“In Memoriam – Decembrie 1989” - Caransebeşenii au evocat cu solemnitate şi emoţie evenimentele petrecute în urmă cu 27 de ani, participând la o serie de manifestări menite să cinstească memoria şi jertfa eroilor anti-comunism

Zilele acestea constituie pentru toţi românii un prilej de aducere aminte şi cinstire a evenimentelor, luptătorilor şi eroilor care au condus prin jerfa lor, la căderea regimului comunist şi la instaurarea mult râvnitei democraţii.

Administraţia Publică Locală din municipiul Caransebeş a programat, astfel, o serie de acţiuni comemorative ocazionate de împlinirea a 27 de ani de la "Revoluţia din Decembrie 1989".

Evenimentele respective au debutat în Aula “1 Decembrie 1918” a Primariei cu o şedinţă solemnă la care au luat parte oficialităţile locale şi reprezentanţii celor două asociaţii de revoluţionari din urbe, alături de alţi invitaţi de onoare, precum şi de un grup de elevi.

Aici, participanţii au păstrat un moment de reculegere în memoria celor dispăruţi, au fost evocate aspecte din timpul Revoluţiei, iar cei prezenţi au rostit scurte alocuţiuni.

Ulterior, acţiunile omagiale s-au derulat în Piaţa “Revoluţiei”, unde caransebeşenii au depus coroane de flori la monumentul "Martirilor Revoluţiei".

De asemenea, cei prezenţi s-au deplasat pe strada Mitropolit Nicolae Corneanu şi au depus alte coroane şi garoafe roşii la Monumentul “In Memoriam – Decembrie 1989” şi la cele două plăci comemorative din apropierea Parcului "General Ioan Drăgălina", locul unde Revoluţia a făcut primele victime în urbea de pe Timiş şi Sebeş.

                                               

Totodată, au fost aprinse lumânări, iar un sobor de preoţi în frunte cu Părintele Daniel Alic, a oficiat un Te Deum.

                       

De menţionat şi faptul că, în urma evenimentelor din Decembrie 1989, municipiul Caransebeş a fost declarat cel de-al treilea oraş liber din ţară, după municipiile Timişoara şi Lugoj.

Astfel, în data de 21 decembrie 1989, în urbea de pe Timiş şi Sebeş a izbucnit revolta, iar cetăţenii localităţii, curajoşi şi însetaţi de libertate, s-au alăturat timişorenilor, ieşind în stradă pentru a protesta împotriva comunismului, împotriva lui Nicolae Ceauşescu, precum şi a neajunsurilor şi tratamentului inuman de care aveau parte. În noaptea de 21/22 decembrie 1989, Centrul Civic al oraşului a rămas în totalitate sub stăpânirea revoluţionarilor. În acele momente de solidaritate maximă, toţi participanţii s-au transformat în adevăraţi revoluţionari, aproape întreaga populaţie afându-se pe străzi. La acea oră, dictatorul Ceauşescu a decretat stare de necesitate şi nu exista un final previzibil al evenimentelor. În continuare, caransebeşenii, înfruntând pericolul, au dat un greu tribut Revoluţiei. Aici, protestele anti-comuniste au făcut cinci martiri şi peste 20 de victime, iar un alt erou gugulan a căzut răpus în lupta anti-comunistă de la Reşiţa.

În urma acestor tragice evenimente, în anul 2012, prin Legea numărul 7 din data de 6 ianuarie, municipiul Caransebeş a fost declarat "Oraş-martir al Revoluţiei din Decembrie 1989".

“1 Decembrie 1918” la Caransebeş - Celebrarea “Zilei Naţionale a României” a programat ceremonii solemne şi activităţi culturale deosebite în municipiul din "Ţara Gugulanilor"

Comunitatea urbei de pe Timiş şi Sebeş a marcat cu mare fast "Ziua Naţională a României", în organizarea Primăriei Municipiului Caransebeş şi Casei de Cultură ”George Suru”.

Manifestările ocazionate de data de „1 Decembrie 1918” au debutat începând cu miezul zilei în Centrul Civic, în Piaţa „Revoluţiei”, în condiţii meteorologice nefavorabile.

Aici, a fost intonat imnul de stat, un sobor de preoţi condus de Prototopul de Caransebeş P.O. Liviu Mihai Drăgan a săvârşit o slujbă religioasă, iar oficialităţile locale au rostit scurte alocuţiuni.

