Festivalul “Serbările Cetăţii” 2016 – Tradiţionalul eveniment cultural-muzical a consemnat cinci zile de petrecere, distracţie şi voie bună, în municipiul din “Ţara Gugulanilor”

Comunitatea caransebeşeană a avut parte de cinci zile de sărbătoare cu ocazia tradiţionalului Festival “Serbările Cetăţii”.

Manifestarea culturală a fost deschisă prin prezentarea proiecţiei „Sieranevada”, propunerea României la Premiile “Oscar”. Evenimentul a avut loc la Cinematograful “Luna” cu participarea actoriilor Mimi Brănescu și Ana Ciontea şi a regizorului Cristi Puiu.

Joi, 15 septembrie, Festivalul “Serbările Cetăţii” a continuat în Parcul “Teiuş” cu spectacolul aniversar de anvergură al Ansamblului de Cântece şi Dansuri Populare "Doina Banatului", reînfiinţat recent, şi care a celebrat anul acesta 65 de ani de existenţă.

În cadrul acestuia au performat muzical toţi angajaţii şi colaboratorii grupului care mai sunt în viaţă, şi care au reprezentat cu cinste folclorul locului pe scenele ţării şi în străinătate.

„Mulţumesc Municipalității pentru sprijinul acordat în ceea ce priveşte relansarea noastră şi pentru că ne-au oferit posibilitatea să vă încântăm astăzi! Vă asigurăm că, acest nou ansamblu va duce mai departe, cu cinste şi succes, folclorul din Banatul Montan”, a declarat directorul Ansamblului Profesionist “Doina Banatului”, Florin Bojin.

Spectacolul aniversar a fost deschis prin interpetarea piesei „Gugulan cu car cu mere”, din repertoriul solistului Dumitru Chepeţan, cântecul respectiv fiind considerat „imnul gugulanilor”.

Au urmat performanţele muzicale a unui număr de peste 30 de îndrăgiţi interpreţi de folclor autenic.

Este vorba despre: Ioan Alexandrescu, Valeria Arnăutu, Ionela Bădălan, Valeria Berzescu, Viorica Ciurescu, Ana Maria Cornean, Maria Hurduzeu, Livia Ilcău, Ştefan Isac, Petrică Miulescu Irimică, Traian Jurchelea, Adela Jurchescu, Lia Lungu, Ileana Maciovan, Petrică Moise, Ana Munteanu, Alin şi Dan Olan, Ana Pacatiuş, Anesia Maria Rusnac, Elena Table, Sandi Tatarici, Anica Adam Tudor, Maria Tudor, Maria Sadovan, Stana Stepanescu, Daniela Văcărescu, Sonia Vlaicovici şi Nicoleta Voica.

Renumitul Ansamblu Folcloric “Doina Banatului”, formaţie recunoscută atât la nivel naţional cât şi internaţional, ocupă un loc aparte în bogata zonă etnografică a “Ţării Gugulanilor”.

Grupul muzical a fost fondat în anul 1951 cu menirea de a scoate la lumină valorile autentice ale datinilor şi obiceiurilor, de a se continua şi îmbogăţi tradiţia străbunilor noştri, precum şi de a se păstra nealterat tezaurul limbii şi al tradiţiilor locului.

De-a lungul anilor, formaţia a performat un repertoriu complex de melodii populare, suite de dansuri, tradiţii, datini şi obiceiuri reprezentative din această zonă.

Melodiile populare au fost culese din folclorul local sau zonal, fiind interpretate cu succes de soliştii vocali ai ansamblului atât solo cât şi în grupuri vocale, în turnee în ţară, dar şi peste hotare.

Astfel, membrii grupului muzical etnografic au prezentat că varietatea folclorului din Banatul Montan este imensă, şi că, întotdeauna, se pot scoate la lumină, păstra şi promova adevărate comori ale patrimoniului cultural autentic românesc.

