Bănăţenii aniversează 300 de ani de la semnarea “Tratatului de la Passarowitz” din 21 iulie 1718, act istoric prin care provincia a redevenit europeană şi creştină

Ziua de 21 iulie este reprezentativă pentru locuitorii "Ţării Gugulanilor", această dată fiind considerată, conform legii, “Ziua Banatului”.

Data marchează un eveniment istoric de o mare importanţă, şi anume, semnarea “Tratatului de la Passarowitz” din anul 1718, prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman pe de-o parte, şi Imperiul Habsburgic şi Republica Veneţiană de cealaltă parte, iar astfel, Banatul a redevenit o provincie europeană şi creştină.

În urma acestui acord, Banatul şi alte teritorii stăpânite de otomani sunt încorporate "Casei de Habsburg", acest eveniment fiind momentul de renaştere a provinciei istorice. În continuare au fost luate o serie de măsuri de către noua administraţie, reforme care au reconstruit aproape de la zero o regiune aflată în degringoladă.

 

Tot în acea perioadă a fost conceput primul steag al Banatului, cu o cruce albă pe fundal verde.

Anterior anului 1718, otomanii au avut mai multe succese împotriva Veneţiei şi în luptele purtate în Grecia, dar au fost înfrânţi la Petrovaradin de către trupele imperiale habsburgice conduse de prinţul Eugen de Savoia.

 

În consecinţă, în urma tratatului, Imperiul Otoman a pierdut Banatul Timişoarei, Serbia de Nord, nordul Bosniei şi Oltenia, în favoarea "Casei de Habsburg". Belgradul şi Oltenia au fost obţinute ulterior înapoi de Imperiul Otoman în anul 1739 prin “Tratatul de la Belgrad”.

De menţionat şi faptul că, proiectul legislativ prin care data de 21 iulie a devenit “Ziua Banatului” a fost adoptat de Senatul României în luna aprilie a anului 2015. Demersul a luat naştere la iniţiativa mai multor parlamentari din judeţul Timiş.

Sărbătoarea muzicii tradiţionale româneşti la Caransebeş: “Marele Premiu” în cadrul Festivalului - Concurs Naţional de Interpretare Vocală şi Instrumentală ”Luţă Ioviţă” 2016 a fost obţinut de tânărul clarinetist sălăjean Alexandru Chira

Manifestările folclorice de anvergură destinate conservării și promovării cântecului vocal şi instrumental, dar și a jocului şi portului popular autentic, au continuat în urbea din “Ţara Gugulanilor”.

Primăria Municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură “George Suru” au organizat pe parcursul a două zile, în perioada 18 – 19 noiembrie 2016, cea de-a XXII-a ediţie a tradiţionalului Festival - Concurs Național de Interpretare Vocală și Instrumentală ”Luţă Ioviţă”.

Evenimentul cultural-folcloric în cauză reprezintă o expresie a dragostei şi a preţuirii faţă de patrimoniul muzical din Banat şi din ţară, constituind o modalitate constantă de descoperire şi afirmare a talentelor interpretative din România.

Concursul propriu-zis a avut loc în prima zi a manifestării dedicate cântecului tradiţional şi s-a derulat pe două secţiuni, respectiv, muzică vocală şi muzică instrumentală.

“Gala Laureaţilor” s-a desfăşurat în acompaniamentul Orchestrei “Doina Banatului”, sub bagheta dirijorului Ioan Mircea Petruţ, în cea de-a II-a şi ultima zi a Concursului Național de Interpretare Vocală și Instrumentală ”Luţă Ioviţă”.

Juriul format din personalităţi din domeniul muzicii populare româneşti, i-a acordat “Marele Premiu” în valoare de 2000 de lei clarinetistului sălăjean Alexandru Chira.

