Parcul ”Teiuș”, între strălucire și decădere - Principala zonă de agrement din municipiul Caransebeș și-a pierdut parfumul, farmecul și rafinamentul de odinioară

   Pitoreasca Zonă de agrement ”Teiuș” din municipiul Caransebeș continuă să se deprecieze treptat datorită dezinteresului, neimplicării și neputinței factorilor abilitați să intervină în ceea ce privește conservarea și punerea cu adevărat în valoare a acestui important obiectiv istoric și turistic.

   Zona a fost declarată Stațiune climaterică în anul 1933, fiind un cunoscut reper turistic, de agrement și de recreere, nu doar în țară, cât și în statele învecinate.

   În prezent, doar o mică parte dintre elementele existente aici mai amintesc de dezvoltarea turistică și strălucirea Teiușului de odinioară.

   Din punct de vedere istoric, prima atestare documentară a Teiușului sub actuala denumire se regăsește la jumătatea secolului al XV-lea. În acea perioadă, dealurile de aici erau dominate de vegetație sălbatică, arbori precum tei, fag, pin și carpen, dar existau și câteva sălașe cu suprafețe destinate agriculturii.

   La jumătatea secolului al XVI-lea, începând cu anul 1551, aici a existat o celebră şi impresionantă podgorie de viţă de vie, terenul în cauză fiind foarte fertil, iar clima extrem de propice. Vinul produs la Caransebeş era deosebit de apreciat chiar şi la Viena, capitala Imperiului Austriac. Industria viticolă a dăinuit timp de peste trei sute de ani. În anul 1865 tradiţia respectivă s-a încheiat brusc în urma unui atac de filoxeră, aceasta fiind o insectă parazită foarte mică, cu aripi străvezii, mult mai lungi decât corpul, care distruge frunzele şi rădăcinile soiurilor de viţă nobilă. Odată compromis terenul din actualul Parc “Teiuş”, viticultorii s-au văzut în situaţia să nu mai poată cultiva aici viţa de vie de soi. Ulterior, din păcate, au fost nevoiţi să renunţe la această activitate.

   Chiar și astfel, Teiușul continuă să se dezvolte începând cu finele secolului al XIX-lea, fiind construite imobile și obiective destinate agrementului și relaxării. Zona conferea avantaje multiple asupra sănătății omului precum aerul puternic ionizat, răcoros și curat, cu o bogată concentrație de ioni negativi, proprietățile curative ale apelor Râului Timiș și puritatea izvoarelor cu apă potabilă, cristalină, existente aici. Toate aceste elemente acționau favorabil, în principal, asupra afecțiunilor cardio-vasculare, circulatorii și hipertensiunii arteriale, în toate anotimpurile anului.

  “Apele Râului Timiş care traversează Parcul Teiuş erau deosebit de apreciate în perioada de la începutul secolului XX, căci aveau proprietatea de ameliorare a bolilor reumatice, iar caransebeşenii de toate vârstele veneau în număr mare la scăldat aici”, a afirmat privitor la acest subiect regretatul istoric bănățean Liviu Groza, trecut la cele veșnice în data de 23 septembrie 2017.

   Și după anul 1900, aerul curat, cu puternic miros de tei, precum și celelalte efecte binefăcătoare ale zonei, i-au îndemnat pe localnici și pe personalitățile culturale ale vremii să își construiască reședințe în această zonă. Exemplul cel mai elocvent este cel al Episcopului Caransebeşului, Elie Miron Cristea, devenit în urmă cu aproape o sută de ani Mitropolit Primat al României, datorită implicării sale decisive în actul „Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”, şi numit, în anul 1938, prim-ministru al Guvernului ţării de către Regele Carol al II-lea. De asemenea, cel mai reprezentativ pictor portretist român, reputatul Corneliu Baba, obișnuia să creeze într-un atelier situat într-un imobil de pe o stradă ce îi poartă astăzi numele.

   Zona de agrement ”Teiuș” continuă să se dezvolte și în perioada interbelică, atingându-și apogeul în anul 1933, când a fost declarată Staţiune climaterică. În acel an conducerea Primăriei din localitate a trimis către autorităţile centrale ale vremii o petiţie privitoare la beneficiile climaterice și obiectivele turistice ale zonei, iar actul a primit aviz favorabil.