Între personalităţile muzicale din domeniul folclorului autentic care au activat în cadrul Ansamblului Folcloric “Doina Banatului” se numără, dirijorii Nicolae Perescu, Laci Perescu, Iancu Laurenţiu şi Nicolae Mihăilescu, soliştii Dumitru Chepeţean, Ana Pacatiuş, Mariana Drăghicescu, Livia Ilcău, Florentin Iosif, Achim Nica, Aurelia Fătu Răduţu, Valeria Colojoară, Ştefan Isac, Valeria Arnăutu, Sonia Vlaicovici, Maria Tudora, Minodora Nemeş şi Felician Fărcaşu, dansatorii Nicolae Stănescu, Aurelian Cristea, Afilon Laţcu şi familiile Seracin şi Drăgulete, instructorii de dansuri populare Emil Grădinaru, Petru Izvercianu, Petru Pilu, Ion Marcu, Nicolae Bunei şi Miroslav Tatarici, dar şi muzicanţii instrumentişti Luţă Ioviţă, Ion Murgu, Iosif Milu, Petrică Vasile şi familiile Olan şi Bălan.

„La împlinirea vârstei de 65 de ani a Ansamblului Profesionist Doina Banatului mă simt extraordinar, mai ales că fac parte atât din generaţia veche, dar şi din generaţia nouă a acestui grup etnomuzical, iar, dintre cei care au mai rămas printre noi din trecut, sunt sigurul, toţi ceilalţi au plecat... Îmi pare nespus de rău! Dumnezeu să îi odihnească în pace! Altfel, astăzi, Ansamblul Profesionist Doina Banatului a întinerit, căci, 80% dintre membri sunt foarte tineri. Sunt mândru că avem o generaţie de excepţie care să ne urmeze!”, a spus reputatul interpret de folclor Ştefan Isac. 

În prezent, componenţa noului grup etnomuzical, coordonat de Florin Bojin, îi consemnează pe soliştii vocali Stana Stepanescu, Daniela Văcărescu, Gabi Zaharia, Ionela Bădălan, Maria Hurduzeu, Ana Maria Cornean, Daniela Ştefan şi Ion Alexandrescu, artiştii fiind stabiliţi prin concurs.

De asemenea, din ansamblul gugulanilor mai fac parte 16 instrumentişti aflaţi sub bagheta dirijorului Ioan Mircea Petruţ. Este vorba despre: Nicolae Barbu (ţambal), Ionel Perian (contrabas), Paul-Cristian Ianoşiga şi Mircea Dobre (acordeon), Constantin Florea (Costel Piţigoi), Simion Sandu şi Dănuţ Olan (saxofon), Marian-Ionuţ Giura (clarinet), Aurel-Andrei Tudor (sopran), Nicolae-Alexandru Derlean (taragot), Vasile Blidaru şi Cătălin-Simion Sandu (trompetă), Cristian-Wagner Rutaru (nai şi fluier), Daniel Alexandru, Silvia Adamovici şi Pavel-Sorin-Răzvan Vaida (vioară).

Totodată, grupul mai include şi 16 tineri dansatori pregătiţi de Adrian Jurchescu, respectiv: Adela Jurchescu, Andra Tânjălău, Nicoleta Jurchescu, Andreea Birtea, Isabela Vasiloni, Diana Călina, Claudia Rusnac, Nicoleta Nica, Cosmin Zaiţă, Cătălin Ţâru, Marius Lăzărescu, Claudiu Peia, Gheorghe Samuel, Manuel Popescu, Andrei Nicorescu şi Claudiu Tudor.

De precizat şi faptul că, în cele aproape trei luni de la reînfiinţare, grupul etnomuzical a ajuns să fie deosebit de căutat să performeze folclor tradiţional din Banatul Montan pe scenele din ţară, dar şi de peste hotare.

Astfel, guglanii au fost invitaţi să susţină spectacole la serbarea hramului Mânăstirii de la Piatra Scrisă din judeţul Caraş-Severin, la postul de televiziune Etno TV, la evenimentul cultural denumit “Festivalul Zilele Veveriţelor”, desfăşurat în localitatea Buziaş, la Festivalul Internaţional “Etno” derulat la Kladovo, în Republica Serbia, la Festivalul Naţional de Folclor “La Porţile Cetăţii Slimnic” ce a avut loc în judeţul Sibiu, la Festivalul “Jocul Popular - Tradiţie Perenă pe Valea Timişului“, ce a fost găzduit de localitatea cărăşeană Armeniş şi la Festivalul “Ana Munteanu”, organizat în comuna Buchin.