Cei prezenţi au depuns ulterior flori la monumentul ”Crucea Identităţii şi Demnităţii Naţionale”, construit de români în anul 1810.

În continuare, locuitorii urbei de pe Timiş şi Sebeş au avut parte şi de o paradă dedicată „Zilei de 1 Decembrie”.

De asemenea, conducerea Administraţiei Publice Locale le-a oferit caransebeşenilor o masă de prânz tradiţională constând într-o porţie consistentă şi savuroasă de iahnie de fasole şi cârnaţi afumaţi.

Spectacolul de muzică autentică derulat sub genericul de „Cântec, joc şi voie bună”, susţinut de îndrăgiţii interpreţi de la Ansamblul Profesionist “Doina Banatului”, a fost următorul punct de atracţie al programului organizat de "Ziua Naţională a României".

Ulterior, Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeș a găzduit vernisarea expoziţiilor “Caransebeşul şi Marea Unire” şi “130 de Ani de Cântec sub Steagul Reuniunii Române de Cântări şi Muzică din Caransebeş”, cu fotografii şi documente inedite din arhiva personală a reputatului istoric Liviu Groza, precum şi lansarea volumului monografic dedicat Reuniunii de Cântări şi Muzică.

De la ora 17.00, oficialităţile locale au pornit iluminatul stradal şi arhitectural specific Sărbătorilor de Iarnă.

Tot de la orele serii, sala de spectacole a Casei de Cultură “George Suru” a găzduit un concert extraordinar de colinde şi muzică clasică vieneză, creaţii Johann Strauss, în interpretarea formației “Vienna Opera Company”. Evenimentul cultural a fost onorat de participarea unor artişti muzicali de renume internaţional precum: Marco Ascani, Catarina Lal, Theodore Coresi şi Lucia Kim.

De menţionat că, pentru caransebeşeni, „Ziua Naţională a României” are o puternică semnificaţie căci aici, în urmă cu 97 de ani, s-au derulat o serie de manifestări aparte, în contextul înfăptuirii Marii Uniri.

În ziua de 25 octombrie 1918, într-un mare entuziasm, în actuala Aulă „1 Decembrie 1918” a Primăriei din urbea de pe Timiş şi Sebeş a fost ales, în unanimitate de voturi, Consiliul Naţional Român din Caransebeş. De asemenea, a fost formată Garda Naţională şi au fost desemnaţi delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională ce urmă să aibă loc în data de 1 decembrie 1918 la Alba-Iulia.

Astfel, delegaţia plecată din "Ţara Gugulanilor" a fost cea mai numeroasă din Banat. Din acest grup au făcut parte delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională, membrii Reuniunii Române de Cântări şi Muzică, precum şi numeroase personalităţi ale locului între care se evidenţiază episcopul Elie Miron Cristea, protopopul Andrei Ghidiu, doctorii Petru Barbu şi Cornel Corneanu, Ştefan Jianu şi Gheorghe Neamţu.

Personalitatea decisivă a acelei perioade a fost Elie Miron Cristea. Acesta s-a impus încă din tinereţe atenţiei generale şi astfel a fost ales, în decembrie 1909, Episcop al Caransebeşului. A fost hirotonit arhiereu la 3 mai 1910, fiind instalat în scaun în data de 8 mai 1910.

La Caransebeş, episcopul a desfăşurat o amplă şi riguroasă activitate de promovare a culturii naţionale. Între priorităţiile acestuia s-au evidenţiat luminarea clerului şi a poporului din eparhie, ridicarea moralului şi întărirea disciplinei preoţilor pentru dezvoltarea aşezămintelor bisericeşti, culturale şi economice. De asemenea, ierarhul a apărat şcolile confesionale româneşti din Banatul Montan de încercările Guvernului de la Budapesta de a le desfiinţa.