   În perioada respectivă, aici existau două terenuri de tenis de câmp, ştrand cu cabine, plajă şi bărci de închiriat, locuri de joacă pentru copii, piste amenajate adecvat pentru bob, săniuș şi schi, precum şi două patinoare, activităţile sportive și de recreere derulându-se atât în sezonul cald cât şi în cel rece.

   Tot atunci, Halta feroviară ”Teiuș” devenea gară, iar în stație opreau absolut toate trenurile de călători, cu turiști din țară și străinătate.

   Declinul zonei de agrement a început în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a culminat odată cu instaurarea comunismului în România în anul 1948. Astfel, în doar câțiva ani, sistemul a ”îngropat” practic stațiunea. Imobilele destinate cazării turiștilor și cele relaxării localnicilor, au fost realocate ”clasei muncitoare”, iar obiectivele de recreere, atât cele de vară, cât și cele de iarnă, au fost rând pe rând desființate. În acest mod, autoritățile vremii au dorit crearea unui zone strict locative, în dauna celei turistice.

  Revigorarea turistică a zonei nu s-a produs nici după „Revoluția din Decembrie 1989”, căci, autoritățile locului nu au fost preocupate să redea Teiușului strălucirea de altădată, și nu au făcut nimic altceva decât să limiteze proporțiile dezastrului de aici, prin efectuarea unor lucrări de construcție și reabilitare absolut necesare, în cazul unor obiective prioritare.

   Prin urmare, a fost executat digul de protecție de pe albiile râurilor Timiș și Sebeș, ape care amenințau să inunde întreaga zonă. În perioada recentă, au fost efectuate lucrări de modernizare în cazul unor obiective sportive precum Stadionul ”Municipal” sau Ștrandul ”Tineretului”, fiind create și locuri de joacă pentru copii.

   Altele dintre punctele de reper din acest areal geografic au rămas uitate, în paragină, respectiv, Amfiteatrul de vară, Motelul ”Tibiscum”, imobilele vechi de recreere, stația de cale ferată sau unele obiective pentru practicarea sportului.

   În prezent, locuitorii municipiului Caransebeș asistă cu tristețe, stupefacție și cu revoltă la indiferența, incompetența și anemia factorilor abilitați să intervină privitor la conservarea, dezvoltarea și punerea cu adevărat în valoare a pitorescului areal istoric și turistic.

  ”Acum aproape o sută de ani, în anii de glorie, această zonă se chema Stațiune climaterică. În prezent, este plină de garduri și țăruși! Așa am ințeles să protejăm ceva care era renumit în Imperiul Austro-Ungar și acum numai este decât o oportunitate de a face ceva bani pentru unii...? Păcat, tare păcat!”, este de părere caransebeșeanul Adrian Nichita.

   ”Este îngrozitor să te gândești cum această Perlă a Banatului Montan, a ajuns în acest moment, un dezastru... Cartierul Teiuș, în periada interbelică și antebelică, a fost o Stațiune climaterică și domeniu schiabil, al Regimentului de Graniță, o locație apreciată chiar și la Viena... Astăzi arată îngrozitor, zona este abandonată încă din perioada anilor 2004, ani în care credeam că viziunea fostului primar Marcel Vela, ne avea și pe noi în cărți... Au fost doar speranțe deșarte, zona este distrusă, mizerabilă, scena de spectacole, o ruină, iar drumurile, ca dupa bombardament. Potecile și vechile pârtii de bob și sanie, pârtii naturale, care în acei ani erau niște nestemate... Astăzi nicio urmă nu mai spune ce a fost acolo cândva! În alte zone, oamenii prețuiesc locurile ce le-au adus faima și un nume frumos... La noi sunt abandonate și neglijate, se pare, intenționat! Noul primar, noi speranțe... Oare tot deșarte...? Personal nu cred... Felix, reinventează Teiușul istoric, ar fi o șansă și pentru noi, dar și pentru tine și echipa ta tânăra din Primaria Caransebeș!”, a spus iubitorul de natură și sport, Cristian Brecica, coordonator al Asociației Câinii de Salvare S.A.R. "Gugulania".