În următoarea zi, vineri, 16 septembrie, Festivalul “Serbările Cetăţii” a programat cea de-a II-a ediţie a “Galei Muzicii Folk”. Şi-au dat concursul: Marius Baţu, Cristian Buică, Adrian Ivaniţchi, Mircea Bodolan, Dan Vană, Vasile Gondoci şi cunoscutul interpret Mircea Vintilă.

Sâmbăta s-a derulat sub genericul de “Seara Tineretului” un spectacol incendiar susţinut de Mr. X şi Sean Norvis, care a inclus momente intractive, concursuri, animaţie la microfon, dar şi scratch-show.

În ultima zi a evenimentului cultural, publicul prezent în Parcul “Teiuş” a asistat la “Seara Marilor Concerte”. Prin urmare, i-au încântat pe gugulani şi invitaţii lor Lora şi trupa sa, Nicoleta Nuca şi Cover Band.

În vecinătatea scenei de spectacole, micii comercianţi veniţi din toate colţurile ţării şi-au amplasat tarabele cu produse diversificate şi preţuri pentru toate buzunarele.

De la standurile acestora, caransebeşenii şi invitaţii lor au putut achiziţiona şi savura produse alimentare ecologice, precum preparate tradiţionale din carne de porc sau pui la grătar şi ceaun, iahnie de fasole şi varză călită, cu afumătură, peşte prăjit, mămăliguţă cu brânză, smântână şi "soldăţei" de slăninuţă prăjiţi, legume gătite sau murate, dulciuri, cozonaci, siropuri şi gemuri bio, băuturi răcoritoare şi alcoolice, porumb fiert, salam de biscuiţi, langoşi, clătite, plăcinte şi ciocolată de casă, gogoşi glazuraţi, precum şi ”Kurtos Kalacs”.

Şi în acest an, “vedetele” tradiţional-culinare au fost “Micii de Deva”, preţul unui astfel de preparat, cu pâine şi mult muştar, fiind în sumă de trei lei.

Totodată, din Parcul “Teiuş” nu au lipsit nici maşinăriile distractive dătătoare de adrenalină.

Ca şi element de culoare, la sărbătoarea caransebeşeană au participat şi reprezentanţi ai culturilor americane, respectiv, artiştii grupului “Napaykuna” din Ecuador.

De menţionat şi faptul că, Festivalul tradiţional “Serbările Cetăţii”, organizat de Primăria Municipiului Caransebeş, Casa de Cultură „George Suru” şi  Asociaţia Culturală "Ansamblul Doina Banatului", s-a încheiat, conform tradiţiei, cu un spectaculos foc de artificii derulat pe parcursul a 15 minute.

Arta filmului la Caransebeş – Cinematograful „Luna” va fi relansat în mod oficial în data de 18 mai 2016, după două decenii de inactivitate!

Istoricul Cinematograf „Luna” promite să devină în viitor principalul punct de atracţie în domeniul filmului, din zona Banatului Montan.

Este vorba despre fostul Cinematograf „Tineretului” care şi-a schimbat denumirea odată cu demararea lucrărilor de reabilitare capitală.

Locaţia în cauză a purtat titulatura de „Luna” încă de acum un secol, din momentul inaugurării obiectivului, având un rol deosebit de important pentru cultura locului.

Aici aveau loc cu regularitate, în perioada antebelică, diverse spectacole artistice din domeniile folcloric şi teatral, precum şi alte evenimente culturale.

Decizia revenirii la vechea denumire a fost luată de reprezentanţii Primăriei şi Consiliului Local Caransebeş.

„Dacă tot se lucrează pentru reactivarea acestui obiectiv deosebit de important în zilele imediat următoare, am considerat că avem o datorie de onoare faţă de înaintaşii noştri, cei care l-au construit, faţă de istoria şi de tradiţia municipiului Caransebeş, să-i redăm denumirea iniţială, astfel încât să avem un cinematograf emblematic, care să aducă spre el nu doar tineri, ci şi cetăţeni de toate vârstele”, a menţionat edilul-şef al municipiului din „Ţara Gugulanilor”, Marcel Vela.

