de 83 de ani şi a editat în timp un număr de 55 de volume de specialitate privitoare la istoria Banatului Montan.

Astfel, au rezultat mai multe scrieri, între care se remarcă cele zece volume din “Restituiri Istorice”, precum şi titlurile ”Contribuţii la monografia Caransebeşului”, „Batalionul 2 Grăniceresc de Gardă din Caransebeş", „Biserica strămoşească în Banatul grăniceresc”, „Oameni care au fost”, „Legendă şi istorie în Valea Almăjului”, „Statuile din Caransebeş”, „Din amintirile unui dezertor”, „Simboluri ornamentale pe casele din municipiul Caransebeş", „Contribuţii la istoria regimentului de graniţă româno-bănăţean numărul 13 din Caransebeş”, „Lupta de la Lugoj”, „Gheorghe Bona-Un caransebeşean pe nedrept dat uitării" sau materialul intitulat „Caransebeşul şi Marea Unire”.