  ”În perioada interbelică existau aici două terenuri de tenis de câmp, situate în perimetrul Vilei Füszfás, anterior Popov, cea aflată lângă izvor, care era pe atunci o pensiune în sensul modern al cuvântului, un loc unde turiștii își puteau petrece vacanțele”, a adăugat istoricul și cercetătorul caransebeșean René Demeter, cu referire la faptul că, în prezent, în municipiul din ”Țara Gugulanilor” nu mai există niciun perimetru destinat practicării acestui sport, amenajat adecvat.

   ”Zona Teiuş reprezenta, în urmă cu aproape un secol, un loc de recreere, cu hotel, restaurant-terasă cu meniu şi flori de la Viena, școală de înot și sanatoriu. Liniștea era indicația expresă de pe pliantele vremii!”, a precizat pensionarul Francisc Niagu Feri.

   ”Ce vremuri, treceam spre Dealul Corcana la schi, era frumos. Eram și noi mai tineri, dar acum Teiușul a fost lăsat de izbeliște, păcat!”, a menționat nostalgic Iulian Crișan.

   Totuși, în ultimul deceniu, au existat unele inițiative de dezvoltare turistică ale Parcului ”Teiuș”. Astfel, aici a fost inaugurată o deosebită expoziție de artă monumentală în lemn, artă autentic românească, cu opere create în cadrul edițiilor ”Simpozionului Internațional de Sculptură în Lemn”, derulate sub coordonarea cunoscutului artist Bata Marianov. Prin urmare, doritorii pot admira un număr de 33 sculpturi cu impozanță, realizate în lemn de gorun de artiști din țară și din străinătate în perioada anilor 2003-2009.

  Totodată, au fost marcate trasee turistice de drumeție către părțile deluroase ale acestui areal.

  Nu în ultimul rând, a fost ctitorită Mănăstirea ”Adormirea Maicii Domnului” și a fost inaugurat un drum de acces asfaltat până la lăcaș, în lungime de aproximativ doi kilometri, ceea ce constituie un stimulent turistic și spiritual pentru pelerini.

  Altele dintre intențiile avute în ultimii ani de Municipalitate pentru revigorarea turistică a zonei au fost sortite eșecului.

  Astfel, s-a încercat dezvoltarea Teiușului prin accesarea de fonduri europene și guvernamentale, însă, din păcate, lucrările de înfrumusețare și reamenajare peisagistică de anvergură ale parcului au rămas în stadiul de proiect, doar pe hârtie.

Zece ani de distracţie neîntreruptă pe gheaţă la Caransebeş! Patinoarul amplasat în Parcul “General Ioan Drăgălina” este în această perioadă principalul punct de atracţie pentru micii gugulani

Micii caransebeşeni iau cu asalt în această perioadă patinoarul artificial amplasat în Parcul “General Ioan Drăgălina”.

Astfel, majoritatea copiilor din municipiul din “Ţara Gugulanilor”, şi nu numai, întâmpină cu entuziasm aici distracţia specifică sezonului rece, pentru că vremea este frumoasă, iar preţul de intrare pe gheaţă este deosebit de avantajos.

Cei mai micuţi vin la patinoar împreună cu părinţii sau bunicii, care privesc de pe margine şi se neliniştesc, oarecum, la fiecare căzătură a acestora. Patinatorii mai mari şi mai experimentaţi, vin aici singuri, sau alături de colegi şi prietenii lor.

            “Prima dată am păşit pe gheaţă, anul trecut, alături de tăticul meu, şi nu mi-a fost deloc frică, şi nici am căzut deloc într-o tură de o oră. Recunosc că singur, mai iau şi câte o căzătură, dar este distractivă!”, a afirmat Cristian Stan, în vârstă de zece ani, venit la patinoar din localitatea Băile Herculane, alături de părinţii săi.  

“Mă simt minunat pe gheaţă! Nu este deloc greu să patinezi, este la fel de simplu ca mersul pe bicicletă. Normal că, eu pot să patinez şi cu spatele, am învăţat în timp, însă, recunosc, cu bicicleta nu pot să merg astfel…”, a mărturisit Maria, o caransebeşeană în vârstă de 13 ani.