În prezent, lucrările de reabilitare şi modernizare ale cinematografului sunt aproape de finalizare, cu aportul de fonduri de la bugetul local, fiind alocată în acest sens o sumă de peste 500.000 lei.

Acestea au demarat la începutul toamnei anului trecut prin intermediul angajaţilor Serviciului Public Intreţinere şi Reabilitare din cadrul Primăriei care au ajutat la scoaterea obiectelor vechi şi uzate din incintă. În continuare, a fost refăcută reţeaua de electricitate, iar o firmă privată specializată din Reşiţa execută lucrările de modernizare propriu-zise.

Astfel, atât exteriorul, cât şi interiorul imobilului monument istoric şi arhitectural vor fi integral reabilitate, iar obiectivul va putea găzdui atât proiecţii cinematografice cât şi spectacole de mare amploare şi concerte.

“Faţada Cinematografului Luna va fi galbenă. Peretele lateral va avea două uşi de evacuare, în loc de una. La parter va exista un bar cu mese, la care, însă, nu se vor comercializa băuturi alcoolice şi ţigări. La balcon se va putea urca şi direct din sală, dar există şi o intrare laterală. Cabinei de proiecţie i s-a schimbat locul, deoarece până acum filmele se proiectau oarecum în diagonală, iar pentru remedierea acestei probleme ecranul era montat sub un anumit unghi. Deoarece, atunci când va începe activitatea aici, se vor proiecta filme 2D, 3D și Multiplex, dar şi pentru a se crea efectele necesare, proiectarea se va face perpendicular pe ecran, pentru aceasta fiind nevoie să fie modificate unghiurile cabinei de proiecţie”, a declarat managerul Casei de Cultură “George Suru”, Ioan Cojocariu.

Scaunele cinematografului, în număr de 240, vor avea culoarea vişinei putrede şi au fost achiziţionate din Spania, printr-o ofertă avantajoasă ca urmare a desfiinţării unui cinematograf, preţul lor fiind de şase ori mai mic decât ceea ce există acum pe piaţă, iar holurile şi scările vor fi îmbrăcate cu un material deosebit, marmoleum, o îmbinare între răşini şi lemn, adus din Suedia, după şase luni această compoziţie urmând să se transforme în piatră de culoare verde.

Foaierul folosit pentru viitoarele manifestări culturale, precum expoziţii sau lansări de carte, va fi generos şi dotat cu scaune identice cu cele din sala de spectacole.

„Pot să vă spun că, în mod sigur, cei care au vizionat, înainte, un film aici, nu vor mai recunoaşte sala. Este o sală făcută să dureze o sută de ani! Ne-am gândit că dacă această sală a supravieţuit un veac şi a trecut prin două războaie mondiale, atunci să o reclădim pentru încă o sută de ani de-acum înainte”, a mai adăugat managerul Casei de Cultură “George Suru”, Ioan Cojocariu.

În ceea ce priveşte istoria postdecembristă a locaţiei, trebuie precizat că, fostul Cinematograf “Tineretului”, actual “Luna”, a avut o evoluţie descendentă, ce a culminat cu închiderea obiectivului şi încetarea derulării proiecţiilor de filme la Caransebeş.

După Revoluţia din Decembrie 1989, cinematograful a fost o lungă perioadă de timp în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie a Filmelor “România Film”. Odată ce industria cinematografică autohtonă a intrat în declin, locaţia şi-a închis porţile spectatorilor, iar personalul de aici a fost trecut în şomaj. În timp, cinematograful “fantomă” a ajuns într-o avansată stare de degradare întrucât Regia Autonomă “România Film” nu şi-a permis să efectueze lucrările de întreţinere ale imobilului.