Pe secțiuni, ceilalţi laureaţi ai festivalului și câștigătorii locului I au fost interpreta Simona Alexandru din municipiul Piteşti, judeţul Argeş și instrumentistul Marius Perneac din judeţul Timiş. Solista Ionela Guzic din Târgu Jiu, judeţul Gorj şi saxofonistul Lăzărică Cega din Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, au obţinut locul al II-lea. Locurile III i-au revenit solistului Alexandru Pop din localitatea Sebiş, judeţul Arad şi clarinetistului Laurenţiu Chiorean din judeţul Alba. Mențiunile au mers către solista Mihaela Piţigoi din judeţul Argeş, interpretul vocal Miuţă Stivi din Banatul Sârbesc, Republica Serbia, saxofonistul Daniel Bogdan din localitatea Orăştie, judeţul Hunedoara şi taragotistul Lucian Mocan din municipiul Turda, judeţul Cluj.

Totodată, organizatorii au mai acordat un număr de cinci premii speciale. Astfel, Premiul “Inedit TV” a fost primit de caransebeşeanul Valentin Vădrariu, Premiul “Centrului de Promovare şi Conservare a Culturii Tradiţionale Caraş-Severn” i-a revenit Mihaelei Piţigoi, în vreme ce Premiul “Iancu Laurenţiu”, acordat de Casa de Cultură “George Suru” a fost câştigat de solista Roxana Rozovlean din judeţul Timiş şi taragotistul Ovidiu Goia, din localitatea Câmpeni, judeţul Alba. Familia Ionaşcu din comuna cărăşeană Teregova, prezentă la evenimentul folcloric cu o serie de costume populare veritabile, a fost recompensată de juriu, de asemenea.

“Iată, am ajuns la cea de-a XXII-a ediţie a acestui festival-concurs, iar la fiecare dintre ediţii s-a făcut cunoscut cel puţin un tânăr interpret, care, mai apoi, a confirmat şi în cadrul altor manifestări folclorice de anvergură desfăşurate în ţară. Sunt convins că şi la această ediţie se va întâmpla la fel. Îi felicităm pe participanţi pentru că aduc la Caransebeş ce este mai frumos din regiunile etnografice de unde provin şi le dorim din inimă mult succes în continuare!”, a adăugat preşedintele juriului, profesorul Gelu Stan, realizator de emisiuni folclorice la Radio Timişoara.

“Mă simt deosebit de onorat pentru câştigarea acestui important premiu din două motive. În primul rând, pentru că nu am mai concurat până în prezent la acest festival – concurs. Totodată, am aflat că, marele taragotist Luţă Ioviţă a început să cânte la fluier, mai apoi la clarinet, început în care şi eu mă regăsesc, iar astfel, mă bucur foarte mult pentru obţinerea acestei distincţii. Mulţumesc juriului, orchestrei conduse de maestrul Ioan Mircea Petruţ, organizatorilor, publicului care m-a susţinut cu aplauze, precum şi familiei Ionaşcu care mi-a oferit premiu un costum popular autentic”, a menţionat câştigătorul Festivalului - Concurs Naţional de Interpretare Vocală şi Instrumentală ”Luţă Ioviţă”, Alexandru Chira.

În continuarea “Galei Laureaţilor”, publicul prezent la Casa de Cultură “George Suru” a asistat la un spectacol deosebit al Ansamblului Profesionist “Doina Banatului” din municipiul Caransebeş, cu recitalurile de folclor autentic susținute de Ion Alexandrescu, Maria Hurduzeu, Ionela Bădălan şi Stana Stepanescu, precum şi a prezentatoarei festivalului, Felicia Stoian.

“Târgul Mărţişorului” 2016 - Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă marchează începutul de primăvară printr-o expoziţie tradiţională de mici bijuterii confecţionate prin tehnici “handmade”

Mărţişorul, micul obiect-bijuterie prins într-un şnur alb-roşu, este un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii, odată cu venirea primăverii, dar şi al speranţei, fiind dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc şi belşug.

Caransebeşenii care păstrează tradiţia mărţişorului au posibilitatea, şi în acest an, să cumpere micile simboluri ale primăverii, din târgul organizat în incinta Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă.

Instituţia de cultură din urbea de pe Timiş şi Sebeş derulează cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, în perioada 26 Februarie – 1 Martie 2016, cea de-a VI-a ediţie a manifestării denumite ,,Târgul Mărţişorului''.

         În cadrul acestei acţiuni accentul cade pe obiectul “handmade” şi pe inovaţie, încurajându-se creativitatea în sfera artistică și meşteşugul capabil să fie reînnoit cu noi particularităţi care să comunice prin expresivitate, imaginaţie, simţ al umorului, semnificaţiile mai vechi sau mai noi ale mărţişorului.