            “Am venit să patinez cu Dana şi Giorgi, cele mai bune prietene ale mele. Ne simţim super aici şi ne place mult. Da, este distractiv să râdem de băieţii care îşi iau tumbe pe gheaţă, dar, ne place şi mai mult să ne facem selfie la patinoar”, a spus Andreea, elevă la o instituţie de ciclu gimnazial din cadrul Colegiului Naţional „C.D. Loga”.

De precizat şi faptul că, tarifele de intrare pe gheaţa patinoarului sunt “îngheţate” de zece ani de zile, iar astfel, nu au fost modificate deloc. Prin urmare, biletul costă cinci lei, iar alţi cinci lei se percep pentru închirierea unei perechi de patine.

Programul după care funcţionează patinoarul este în intervalul orar 10.30 – 13.00 şi 16.00 – 21.30, între orele 13.00 şi 16.00 fiind pauză, pentru respectarea liniştii locuitorilor din zona parcului şi pentru a putea fi refăcută suprafaţa de gheaţă.

"Obişnuiesc să îl aduc de şase ani de zile la patinoar pe fiul meu, Adiţă. Acum deja este măricel, vine aici alături de colegii lui. Ne bucurăm că preţul acestei distracţii specifice sezonului rece este deosebit de accesibil”, a spus Daniel Avramescu, unul dintre adulţii aflaţi în Parcul “General Ioan Drăgălina”.

De adăugat şi faptul că, patinoarul este funcţional până în luna februarie a anului 2017, fiind în administrarea Serviciului Public "Piaţa Gugulanilor".

Revelion de senzaţie la Caransebeş – Interpreta de muzică dance Xonia va concerta în Centrul Civic cu prilejul Noului An 2017, alături de trupa “Shot” şi solista Simona Nae

Conform tradiţiei lansate de Municipalitate în ultimii ani, gugulanii şi invitaţii lor vor avea ocazia să întâmpine Noul An în stradă, în Centrul Civic, în Piaţa “General Ioan Drăgălina”.

Pentru aceasta, organizatorii, Primăria şi Casa de Cultură “George Suru”, au pregătit un spectacol de muzică modernă ce va fi susţinut de cunoscuţi artişti autohtoni, precum şi un impresionant foc de artificii.

Astfel, petrecerea dintre ani va debuta puţin după ora 22:00 cu un recital al formaţiei “Shot”.

De la ora 23:15, pe scena de spectacole va avea loc show-ul muzical al  solistei Simona Nae.

La miezul nopţii este programat discursul primarului urbei de pe Timiş şi Sebeş, Felix Borcean.

Ulterior, se vor desface şampaniile şi vor fi lansate efectele pirotehnice şi de lumini, reprezentând tradiţionalul foc de artificii.

La douăzeci de minute din Noul An, publicul spectator din Parcul “General Ioan Drăgălina” va putea asista la concertul incendiar al interpretei de muzică dance Xonia.

În apropierea Anului Nou, organizatorii evenimentului de la Caransebeş le urează concitadinilor “La mulţi ani şi petrecere frumoasă în Centrul Civic la Revelionul 2016-2017!”.

Sursă foto: Facebook - Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Caransebeş

“In Memoriam – Decembrie 1989” - Caransebeşenii au evocat cu solemnitate şi emoţie evenimentele petrecute în urmă cu 27 de ani, participând la o serie de manifestări menite să cinstească memoria şi jertfa eroilor anti-comunism

Zilele acestea constituie pentru toţi românii un prilej de aducere aminte şi cinstire a evenimentelor, luptătorilor şi eroilor care au condus prin jerfa lor, la căderea regimului comunist şi la instaurarea mult râvnitei democraţii.

Administraţia Publică Locală din municipiul Caransebeş a programat, astfel, o serie de acţiuni comemorative ocazionate de împlinirea a 27 de ani de la "Revoluţia din Decembrie 1989".

Evenimentele respective au debutat în Aula “1 Decembrie 1918” a Primariei cu o şedinţă solemnă la care au luat parte oficialităţile locale şi reprezentanţii celor două asociaţii de revoluţionari din urbe, alături de alţi invitaţi de onoare, precum şi de un grup de elevi.