În această situaţie, Municipalitatea din urbea de pe Timiş şi Sebeş a luat atitudine şi a obţinut de la Ministerul Culturii trecerea clădirii fostului cinematograf din patrimoniul ministerului în cel al Primăriei Caransebeş şi administrarea Casei de Cultură “George Suru”. Ulterior, Regia Autonomă de Distribuţie a Filmelor “România Film“ a atacat în instanţă Hotărârea de Guvern prin care o serie de cinematografe din ţară erau trecute în administrarea primăriilor şi a avut câştig de cauză. Într-un final, Curtea Constituţională s-a pronunţat în acest caz şi a considerat îndreptăţită respectiva Hotărâre de Guvern.

Astfel, abia din anul 2009, Cinematograful „Tineretului” a fost preluat definitiv de Municipalitate, iar acest lucru s-a realizat după ce Legea cinematografiei a fost promulgată. Potrivit acesteia, sălile cinematografice, împreună cu terenurile aferente acestora şi care se află în proprietatea privată a statului trec în proprietatea publică a autorităţilor administrativ teritoriale locale.

În consecinţă, aici au fost iniţiate la scurt timp unele investiţii de modernizare care să asigure în condiţii decente organizarea de evenimente specifice.

La finele aceluiaşi an 2009, evenimentul mult aşteptat de redeschidere a locaţiei după o întrerupere de 15 ani s-a produs cu ocazia unui Festival Naţional de Scurt Metraje ce a programat proiecţii cinematografice în localităţile importante din toată ţara.

Manifestările în cauză s-au derulat sub genericul de “România on Tour – Spune pe scurt!”, iar filmele de scurt metraj prezentate au fost cele premiate la festivalurile de gen de la Cannes, Berlin şi New York, precum şi proiecţiile cinematografice de anvergură recompensate de “Academia Americană de Film” de la Los Angeles cu binecunoscutele premii “Oscar”.

Evenimentul a reprezentat un real succes în rândul publicului caransebeşean, iar tinerii care nu au avut vreodată ocazia să vizioneze vreun film la Cinematograful "Tineretului" au luat cu asalt locaţia respectivă.

În continuare, Primăria Municipiului Caransebeş a vizat modernizarea totală a cinematografului cu aportul de fonduri europene sau guvernamentale însă, aceste demersuri nu au beneficiat de susţinere adecvată din partea factorilor abilitaţi şi decidenţi.

După alţi şase ani de aşteptare, în luna septembrie a anului 2015, Municipalitatea a demarat lucrările de modernizare cu fonduri de la bugetul local, precum în cazul clădirii şi a sălii de spectacole de la Casa de Cultură “George Suru”.

De adăugat şi faptul că, imobilul ce găzduieşte Cinematograful „Luna” din municipiul din “Ţara Gugulanilor”, datează din anul 1912, fiind inclus pe lista monumentelor arhitecturale ale patrimoniului naţional cultural.

Centrul de Tineret de la Caransebeş îşi va propune să apropie adolescenţii prin organizarea de activităţi socio-culturale deosebite şi realizarea de sesiuni de comunicare eficiente

Persoanele tinere din municipiul de pe Timiş şi Sebeş vor beneficia de serviciile oferite de Centrul de Tineret, ce va funcţiona în perioada următoare în urbea din „Ţara Gugulanilor”.

Aici urmează să se deruleze o serie de activităţi socio-culturale importante menite să-i aducă spre socializare directă pe tinerii caransebeşeni.

Însă, pentru realizarea acestui demers, este absolut necesară reabilitarea spaţiului unde va funcţiona Centrul de Tineret.

Astfel, elevii de la Colegiul Naţional „C.D. Loga”, membri ai Clubului "Impact Vox" din Caransebeş au iniţiat acţiuni de strângere de fonduri în vederea modernizării locaţiei în cauză.

Prin urmare, au fost organizate o expoziţie cu vânzare de produse culinare, o sesiune fotografică alături de machetele unor personaje animate la patinoarul din Parcul „General Ioan Drăgălina”, precum şi o altă sesiune fotografică derulată la principalul centru comercial din localitate, în compania lui Moş Crăciun, Elfului său magic, dar şi a frumoaselor Crăciuniţe.