Pe plan naţional, s-a remarcat prin sprijinirea activă a luptei pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni şi participarea, alături de episcopul unit Iuliu Hossu, la evenimentul Marii Uniri, înfăptuit la 1 Decembrie 1918. Discursul ierarhului din Caransebeş la Alba Iulia a reprezentat o sinteză minuţios alcătuită din întreaga istorie de frământări, lupte şi aspiraţii ale poporului român. În finalul intervenţiei sale, Elie Miron Cristea a rostit: „Am ferma nădejde că glasul vostru unanim, şi prin voi glasul întregii naţiuni, se va concentra asupra singurei dorinţe, pe care o pot exprima în trei cuvinte: Până la Tisa! Amin!”.

Implicarea în actul „Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918” a făcut din episcopul Eilie Miron Cristea unul dintre cei mai însemnaţi lideri ai românilor transilvăneni. În continuare, în ziua de 31 decembrie 1919, Marele Colegiu Electoral al României Mari a votat în unanimitate alegerea ierarhului de la Caransebeş ca Mitropolit Primat al României. Alegerea episcopului Miron Cristea reprezenta în acea vreme un adevărat simbol al „Unirii tuturor românilor şi consfinţirea unirii politice a Transilvaniei cu România”. A doua zi, în 1 ianuarie 1920, la Palatul Regal, Regele Ferdinand a oficiat ceremonia învestirii noului mitropolit primat.

După întronizarea de la Bucureşti, Miron Cristea a revenit la Caransebeş şi a mulţumit clerului şi comunităţii de aici pentru anii deosebiţi petrecuţi în Banatul Montan. A făcut şi o donaţie semnificativă în bani episcopiei pe care a condus-o, iar fondurile au fost alocate pentru proiectul de zidire a unei noi catedrale, la ridicarea căminului studenţilor bănăţeni şi la construcţia bisericii de la Mănăstirea „Izvorul Miron”.

De adăugat şi faptul că, în anul 1910 la întronizarea sa ca Episcop al Caransebeşului, Elie Miron Cristea a dorit ctitorirea unei impresionante catedrale în urbea de pe Timiş şi Sebeş. Dorinţa avea să îi fie împlinită abia după o sută de ani, în anul 2010, odată cu târnosirea Catedralei Episcopale din Centrul Civic care poartă hramurile „Învierii Domnului” şi „Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul”.

Multiculturalitate la Caransebeş - Municipiul din „Ţara Gugulanilor” a fost gazda celei de-a II-a ediţii a manifestării denumite “Festivalul Internaţional al Cântecului şi Dansului Ucrainean”

Evenimentele menite să promoveze multiculturalitatea au continuat în Banatul Montan.

Municipiul Caransebeş a fost gazda celei de-a II-a ediţii a manifestării denumite “Festivalul Internaţional al Cântecului şi Dansului Ucrainean”.

Evenimentul cultural a consemnat simpozionul tematic derulat sub genericul „Ucrainenii din Caraş Severin”, în cadrul căruia au fost prezentate aspecte privitoare la această etnie, precum date istorice, etnografice sau culturale.

În continuare a fost oficiat un serviciu religios în memoria etnicilor ucraineni chinuiţi şi ucişi de evenimentele tragice petrecute în istorie.

De asemenea, cei prezenţi la manifestare au luat parte la „Parada portului şi jocului popular”, derulată în Centrul Civic, pe traseul Piaţa „Revoluţiei” – Strada Mitropolit Nicolae Corneanu – Piaţa ”General Ioan Drăgălina”.

În faţa imobilului Casei de Cultură „George Suru”, etnicii ucraineni şi invitaţii de peste hotare s-au legat într-o horă a prieteniei şi bucuriei, stârnind admiraţia gugulanilor aflaţi în Centrul Civic.

“Festivalul Internaţional al Cântecului şi Dansului Ucrainean” s-a încheiat printr-un spectacol de cântec, joc şi voie bună, derulat la Casa de Cultură „George Suru”.

Astfel, şi-au dat concursul: Ansamblul Coral „Florile Bucovinei” şi Ansamblul „Primăvara”, ambele din Botoşani, Grupul Vocal şi de Dansuri „Zadunaiska Sici” din Tulcea, Grupul Vocal şi de Dansuri „Glasurile Nehostinei” din Suceava, Ansamblul Coral şi de Dansuri „Vocile Ronei” din Maramureş, Grupul Vocal „Stejarii Tineri” din Timiş, Grupul Vocal „Alunul Verde” din comuna Copăcele, judeţul Caraş-Severin, Grupul Vocal şi de Dansuri „Barvinoc” din comuna Cornuţel, judeţul Caraş-Severin, Grupul Vocal „Mălinul Roşu” şi Corul „Glasul Ucrainenilor”, ambele din Caransebeş, precum şi invitaţii speciali din cadrul Grupului Vocal „Vesevanca” din Ucraina.