Aici, participanţii au păstrat un moment de reculegere în memoria celor dispăruţi, au fost evocate aspecte din timpul Revoluţiei, iar cei prezenţi au rostit scurte alocuţiuni.

Ulterior, acţiunile omagiale s-au derulat în Piaţa “Revoluţiei”, unde caransebeşenii au depus coroane de flori la monumentul "Martirilor Revoluţiei".

De asemenea, cei prezenţi s-au deplasat pe strada Mitropolit Nicolae Corneanu şi au depus alte coroane şi garoafe roşii la Monumentul “In Memoriam – Decembrie 1989” şi la cele două plăci comemorative din apropierea Parcului "General Ioan Drăgălina", locul unde Revoluţia a făcut primele victime în urbea de pe Timiş şi Sebeş.

                                               

Totodată, au fost aprinse lumânări, iar un sobor de preoţi în frunte cu Părintele Daniel Alic, a oficiat un Te Deum.

                       

De menţionat şi faptul că, în urma evenimentelor din Decembrie 1989, municipiul Caransebeş a fost declarat cel de-al treilea oraş liber din ţară, după municipiile Timişoara şi Lugoj.

Astfel, în data de 21 decembrie 1989, în urbea de pe Timiş şi Sebeş a izbucnit revolta, iar cetăţenii localităţii, curajoşi şi însetaţi de libertate, s-au alăturat timişorenilor, ieşind în stradă pentru a protesta împotriva comunismului, împotriva lui Nicolae Ceauşescu, precum şi a neajunsurilor şi tratamentului inuman de care aveau parte. În noaptea de 21/22 decembrie 1989, Centrul Civic al oraşului a rămas în totalitate sub stăpânirea revoluţionarilor. În acele momente de solidaritate maximă, toţi participanţii s-au transformat în adevăraţi revoluţionari, aproape întreaga populaţie afându-se pe străzi. La acea oră, dictatorul Ceauşescu a decretat stare de necesitate şi nu exista un final previzibil al evenimentelor. În continuare, caransebeşenii, înfruntând pericolul, au dat un greu tribut Revoluţiei. Aici, protestele anti-comuniste au făcut cinci martiri şi peste 20 de victime, iar un alt erou gugulan a căzut răpus în lupta anti-comunistă de la Reşiţa.

În urma acestor tragice evenimente, în anul 2012, prin Legea numărul 7 din data de 6 ianuarie, municipiul Caransebeş a fost declarat "Oraş-martir al Revoluţiei din Decembrie 1989".

Spiritualitate şi muzică clasică în municipiul din “Ţara Gugulanilor” - “Lumina Păcii de la Bethleem” a fost oferită caransebeşenilor cu ocazia unui extraordinar concert de muzică clasică susţinut de Orchestra Filarmonicii „Banatul” din Timişoara

Noi evenimente cultural-spirituale menite să vestească Naşterea Domnului Iisus Hristos, miracolul care a schimbat lumea, au avut loc în muncipiul din “Ţara Gugulanilor”.

Catedrala Episcopală cu hramurile „Învierea Domnului” şi „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din municipiul Caransebeş a fost arhiplină sâmbătă, 17 decembrie, cu prilejul Concertului Extraordinar de Crăciun, susţinut de Orchestra Filarmonicii „Banatul” din Timişoara, dirijată de Gheorghe Costin.

În deschiderea evenimentului, a avut loc ceremonia oferirii “Luminii Păcii de la Bethleem”, cunoscută şi sub denumirea de “Friedenslicht”, municipiului Caransebeş.

Candela a fost purtată de doi copii îmbrăcaţi în costume populare şi, pe colindele intonate de Corul Filarmonicii, a fost primită de părintele-vicar Constantin Timiş, care a şi dat citire mesajului Episcopului Caransebeşului P.S. Lucian Mic, care, din binecuvântate pricini, nu a putut participa la această manifestare.