 

        Au fost scoase la vânzare mărtişoare “handmade”, cu forme şi mărimi diferite, confecţionate din materiale variate în atelierele unor artizani locali, cât şi din toată ţara. 

         De asemenea, pe lângă mărţişoare, sunt expuse spre vânzare gablonţuri, picturi acrilice, cadouri deosebite, felicitări şi aranjamente florale.

“Confecţionarea de mărţişoare din pietre semi-preţioase reprezintă un hobby pentru mine. Am expus, totodată, pictură acrilică. Întotdeauna am simţit nevoia să îmi exprim sentimentele prin artă, căci, avem mare nevoie de artă şi de frumos în viaţa noastră”, a spus Adina Tunaru din Caransebeş, prezentă de altfel, la toate cele şase ediţii precedente ale “Târgului Mărţişorului”.

Ca şi element inedit, în cadrul expoziţiei există şi mărţişoare “dulci”.

“Sunt prezent la Târgul Mărţişorului deoarece îmi place să păstrez tradiţiile din Banatul Sârbesc şi cel Montan, iar tot ceea ce înseamnă artă fac din pasiune. Am adus la această acţiune mărţişoare din marţipan, comestibile, lucrate şi pictate manual”, a precizat Aleksandar Kristic, originar din Republica Serbia.

Mai mult, tot aici sunt expuse spre comercializare şi mărţişoare frumos mirositoare, confecţionate prin tehnici “handmade” din săpun natural.

Acţiunea este organizată sub coordonarea managerului instituţiei de cultură, Adrian Ardeţ, cu implicarea Cristinei Moisă, Dorinei Grecu şi Carmen Neumann.

“Evenimentul este deja unul tradiţional, ajungând la cea de-a VI-a ediţie şi se bucură de participarea artiştilor locali din zona Caransebeşului, dar şi din ţară, din zone precum Moldova, Târgu Mureş sau Bucovina. Aşteptăm cât mai mulţi vizitatori şi vă dorim tuturor o primăvară frumoasă!”, a adăugat referentul de specialitate Cristina Moisă.

“Am dorit să diversificăm anul acesta standul de mărţişoare şi am reuşit prin faptul că prezentăm două noutăţi inedite. În primul rând, este vorba despre mărţişoarele dulci şi comestibile, iar, mai apoi, despre cele realizate din săpun care ajută doamnele şi domnişoarele să aibă o viaţă sănătoasă şi să fie mai frumoase în această perioadă specială”, a declarat muzeograful Dorina Grecu.

De adăugat şi faptul că, “Târgul Mărţişorului” de la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă poate fi vizitat de publicul larg, zilnic, între orele 10:00 - 18:00, intrarea fiind gratuită.

Venerabilul istoric caransebeşean Liviu Groza a fost recompensat cu trei noi distincţii importante, conferite pentru munca depusă în slujba de cercetare şi promovare a culturii Banatului Montan

Distincţiile respective i-au fost acordate reputatului om de cultură în cadrul manifestării denumite „Sărbătoarea Muzeelor Săteşti”, eveniment desfăşurat în comuna cărăşeană Eftimie Murgu.

Astfel, Primăria şi Consiliul Local de aici i-au conferit istoricului Liviu Groza titlul şi placheta de „Cetăţean de Onoare” al comunei, pentru contribuţia adusă la cunoaşterea trecutului locului.

„Comunitatea din Valea Almăjului a organizat cu sprijinul colaboratorilor ample acţiuni culturale, constând în expoziţii de produse tradiţionale de panificaţie, carte veche bisericească, obiecte agricole, casnice şi costume reprezentând portul popular autentic specific acestei zone etnografice. La evenimente au fost prezenţi şi oameni de litere din mai multe zone ale Banatului Sârbesc, şi spun cu mândrie că această manifestare a şters pentru o zi graniţele care-i despart pe românii din cele două ţări. O surpriză deosebită mi-a făcut-o primarul comunei Eftimie Murgu, Petru Imbrescu, în momentul în care a citit Hotărârea de Consiliu Local prin care mi s-a acordat titlul de „Cetăţean de Onoare”. La distincţia în cauză a fost adăugată şi o plachetă deosebit de frumoasă care mă onorează”, a declarat omul de cultură caransebeşean Liviu Groza.