„Acest festival creşte, căci are toate ingredientele, dar mai are şi instituţiile angrenate în organizare, care dau consistenţă şi stabilitate, iar astfel, toate acestea constituie premize sigure pentru ca evenimentul să se dezvolte şi în continuare. Doresc să le mulţumesc participanţilor şi să vă asigur că suntem alături de poporul ucrainean, precum şi ei sunt alături de noi”, a declarat managerul Casei de Cultură „George Suru”, Ioan Cojocariu.

„Ediţia a II-a a Festivalului Internaţional al Cântecului şi Dansului Ucrainean aduce multe lucruri noi faţă de prima ediţie desfăşurată în anul 1991 în comuna Copăcele. Ne bucurăm că evenimentul cultural este organizat în această frumoasă localitate din Banatul Montan. Momentul în care s-a incins o horă mare în faţa imobilului Casei de Cultură, într-un cerc ce simbolizează viaţa şi cântecul ucrainenilor din Banat şi de pretutindeni, a fost unul deosebit”, a adăugat preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, filiala Caraş-Severin, Ivan Liber.

„Venim tocmai de la Tulcea. Am găsit la Caransebeş inimi deschise şi oameni plăcuţi, oameni foarte greu de aflat în ziua de astăzi. Ne bucurăm să invităm grupurile muzicale ale etnicilor ucraineni din judeţul Caraş-Severin la festivalul ce va avea loc în perioada următoare la Tulcea. Vă aşteptăm la noi!”, a spus reprezentantul Grupului Vocal şi de Dansuri „Zadunaiska Sici”.

„Aducem la Caransebeş tradiţiile noastre, cultura, limba, cântecul şi dansul, într-un cuvânt, identitatea ucraineană. Ne bucurăm că ne-am întâlnit aici semenii!”, a menţionat o invitată din Ansamblul Coral şi de Dansuri „Vocile Ronei” din Maramureş.

De adăugat şi faptul că, evenimentul multicultural a fost organizat de Primăria Municipiului Caransebeş, Casa de Cultură “George Suru” şi Uniunea Ucrainienilor din România, filiala Caraş-Severin.

Sărbătoare mare la Caransebeş – “Ruga de la Oraş” a programat patru zile de cântec, joc şi voie bună în municipiul din “Ţara Gugulanilor”

Mare sărbătoare tradiţională, cântec, joc şi voie bună, în urbea de pe Timiş şi Sebeş!

        Primăria Municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură ”George Suru” au organizat pe parcursul a patru zile evenimentul denumit ”Ruga de la Oraş”, prilej de distracţie maximă şi bucurie pentru gugulani şi invitaţii lor.  

Manifestarea a debutat joi, 5 mai, în Parcul “Teiuş”, cu spectacolul folcloric “Cântec, joc şi voie bună” susţinut ansamblurile „Armenişana” – coregraf Dumitru Dragomir, ”Zestrea Gugulanilor” - coregraf Simion Dragalina, "Mlădiţe bănăţene” al Grădiniţei cu Program Prelungit numărul 4, ”Bobocii Banatului” - coregraf Ciprian Ambruş, „Junii Gugulani” de pe lângă Casa de Cultură “George Suru” - coregraf Adrian Jurchescu şi ”Iedera” din Oţelu Roşu, cu soliştii vocali Claudia Barbu şi Traian Barbu.

Şi-au mai dat concursul soliştii vocali Ana Maria Cornean, Ştefan Isac, Vanesa Olan, Alin Olan şi Daniela Ştefan, acompaniaţi de Taraful „Olanii”.

Programul zilei a inclus şi recitalul extraordinar al interpretei Mihaela Petrovici.

Vineri, 6 mai, a avut loc ”Parada participanţilor, a portului şi jocului popular”, cu plecare din Piaţa "Revoluţiei" din faţa imobilului Primăriei Municipiului Caransebeş, cu deplasare pe traseul: „Arcul Împăcării” – Piaţa ”Elie Miron Cristea” – Strada Mitropolit Nicolae Corneanu – Piaţa ”General Ioan Drăgălina” - Strada Nicolae Bălcescu – Strada Cloşca – Parcul ”Teiuş”.