În continuare, publicul prezent, printre care s-au numărat reprezentanţii administraţiei locale în frunte cu primarul Felix Borcean, oameni de cultură sau simpli iubitori de muzică de calitate, au putut asculta piese de mare popularitate ale compozitorilor  J.S. Bach, W.A. Mozart, Fr. Schubert, Fr. X. Gruber şi D. Georgescu-Kiriac, interpretate de Orchestra Filarmonicii „Banatul”, solişti Florin Ionescu-Galaţi – vioară, Vlad Colar – flaut, şi Cristian Ardelean – bariton.

La plecare, toţi cei care au participat la concert au primit gratuit candele cu Lumina Sfântă, care le-a luminat drumul spre casă, şi casele de Sărbători.

De menţionat şi faptul că, manifestarea a fost organizată de Primăria municipiului de pe Timiş şi Sebeş, Casa de Cultură „George Suru”, Episcopia Caransebeşului, Fundaţia Academică Culturală Timişoara, Asociaţia „Prophilharmonia” Timişoara, Filarmonica „Banatul” Timişoara şi Rotary Club Caransebeş.

Duminică, 18 decembrie, tot la Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” şi „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, a avut loc tradiţionalul spectacol de colinde intitulat „Alaiul colindătorilor”. Concertul a beneficiat de participarea a peste 20 de formaţii corale din Episcopia Caransebeşului și din localităţile eparhiei.

“1 Decembrie 1918” la Caransebeş - Celebrarea “Zilei Naţionale a României” a programat ceremonii solemne şi activităţi culturale deosebite în municipiul din "Ţara Gugulanilor"

Comunitatea urbei de pe Timiş şi Sebeş a marcat cu mare fast "Ziua Naţională a României", în organizarea Primăriei Municipiului Caransebeş şi Casei de Cultură ”George Suru”.

Manifestările ocazionate de data de „1 Decembrie 1918” au debutat începând cu miezul zilei în Centrul Civic, în Piaţa „Revoluţiei”, în condiţii meteorologice nefavorabile.

Aici, a fost intonat imnul de stat, un sobor de preoţi condus de Prototopul de Caransebeş P.O. Liviu Mihai Drăgan a săvârşit o slujbă religioasă, iar oficialităţile locale au rostit scurte alocuţiuni.

Cei prezenţi au depuns ulterior flori la monumentul ”Crucea Identităţii şi Demnităţii Naţionale”, construit de români în anul 1810.

În continuare, locuitorii urbei de pe Timiş şi Sebeş au avut parte şi de o paradă dedicată „Zilei de 1 Decembrie”.

De asemenea, conducerea Administraţiei Publice Locale le-a oferit caransebeşenilor o masă de prânz tradiţională constând într-o porţie consistentă şi savuroasă de iahnie de fasole şi cârnaţi afumaţi.

Spectacolul de muzică autentică derulat sub genericul de „Cântec, joc şi voie bună”, susţinut de îndrăgiţii interpreţi de la Ansamblul Profesionist “Doina Banatului”, a fost următorul punct de atracţie al programului organizat de "Ziua Naţională a României".

Ulterior, Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeș a găzduit vernisarea expoziţiilor “Caransebeşul şi Marea Unire” şi “130 de Ani de Cântec sub Steagul Reuniunii Române de Cântări şi Muzică din Caransebeş”, cu fotografii şi documente inedite din arhiva personală a reputatului istoric Liviu Groza, precum şi lansarea volumului monografic dedicat Reuniunii de Cântări şi Muzică.

De la ora 17.00, oficialităţile locale au pornit iluminatul stradal şi arhitectural specific Sărbătorilor de Iarnă.

Tot de la orele serii, sala de spectacole a Casei de Cultură “George Suru” a găzduit un concert extraordinar de colinde şi muzică clasică vieneză, creaţii Johann Strauss, în interpretarea formației “Vienna Opera Company”. Evenimentul cultural a fost onorat de participarea unor artişti muzicali de renume internaţional precum: Marco Ascani, Catarina Lal, Theodore Coresi şi Lucia Kim.

De menţionat că, pentru caransebeşeni, „Ziua Naţională a României” are o puternică semnificaţie căci aici, în urmă cu 97 de ani, s-au derulat o serie de manifestări aparte, în contextul înfăptuirii Marii Uniri.