Totodată, Consiliul Judeţean şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin i-au acordat lui Liviu Groza o Diplomă de participare, pentru rolul avut în promovarea şi afirmarea valorilor tradiţionale româneşti în cadrul manifestării în cauză, ajunsă anul acesta la cea de-a VI-a ediţie.

„Cum era şi firesc, am făcut cadou mai multe hărţi vechi comunităţii din localitatea denumită în trecut Rudăria. Reprezentările cartografice au fost aduse de la Viena şi se referă la rolul Văii Almăjului în apărarea Banatului Grăniceresc. M-am angajat să le ofer oamenilor de aici o expoziţie de texte şi fotografii privitoare la 15 generali români care s-au născut pe teritoriul regimentului din Caransebeş. Între aceşti importanţi militari se regăsesc nume precum: Traian Doda, Alexandru Guran sau Mihail Trapşa”, a mai precizat cunoscutul istoric din Banatul Montan.

Nu în ultimul rând, Asociaţia Culturală „Constantin Brâncuşi” din Timişoara, i-a conferit omului de cultură din urbea de pe Timiş şi Sebeş, o Diplomă de excelenţă ca semn de apreciere a meritelor deosebite avute pentru promovarea limbii române, culturii şi spiritualităţii naţionale, precum şi pentru evidenţierea şi păstrarea valorilor tradiţionale ale satului românesc din zona Banatului Istoric.  

De menţionat că, pentru întreaga sa activitate, Liviu Groza a fost distins de mai multe instituţii şi organizaţii, dar şi de Guvernul României prin Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor cu Diplome de excelenţă pentru activitatea avută în domeniul literelor în ceea ce priveşte munca de popularizare şi conservare a faptelor martirilor neamului din zona Banatului de Munte.

Comunitatea caransebeşeană, i-a conferit, titlul de “Cetăţean de Onoare”, precum şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin. De asemenea, omul de cultură a mai fost recompensat cu distincţii similare şi în localităţile Reşiţa, Orşova, Băile Herculane, Obreja şi Sacu.

         De adăugat şi faptul că, reputatul istoric împlineşte în data de 10 iulie venerabila vârsta de 83 de ani de viaţă. Pe parcursul acesteia, Liviu Groza a dus o intensă muncă de cercetare în ceea ce priveşte evenimentele istorice petrecute în zona municipiului Caransebeş. Astfel, au rezultat mai multe scrieri de specialitate, între care se remarcă cele 10 volume din “Restituiri Istorice”, precum şi titlurile ”Contribuţii la monografia Caransebeşului”, „Batalionul 2 Grăniceresc de Gardă din Caransebeş", „Biserica strămoşească în Banatul grăniceresc”, „Oameni care au fost”, „Legendă şi istorie în Valea Almăjului”, „Statuile din Caransebeş”, „Din amintirile unui dezertor”, „Simboluri ornamentale pe casele din municipiul Caransebeş", „Contribuţii la istoria regimentului de graniţă româno-bănăţean numărul 13 din Caransebeş”, „Lupta de la Lugoj”, „Gheorghe Bona-Un caransebeşean pe nedrept dat uitării" sau materialul intitulat „Caransebeşul şi Marea Unire”.

Mărturii caransebeşene în lirismul românesc internaţional - Elevii Colegiului Naţional ”C.D. Loga” au obţinut ”Marele Premiu” la Concursul Internaţional „Buna Vestire“, desfăşurat în localitatea Uzdin din Republica Serbia

Performanțe deosebite şi inedite obținute de elevii recitatori de poezie în grai bănăţean de la Colegiul Naţional ”C.D. Loga” și cei de la Grădinița cu Program Prelungit numărul 4 din municipiul Caransebeș la tradiţionalul Concurs Internațional „Buna Vestire“!

Evenimentul derulat la Uzdin, în Banatul Sârbesc a ajuns anul acesta la cea de-a XVI-a ediție, fiind organizat de Societatea literar-artistică „Tibiscus“.