Ulterior, în Parcul “Teiuş” s-a derulat un spectacol susţinut de elevii Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Ion Românu” din municipiul Reşiţa cu soliştii Sonia Deca, Dănuţ Ghilea şi Vlad Ciupici.

Au mai cântat publicului, de asemenea, interpreţii de folclor autentic: Adrian Bugariu, Slageana Chicheş, Snejanca Boşca, Mariana Jurchescu, Adela Jurchescu, Valentin Vădrariu, Patricia Vela, Elisabeta Bosioc, Lorena Ţiplea, Marilena Măran, Ionela Bădălan, Nicolae Brânzei, Ana Cega Pârvulescu, Consuela Grigoriu, Ion Sboroştean, Daniela Văcărescu şi Gabi Zaharia, în acompaniamentul Tarafului Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Ion Românu”, sub conducerea muzicală a profesorului Mihai Nichita.

Sâmbăta, “Ruga de la Oraş” a programat un spectacol de muzică şi joc popular cu ansambluri folclorice din Republica Serbia.

Astfel, i-au încântat pe caransebeşeni şi invitaţii lor grupurile “Laza Nancici” din Vârşeţ, “Vlastimir Pavlovic Carevac” din Veliko Gradişte şi “Branko Cvetkovic” din Belgrad.

Micii comercianţi de produse culinare au fost prezenţi în Parcul “Teiuş”, cu ocazia tradiţionalului eveniment cultural denumit “Ruga de la Oraş”.

De la standurile acestora, doritorii au putut achiziţiona produse alimentare ecologice, precum preparate tradiţionale din carne la grătar şi ceaun, legume gătite sau murate, dulciuri, cozonaci, siropuri şi gemuri bio, băuturi răcoritoare şi alcoolice, porumb fiert, salam de biscuiţi, langoşi, clătite, plăcinte şi ciocolată de casă, gogoşi glazuraţi, precum şi ”Kurtos Kalacs”.

Şi în acest an, “vedetele” culinare au fost “Micii de Deva”, preţul unui astfel de preparat fiind în sumă de trei lei.

Duminică, în ultima zi a evenimentului, s-a desfăşurat la orele prânzului un spectacol de dansuri autentice susţinut de artişti gugulani tineri. Reprezentaţia a fost organizată în Centrul Civic, în faţa Catedralei Episcopale şi a beneficiat de prezenţa mai multor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai oficialităţilor publice locale.

La orele serii, Sinagoga “Beit El” a găzduit un concert de orgă la patru mâini susţinut de interpretele Camelia Estera Cărăbaş şi Cristina Struţa, colaboratoare la Filarmonica “Banatul” din Timişoara.

În continuare, în Parcul “Teiuş” a avut loc “Seara marilor concerte live” cu recitalurile artiştilor de muzică modernă: Ruby, Bosquito, Anna Lesko şi What’s Up.

“Doresc să vă mulţumesc pentru că aţi venit în număr mare la Ruga de la Oraş! De 12 ani, veniţi în număr impresionant la acest eveniment, dar şi la Serbările Cetăţii şi la petrecerile organizate în aer liber de Revelion unde, vă simţiţi bine pentru că trăiţi un vis frumos într-un oraş prosper. Este ultima dată când v-am invitat în calitate de primar să petrecem împreună. Vă mulţumesc, de asemenea, pentru că mi-aţi fost alături, m-aţi inspirat şi încurajat să facem din Caransebeş o localitate specială! În continuare, candidez la preşedinţia Consiliului Judeţean Caraş-Severin, iar astfel, predau ştafeta unui primar tânăr pe care sper să îl îndrăgiţi şi să îl iubiţi. Voi fi alături acestui nou primar şi, voi face din judeţul nostru minunat, unul respectat, în care oamenii vor fi fericiţi şi zâmbitori!”, a spus publicului edilul-şef caransebeşean, Marcel Vela, în încheierea evenimentului cultural.

Manifestarea tradiţională denumită "Ruga de la Oraş" s-a încheiat cu tradiţionalul şi spectaculosul foc de artificii, derulat pe parcursul a 15 minute.