Micuţii au avut ocazia să se fotografieze alături de îndrăgitele personaje în schimbul unor donaţii modice, ce vor fi direcţionate în scopul achiziţionării de materiale de construcţii pentru reabilitarea sediului Centrului de Tineret.

„Centrul de Tineret are ca scop organizarea unor activităţi dedicate tinerilor din oraş precum: concerte, lansări de carte, dansuri, piese de teatru, galerii de artă, seri de karaoke şi proiecţii de filme. Astfel, vrem să scoatem publicul ţintă din localuri sau de pe reţele de socializare şi să-l atragem aproape, să putem comunica împreună într-un mod plăcut. Nu vrem să ne pierdem în mulţime, dorim să fim modele pentru alte persoane de vârsta noastră, şi să demonstrăm că tinerii din Caransebeş sunt uniţi, cu adevărat”, a declarat managerul de proiect, Adriana „Elf” Pădure.

„Mă simt extraordinar alături de copiii de la mall, ne vedem şi la anul, este o mare bucurie să mă fotografiez şi să-i văd fericiţi şi cuminţi pe aceşti micuţi. Mulţumesc părinţilor lor darnici faţă de cauza noastră. Altfel, am primit şi citit cu dragoste scrisorile ce mi-au fost înmânate de micuţii caransebeşeni, le voi respecta şi onora toate cererile. Sărbători frumoase, cu căldură în suflet şi multă sănătate vă doresc tuturor!”, a spus cu jovialitate „Moş Crăciun” Andrei.

         De menţionat şi faptul că, iniţiativa înfiinţării Centrului de Tineret face parte din cadrul amplului proiect denumit „La plural” derulat de Clubul „Impact Vox” din urbea de pe Timiş şi Sebeş. Tinerii caransebeşeni au participat, de altfel, la Competiţia naţională de proiecte pentru tineret „Eu sunt de Impact! ”, organizată de Fundaţia Noi Orizonturi, în cadrul unui proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014 şi Fondului ONG în România, ocazie cu care au obţinut locul întâi, cu punctaj maxim.

Reporter: Anitta Pelin - Colegiul Naţional "C.D. Loga" Caransebeş

Tradiţia filmului în „Ţara Gugulanilor” – Cinematograful „Luna” va fi relansat în mod oficial anul viitor, după două decenii de inactivitate!

Istoricul Cinematograf „Luna” promite să devină în perioada următoare principalul punct de atracţie în domeniul filmului din zona Banatului Montan.

Este vorba despre fostul Cinematograf „Tineretului” care şi-a schimbat denumirea recent, odată cu demararea lucrărilor de reabilitare capitală.

Locaţia în cauză a purtat titulatura de „Luna” încă de acum aproape un secol, din momentul inaugurării obiectivului, având un rol deosebit de important pentru cultura locului.

Aici se desfăşurau cu regularitate, în perioada antebelică, diverse spectacole artistice din domeniile folcloric şi teatral, precum şi alte evenimente culturale.

Decizia revenirii la vechea denumire a fost luată de reprezentanţii Primăriei şi Consiliului Local Caransebeş.

„Dacă tot se lucrează la modernizarea acestui obiectiv important, pentru darea, din nou, în folosinţă anul viitor, consider că este o datorie pe care o avem faţă de înaintaşii noştri, cei care l-au construit, faţă de istoria şi de tradiţia municipiului Caransebeş, să-i redăm denumirea iniţială, astfel încât să avem un cinematograf emblematic, care să aducă spre el nu doar tineri, ci şi cetăţeni de toate vârstele”, a precizat edilul-şef al municipiului din „Ţara Gugulanilor”, Marcel Vela.

În prezent, lucrările de modernizare ale cinematografului sunt în plină derulare cu aportul de fonduri de la bugetul local, fiind alocată în acest sens o sumă de 500.000 lei.

Acestea au demarat la începutul toamnei prin intermediul angajaţilor Serviciului Public Intreţinere şi Reabilitare din cadrul Primăriei care au ajutat la scoaterea obiectelor vechi şi uzate din incintă. În continuare, a fost refăcută reţeaua de electricitate, iar o firmă privată specializată din Reşiţa execută lucrările de modernizare propriu-zise.