Urbea caransebeșeană a fost reprezentată la manifestarea de anvergură de către elevii Colegiului Naţional ”C.D. Loga” cu îndrumarea cadrelor didactice Ana Paica, Sorina Jurj și Petronela Ciobotea, dar și de copiii de la Grădinița cu Program Prelungit numărul 4 sub coordonarea cadrului didactic Maria Bârza.

Succesul a fost unul răsunător, obținându-se premii importante la toate secțiuniile de participare.

Astfel, Ana Jurj a obținut premiul I, iar Elena Molea a câștigat premiul II, la secțiunea ”Poezie în grai bănățean – Ciclul inferior”.

”Întâlnirea cu tinerii care iubesc poezia a fost specială mai ales că am aflat, în felul acesta, că și dincolo de granițe se vorbeste în dulcea limbă română”, a declarat tânăra premiantă Ana Jurj, elevă în clasa a III-a.

Eleva Adriana Jurchescu a obținut o mențiune la secțiunea ”Poezie în grai bănățean – indiferent de vârstă”.

”M-a impresionat faptul că românii din Republica Serbia își păstrează portul și graiul și au realizat chiar și un Muzeu de Artă Populară”, a menționat Adriana Jurchescu, elevă în clasa a V-a.

Iasmina Florina Birău a obținut premiul I la secțiunea ”Poezie în grai bănățean – Ciclul superior”.

”Mă bucur că am reușit, împreună cu colegii mei să ducem cu onoare numele liceului - Colegiul Național C.D. Loga” – peste hotare. De asemenea, mă bucur că, datorită sfaturilor și încurajărilor doamnelor profesoare, am reușit să obținem toate premiile la cele trei secțiuni, dar și laudele juriului”, a precizat Iasmina Florina Birău, elevă în clasa a X-a "Pedagogic".

Timotei Didraga Gavrilovici a obținut premiul I la secțiunea ”Poezie religioasă”.

”Concursul mi-a creat multe impresii și totuși puține. Încerc să mă explic dar, este foarte greu să exprimi în cuvinte ceva ce te-a marcat, ceva ce s-a transformat într-o mică parte din inima ta. A fost mai mult o împlinire a sufletelor, a aspirațiilor românilor din țară și celor de la Uzdin, decât o competiție”, a declarat Timotei Didraga Gavrilovici, elev în clasa a X-a "Pedagogic".

De asemenea, Dan Laurențiu Cardaș-Răduța a obținut premiul I la secțiunea ”Poezie cultă-recitatori adulți”.

”Faptul că putem duce poezia românescă până în Republica Serbia înseamnă că valorile reale nu au încetat nicio secundă să existe în ființa noastră morală, iar dacă este așa, ne-am procurat biletele pentru eternitate. Uzdinul este un loc unde pentru câteva ore, în fiecare an, se adună toate gândurile, toate durerile și bucuriile lumii. Mi-a fost îngăduit să revin acolo, printre gândurile lumii. Mi s-a permis să devin eu însumi o speranță, relativă, ce-i drept, că iubirea pentru adevăr și poezie nu va dispărea niciodată. Ce s-a întâmplat în cadrul acestui concurs a fost dincolo de noi. Ceea ce e dincolo de noi se numește emoție. Eu am trăit emoția, am luat-o ca atare și am materializat-o”, a precizat Dan Laurențiu Cardaș-Răduța, elev în clasa a X-a "Pedagogic".

Au mai concurat la eveniment elevii Blanca Urechiatu, Anamaria Brăilă și Anamaria Păulescu.

Prin urmare, datorită acestor performanțe, la finalul concursului, organizatorii au acordat ”Marele Premiu” Colegiului Naţional ”C.D. Loga” din Caransebeș, recompensându-i totodată pe participanți cu o icoană sfințită pe Muntele Athos și cu volume de literatură.

Mai trebuie adăugat și faptul că, deplasarea la Uzdin a fost posibilă datorită parteneriatului cu Organizaţia pentru Strategii şi Programe de Dezvoltare Caransebeș, reprezentată de cadrul didactic Mariana Ionescu precum și cu aportul sponsorilor, respectiv, societățile comerciale Drumeția și Chirton Auto.