În ziua de 25 octombrie 1918, într-un mare entuziasm, în actuala Aulă „1 Decembrie 1918” a Primăriei din urbea de pe Timiş şi Sebeş a fost ales, în unanimitate de voturi, Consiliul Naţional Român din Caransebeş. De asemenea, a fost formată Garda Naţională şi au fost desemnaţi delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională ce urmă să aibă loc în data de 1 decembrie 1918 la Alba-Iulia.

Astfel, delegaţia plecată din "Ţara Gugulanilor" a fost cea mai numeroasă din Banat. Din acest grup au făcut parte delegaţii cu drept de vot la Marea Adunare Naţională, membrii Reuniunii Române de Cântări şi Muzică, precum şi numeroase personalităţi ale locului între care se evidenţiază episcopul Elie Miron Cristea, protopopul Andrei Ghidiu, doctorii Petru Barbu şi Cornel Corneanu, Ştefan Jianu şi Gheorghe Neamţu.

Personalitatea decisivă a acelei perioade a fost Elie Miron Cristea. Acesta s-a impus încă din tinereţe atenţiei generale şi astfel a fost ales, în decembrie 1909, Episcop al Caransebeşului. A fost hirotonit arhiereu la 3 mai 1910, fiind instalat în scaun în data de 8 mai 1910.

La Caransebeş, episcopul a desfăşurat o amplă şi riguroasă activitate de promovare a culturii naţionale. Între priorităţiile acestuia s-au evidenţiat luminarea clerului şi a poporului din eparhie, ridicarea moralului şi întărirea disciplinei preoţilor pentru dezvoltarea aşezămintelor bisericeşti, culturale şi economice. De asemenea, ierarhul a apărat şcolile confesionale româneşti din Banatul Montan de încercările Guvernului de la Budapesta de a le desfiinţa.

Pe plan naţional, s-a remarcat prin sprijinirea activă a luptei pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni şi participarea, alături de episcopul unit Iuliu Hossu, la evenimentul Marii Uniri, înfăptuit la 1 Decembrie 1918. Discursul ierarhului din Caransebeş la Alba Iulia a reprezentat o sinteză minuţios alcătuită din întreaga istorie de frământări, lupte şi aspiraţii ale poporului român. În finalul intervenţiei sale, Elie Miron Cristea a rostit: „Am ferma nădejde că glasul vostru unanim, şi prin voi glasul întregii naţiuni, se va concentra asupra singurei dorinţe, pe care o pot exprima în trei cuvinte: Până la Tisa! Amin!”.

Implicarea în actul „Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918” a făcut din episcopul Eilie Miron Cristea unul dintre cei mai însemnaţi lideri ai românilor transilvăneni. În continuare, în ziua de 31 decembrie 1919, Marele Colegiu Electoral al României Mari a votat în unanimitate alegerea ierarhului de la Caransebeş ca Mitropolit Primat al României. Alegerea episcopului Miron Cristea reprezenta în acea vreme un adevărat simbol al „Unirii tuturor românilor şi consfinţirea unirii politice a Transilvaniei cu România”. A doua zi, în 1 ianuarie 1920, la Palatul Regal, Regele Ferdinand a oficiat ceremonia învestirii noului mitropolit primat.

După întronizarea de la Bucureşti, Miron Cristea a revenit la Caransebeş şi a mulţumit clerului şi comunităţii de aici pentru anii deosebiţi petrecuţi în Banatul Montan. A făcut şi o donaţie semnificativă în bani episcopiei pe care a condus-o, iar fondurile au fost alocate pentru proiectul de zidire a unei noi catedrale, la ridicarea căminului studenţilor bănăţeni şi la construcţia bisericii de la Mănăstirea „Izvorul Miron”.

De adăugat şi faptul că, în anul 1910 la întronizarea sa ca Episcop al Caransebeşului, Elie Miron Cristea a dorit ctitorirea unei impresionante catedrale în urbea de pe Timiş şi Sebeş. Dorinţa avea să îi fie împlinită abia după o sută de ani, în anul 2010, odată cu târnosirea Catedralei Episcopale din Centrul Civic care poartă hramurile „Învierii Domnului” şi „Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul”.