Astfel, atât exteriorul, cât şi interiorul imobilului monument istoric şi arhitectural vor fi integral reabilitate.

De menţionat faptul că, în momentul de faţă, Casa de Cultură “George Suru” are deja semnată o înţelegere cu o societate privată de profil din Bucureşti pentru proiectarea de filme 3D, odată cu începutul anului 2016.

În ceea ce priveşte istoria recentă a locaţiei, trebuie precizat că, în ultimele decenii, Cinematograful “Tineretului” a avut o evoluţie descendentă, ce a culminat cu închiderea obiectivului şi încetarea derulării proiecţiilor de filme la Caransebeş.

După Revoluţia din Decembrie 1989, cinematograful a fost o lungă perioadă de timp în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie a Filmelor “România Film”. Odată ce industria cinematografică autohtonă a intrat în declin, locaţia şi-a închis porţile spectatorilor, iar personalul de aici a fost trecut în şomaj. În timp, cinematograful “fantomă” a ajuns într-o avansată stare de degradare întrucât Regia Autonomă “România Film” nu şi-a permis să efectueze lucrările de întreţinere ale imobilului.

În această situaţie, Municipalitatea din urbea de pe Timiş şi Sebeş a luat atitudine şi a obţinut de la Ministerul Culturii trecerea clădirii fostului cinematograf din patrimoniul ministerului în cel al Primăriei Caransebeş şi administrarea Casei de Cultură “George Suru”. Ulterior, Regia Autonomă de Distribuţie a Filmelor “România Film“ a atacat în instanţă Hotărârea de Guvern prin care o serie de cinematografe din ţară erau trecute în administrarea primăriilor şi a avut câştig de cauză. Într-un final, Curtea Constituţională s-a pronunţat în acest caz şi a considerat îndreptăţită respectiva Hotărâre de Guvern.

Astfel, abia din anul 2009, Cinematograful „Tineretului” a fost preluat definitiv de Municipalitate, iar acest lucru s-a realizat după ce Legea cinematografiei a fost promulgată. Potrivit acesteia, sălile cinematografice, împreună cu terenurile aferente acestora şi care se află în proprietatea privată a statului trec în proprietatea publică a autorităţilor administrativ teritoriale locale.

În consecinţă, aici au fost iniţiate la scurt timp unele investiţii de modernizare care să asigure în condiţii decente organizarea de evenimente specifice.

La finele aceluiaşi an 2009, evenimentul mult aşteptat de redeschidere a locaţiei după o întrerupere de 15 ani s-a produs cu ocazia unui Festival Naţional de Scurt Metraje ce a programat proiecţii cinematografice în localităţile importante din toată ţara.

Manifestările în cauză s-au derulat sub genericul de “România on Tour – Spune pe scurt!”, iar filmele de scurt metraj prezentate au fost cele premiate la festivalurile de gen de la Cannes, Berlin şi New York, precum şi proiecţiile cinematografice de anvergură recompensate de “Academia Americană de Film” de la Los Angeles cu binecunoscutele premii “Oscar”.

Evenimentul a reprezentat un real succes în rândul publicului caransebeşean, iar tinerii care nu au avut vreodată ocazia să vizioneze vreun film la Cinematograful "Tineretului" au luat cu asalt locaţia respectivă.

În continuare, Primăria Municipiului Caransebeş a vizat modernizarea totală a cinematografului cu aportul de fonduri europene sau guvernamentale însă, aceste demersuri nu au beneficiat de susţinere adecvată din partea factorilor abilitaţi şi decidenţi.

După alţi şase ani de aşteptare, în luna septembrie a anului 2015, Municipalitatea a demarat lucrările de modernizare cu fonduri de la bugetul local, precum în cazul clădirii şi a sălii de spectacole de la Casa de Cultură “George Suru”.

De adăugat şi faptul că, imobilul ce găzduieşte Cinematograful „Luna” din municipiul din “Ţara Gugulanilor”, datează din anul 1912, fiind inclus pe lista monumentelor arhitecturale ale patrimoniului naţional cultural.